1,293 matches
-
nu ați mai urmat Liceul Militar? O.B. Pentru că am dat examen la Liceul de Muzică, am fost admis și, de fapt, atunci, la 16 ani, am început să studiez muzica în mod organizat. Total devotat. Am dat examen la trompetă. Văzând că am anumite dificultăți în registrul acut, am solicitat să trec la trombon. Văzusem un film cu un grup de instrumentiști cu țuc-tromboane, care manevrau... A.V. ... culisa. O.B. ... și m-au impresionat. Asta m-a obligat să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
cu acoperișul rotund și un horn ciudat, care se Îngusteaz) spre vârf. Șiruri de morminte În toate direcțiile, la nesfârșit. Un lucru deosebit, care te poate obseda, Îl constituie Înmormântarea, bocetele și somnul de veci sub zidurile Ierusalimului, așteptând ca trompetele s) sune, anunțând venirea lui Mesia. Câteva g)ini ale arabilor scurm) În praf și ciugulesc. Nici unul dintre ou)le servite la micul dejun nu a sc)pat de atingerea morții. Grupuri de fete americane coboar) dealul Îmbr)câte În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
La, Sol, Fa, Mi, Re, Do Legătura dintre text și melodie (strofa și refrenul, versul) Elemente de construcție a melodiei: început, sfârșit, repetiții *Improvizația melodică pe un text dat, prin continuarea melodiei Timbrul Sunete vocale-instrumentale Orchestra și corul Pianul, vioara, trompeta* și naiul Genuri muzicale Genuri ale folclorului ocazional: colinda și cântecul propriu-zis din zonă* Genuri muzicale de factură cultă: menuetul, hora Interpretarea Procedee armonico-polifonice: solist - cor, lanț, dialog, ison ritmic* Cântarea cu acompaniament Cântarea vocal-instrumentală Nuanțe: tare - încet Tempo: repede
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
o metodă mai puțin uzitată atunci când și-a redactat amintirile, sub presiunea săptămânală a secretarului de re dacție, care cerea, grăbit, „materie“. El a urmărit firul evenimentelor foiletând sârgu incios presa vremii (în cazul volumului de față: Românul și, uneori, Trompeta Carpaților, iar pentru anii de după 1888 îndeosebi Adevărul), presă care i-a oferit cronologia corectă a întâmplărilor relatate, informații și documente, la care el a adăugat cu dărnicie și făcând dovada unei memorii prodigioase (dacă nu cumva a beneficiat și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vechi, la culegeri de documente, precum și, îndeosebi, la presa vremii, pe care o cunoaștem și o studiem de aproa pe trei decenii; Bacalbașa și-a redactat textul acestui prim volum al amin tirilor sale recurgând frecvent la gazetele Românul și Trompeta Carpaților, pe care le-am urmărit și noi la Biblioteca Academiei Române, completân du-ne informațiile prin foiletarea altor publicații periodice: Telegraful, Pressa și - îndeosebi - cum era și firesc, Monitorul oficial al României. Ținem să atragem atenția că am crezut de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din cuprinsul notelor subliniare am recurs - în cazul unor publicații periodice și al unor lucrări mai des citate de noi - la abrevierea titlurilor acestora, astfel: publicații periodice: MOF.: Monitorul oficial al României, București; ROM.: Românul, București; TEL.: Telegraful, București; TRC.: Trompeta Carpaților, București. volume: Ciachir, Independența: Nicolae Ciachir, Războiul pentru independența Ro mâniei în contextul european, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977; Crutzescu, Podul Mogoșoaiei: Gheorghe Crutzescu, Podul Mogoșoaiei. Po vestea unei străzi, București, [1943];1 Giurescu, Istoria Bucureștilor: Constantin C.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
editori ai acestui prim volum al lucrării lui Bacalbașa a fost următoarea: A.A.: stabilirea textului, confruntarea cu textul publicat în Adevărul și definitivarea Addendei; confruntarea afirmațiilor și citatelor reproduse de Bacalbașa cu gazetele la care acesta apelează frecvent: Românul, Trompeta Carpaților ș.a., alcătuirea indicilor; T.A.: documentarea generală în vederea alcătuirii notelor explicative și elaborarea acestora. Ținem să mulțumim aici, încă o dată, tuturor acelora care ne-au sprijinit, cu bunăvoință, în munca de elaborare și definitivare a acestei ediții: - Valeriu Râpeanu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
va instala la 2/14 februarie 1870, și sub acest guvern Camera validează alegerea de către țăranii mehedințeni a fostului domnitor. 8. Constantin Bacalbașa a reprodus textul telegramei din articolul Un mare act de justiție apărut în jurnalul lui Cezar Bolliac, Trompeta Carpaților (an. VIII, nr. 801, 19 februarie/3 martie 1870, p. 1724), articol din care va cita un scurt fragment ceva mai departe. 9. Aici cu sensul de: voce, glas. Puternice temeiuri însă mă opresc a primi acest onor, mie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
împrejurare 10 nu-mi poate stinge adânca dorință de a o vedea fericită și în înflorire. Primiți, domnule președinte, încredințarea înaltei mele considerațiuni, A.I. Cuza“11 Dar Camera a primit aproape cu indiferență citirea acestui răspuns. Ziarul cuzistului Cezar Bolliac, Trompeta Carpaților, jubila de mani fes tația țărănimii mehedințene. În numărul său de la 19 februarie acest ziar scria: „Un mare act de justiție s-a săvârșit zilele acestea în România de către poporul plugar român, de către guvern, de către domnitor și de către Camera
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lui C.A. Rosetti, ziar roșu prin urmare, scria asupra alegerii de la Dolj și de la Mehedinți: bucureștiul în 1871 63 10. În original: înconjurare. 11. Constantin Bacalbașa reproduce textul răspunsului lui Al.I. Cuza, considerat un „act istoric“, tot din Trompeta Carpaților („Ședința d alaltăieri“,TRC., an. VIII, nr. 804, 1/13 mar tie 1870, p. 1). În ciuda refuzului său, Al.I. Cuza va fi ales din nou deputat al Colegiului al IV-lea de Mehedinți, la 8/20 aprilie 1870
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
prințul Carol s-ar fi arătat nemulțumit de modicitatea listei civile, iar guvernanții s-ar fi arătat gata ca să propună Camerei votarea unei dotațiuni anuale de 300 000 lei. Ziarul Românul deschide focul și atacă guvernul pe această chestiune. Ziarul Trompeta Carpaților povestește astfel: „La Concordia (otel Concordia, strada Smârdan - n.a.) se țin de două ori pe săptămână, seara, adunări de deputați. Într-una din aceste adunări [de la 4 ianuarie curent] dl. Ceaur Aslan ia cuvântul... [Dl. Aslan vorbea și, ca
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
noroc. Altul: Ori mire ori călugăr vezi de te fă odată Căci soarta ți-e propice și-n dreapta și în stânga. De nu poți strânge-avere în țara ta amată, Te du în lumea mare că Plata te așteaptă. Transcriu de pe Trompeta Carpaților și cu ortografia eliadistă a ziarului acesta, oracolii lui Vasile Boerescu și Constantin Esarcu: lu b. boerescu Discretŭ dupe natură când sórta-a decretatŭ Căzutu-ți-a în parte cellŭ lotu ce-odinióră In Mizraim se dede la Basilogrammat. Cancelierul mare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sunau: Petre Grădișteanu, Ciru Economu, Mihail Zamfirescu, Nicolae Ținc, Nicolae Scurtescu, D. Petrino și alții. Caracteristica acestui cenaclu, dezbrăcat cu totul de școala Heliade, era lupta împotriva Junimii de la Iași.57 55. De la fr. mitigé, îndulcit, slăbit, diminuat. 56. Probabil Trompeta Carpaților, care nu era, totuși, „cel mai bine scris ziar de la 1871“. Cel mai bine scris ziar în anii 1870 era Timpul, mai ales după preluarea în ianuarie 1877 a conducerii acestuia de către Titu Maiorescu - și după aceea. 57. Revista
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
adunate și alcătuite acum întâi dă dumnealui Ianache Văcărescul a apărut în două ediții, în 1787, prima la Râmnicu Vâlcea, iar a doua „în Vienna Austriei“. Bacalbașa nu a avut acces la textul acestor ediții, ci a reprodus citatul din Trompeta Carpaților, gazetă în care Dimitrie Bolintineanu începuse retipărirea gramaticii lui Ienăchiță Văcărescu în mai 1872 (fără a o termina). Am confruntat, așadar, textul reprodus de Bacalbașa cu: Gramatica română de Ienăchiță Văcărescu (Prima gramatică română) (Urmare). Cartea d-întâi. Partea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fiind moldovenii) nu erau de acord cu articolul astfel formulat de către liberali. În timp ce discuțiile aveau loc în Parlament, la 18/30 iunie 1866 o mulțime agresivă s-a adunat în jurul clădirii la chemarea lui Cezar Bolliac și a jurnalului acestuia, Trompeta Carpaților (pe care, din păcate, Bacalbașa l-a folosit ca sursă principală de informare când și-a redactat aceste file), cerând înlăturarea precizării amintite din cuprinsul Art. 6. Sub presiune, Ion Brătianu, în numele guvernului Lascăr Catargiu a anunțat că se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Franchetti, fost profesor de muzică la Colegiul Sf. Sava, care, beneficiind de un public spectator mai numeros, așa cum precizează exact Bacalbașa, putea să ofere câte 6 000 lei anual pentru trupa românească (I. Massoff, Teatrul românesc, vol. II, p. 421). Trompeta Carpaților anunța, la 28 septembrie/8 octombrie 1871 că trupa italiană angajată de B. Franchetti sosise în Capitală, printre cântăreții cunoscuți publicului românesc aflându se Patierno, „renumitul tenor care a făcut deliciile bucureștenilor în două ierni succesive“ și Pietro Milesi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nu prea era răspândit. Ziar cotidian și cel mai important ziar era Românul lui C.A. Rosetti, organ al liberalilor.321 Ziar important, nu atât prin forța politică ce reprezenta, cât prin marele talent de polemist al directorului său, era Trompeta Carpaților al lui Cezar Bolliac. 320. Ghimpele, revistă umoristică săptămânală („această foaie iese o dată pe săptămână, dumineca“) a apărut la București din mai 1866 până în mai 1879 (redacția: Pasagiul Român, nr. 9). Revista, îndeosebi după 1871, adoptase o orientare politică
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și avea ca director pe Nicolae Fabiu Bădescu. A fost întâiul ziar cu idei democratice înaintate pentru vremea aceea. Bădescu a murit tânăr, iar ziarul nu i-a supraviețuit mult.326 bucureștiul în 1871 167 322. Gazeta lui Cezar Bolliac, Trompeta Carpaților (continuând Buciumul acestuia, suprimat de autorități la sfârșitul anului 1864) a apărut de la 1/13 martie 1865 la 18/30 ianuarie 1877 (redacția se afla în Pasagiul Român). În 1866-1871 redactorul ziarului era N. Bassarabescu, unchiul scriitorului I.A
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și cât de fundamental s-a schimbat ju decata socială. Cu cincizeci de ani în urmă, Cezar Bolliac era un mare fruntaș al presei române, iar C.A. Rosetti avea reputația unui scriitor mediocru. După jumătate de secol, despre directorul Trompetei Carpaților nu se mai vorbește, dar C.A. Rosetti a rămas pentru profesioniști și pentru țară unul dintre cei mai mari ziariști ai neamului. Vremea și-a îndeplinit ca întotdeauna opera. A modelat, a fasonat, a șlefuit. A curățat de pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
au apărut pe străzi cu uniforme și cu săbii!... În ziua de 26 octombrie se întrunește congresul presei, întâiul congres al presei din România. În realitate, acest congres nu fu al întregii prese din țară, ci al presei liberale, plus Trompeta Carpaților a lui Cezar Bolliac care a participat. Congresul s-a întrunit în sala Hotelului Lazăr Nou de pe Podul Mogoșoaiei, deasupra băcăniei Dragomir. În urma dezbaterilor de câteva zile, congresul a votat următorul program-manifest: „[I] Naționalitatea, interesele și libertățile ei trebuie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
politic. Aceste rezoluțiuni s-au votat în total, în ședința congresului presei române de la 8/20 noiembrie 1871. Emiliu Costinescu, reprezentantul jurnalului Românul. Al.D. Holban, reprezentantul Uniunii liberale din Iași. George Missail, reprezentantul Gazetei de Bacău. Cezar Bolliac, reprezentantul Trompetei Carpaților. Alexandru Lupașcu, reprezentantul Semănătorului din Bârlad. V.Al. Urechia, reprezentantul jurnalului Informațiunile. Pr. Gr. Musceleanu, reprezentantul Biserica română. N.T. Orășanu, reprezentantul jurnalului Daracul. G.Dem. Teodorescu, reprezentantul jurnalului Ghimpele. Dem. Pandrav, reprezentantul jurnalului Asmodeu. Alex. Lăzărescu, reprezentantul Informațiunilor din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
documentul final „cu excepțiunea celor 4 primi articoli din proiectul primitiv“ (la 7/19 noiembrie 1871, în Telegraful se menționa cu litere mari pe prima pagină: „Ghica-Congres. Majoritatea Congresului presei române compusă din ziarele Uniunea liberală, Semănătorul, Gazeta de Bacău, Trompeta Carpaților, Românul și alte trei foițe umoristice a exclus din Congres pe reprezentanții ziarelor Telegraful, Poporul, Opiniunea publică și Columna lui Traian“ - Ion bucureștiul în 1871 189 Ministrul de Externe este atacat în Senat de către senatorul opozant Ion Deșliu, care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a iubit țara, s-a luptat pentru țara lui, a lucrat pentru țara lui și toate i se iartă.“8 La începutul lunii mai s-a adjudecat monopolul tutunului asupra unei companii ungare.9 196 bucureștii de altădată 8. Potrivit Trompetei Carpaților (an. X, nr. 983, 7/19 mai 1872) la înmormântarea „fericitului Heliade“, în curtea bisericii Cișmeaua Mavrogheni de la Șosea, ar fi luat parte 10 000 de persoane; discursurile funebre au fost rostite de Petrache Poenaru, C. Esarcu, B.P. Hasdeu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a fost ajutat mai mult sau mai puțin discret de foștii săi amici pașoptiști: Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri. C. Negri ș.a.; după moarte, corpul său a fost depus la biserica Sf. Gheorghe Nou din București și aici, după cum menționează Trompeta Carpaților din 27 august 1872, nu a venit să-l „omagieze“ nici o persoană oficială (în acest sens trebuie înțeleasă afirmația grăbită a lui Bacalbașa că nimeni n-a asistat la înmormântarea sa); a doua zi trupul neînsuflețit al poetului a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și spectatorilor; tinerimea universitară și liceală mai cu osebire era obiectul unei goane speciale. Capete sparte, oameni călcați în picioare, târâți de păr, douăzeci de bandiți și sergenți polițienești grămădiți asupra unui singur om etc. O teroare generală, tobele și trompetele sunând, jandarmi călări alergând în carieră cu săbiile scoase, dorobanți, jandarmi pedeștri, pompieri etc. etc. Dl. Petre Dragomirescu, alegător la Colegiul I, fu bătut cumplit. Dl. C. Bacalbașa fu lăsat de bandiți spre a fi transportat la spital unde, se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]