2,711 matches
-
Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 948 din 05 august 2013 Toate Articolele Autorului Editorial, de MARIANA CRISTESCU „Auzit-ați de-un Mihai?” - Se închide cercul sau se deschide spirala? Motto: „Biruit-au gândul să mă apucu de această trudă, să scoț lumii la vedere felul neamului...” (Miron Costin, „care am fost mare logofăt în Moldova”) În urmă cu 37 de ani, tânăr redactor muzical ajuns (prin repartiție guvernamentală, datorită mediei „astronomice” de absolvire a Conservatorului „Ciprian Porumbescu”) la Radio
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
fiind absolventă a Facultății de Muzică a Universității „Spiru Haret” și a masterului în Artă Muzicală. Pe firul vieții artistei Aneta Stan nu a încetat niciodată ardoarea de cântec nici împlinirile ce decurg din acestă ardoare. Asociată cu talent și trudă, an cu an, viața sa personală și viața sa artistică este mai bogată cu idealuri și fapte. Provine dintr-o familie de confesiune ortodoxă, părinții ei,Marin și Călina crescându-și pe cei cinci copii, Neculai, Mitică, Maria, Vasile și
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
mare scriitor din Nazareth Illit -de limbă română [la această oră neexistând altul]. Întrebare: Amintiri din primii ani de școală? Răspuns: Originar din minunatul oraș Galați. Născut la 27 ianuarie 1932. Însoțind părinții având chemare spre muncă găsită cu multă trudă, peregrinând [parcă predestinat viitorei meserii] prin diferite locuri, ajungând în frumosul oraș Bacău pe (tot) timpul războiului, am avut norocul de a învăța la „Liceul Regele Ferdinand” - școală renumită și pentru minunații profesori care m-au îndrumat, ca mai apoi
INTERVIU CU MINE ÎNSUMI de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361094_a_362423]
-
dulceața și bogăția cărnoasă și mustoasă, care te îmbie la gustat. Poți să treci pe alături și să nu devii interesat în fața unei astfel de oferte? Termenul “Tălmăciri” mi se pare mai potrivit decât cel tehnic, “traduceri” pentru că reflectă întreagă truda a celui care se apleacă plin de bunăvoință și râvnă, izvorâte din dragoste față de cuvânt, asupra unui manuscris sau a unei cărți deja tipărite pentru a găsi formulele cele mai fericite de interpretare. Ediția de față, după mărturisirea tălmăcitorului, cuprinde
GÂNDURI ŞI SENTIMENTE. CRONICĂ LA VOL. EUGEN DORCESCU TĂLMĂCIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361127_a_362456]
-
Țăranul nostru doarme, În somn el simte mângâierea spicelor de grâu În unduiri ca valuri de pârâu, De rodu-o fi bogat, va fi ferit de foame. Cu pielea arsă , mâinile zdrelite Cu umerii ca munții, din coasă și secure Prin trudă cată vieții să ii fure Pentru ai săi doar zile liniștite. Ce liniște.Ce bine îi dorm pruncii Alături i-e muierea ca o floare O strânge-n brațe ca pe-un boț de soare De-atâta foc mocnit se
POEM MIROSIND A PÂINE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360852_a_362181]
-
pierdut pe fiul lor cel mai mare, în vârstă de 21 de ani. Gigi Cosman: sentimentul unei rupturi imense, a unei despărțiri de tine însuți, prin separarea de o relație pe care ai zidit-o cu atâta migala și cu truda și cu drag timp de 21 de ani, era copleșitor. Sunt momente în care înțelegi că trebuie să faci o delimitare clară între valori. Dintr-o dată realizezi nebunia rasului, deșertăciunea mâncatului; caracterul vremelnic a tot ceea ce te înconjoară devine atât
CE S-A INTAMPLAT DE FAPT DE PASTI? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360872_a_362201]
-
că există o contribuție permanentă a vieții monahale la bunăstarea morală și duhovnicească a societății românești de la începutul sec. XXI, iar această lucrare ar fi fost cu siguranță incompletă dacă Dumnezeu nu ar fi binecuvântat pământul românesc (și) cu foloasele trudei și jertfei de sine pe care Dreptmăritorul Ștefan cel Mare și Sfânt al întregii Moldove, descendent din bătrânul os domnesc al mușatinilor - cu zi de prăznuire anuală pe data de 02 Iulie - le-a dăruit românilor, prin ctitorirea Sfintei Mănăstiri
DESPRE STEFAN CEL MARE SI SFANT AL MOLDOVEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360936_a_362265]
-
că într-adevăr, pentru Beiuș, ziua aceasta în care s-a sfințit piatra de temelie a noului internat, este o zi de mare bucurie. În anul viitor, continuă P.S. Sa, se împlinesc patru decenii de când s-a zidit cu mare trudă întâiul internat ortodox din Beiuș: internatul de băieți. Au trebuit să treacă mulți ani - aproape patruzeci - până să facem o nouă încordare să punem temelie unui nou internat: internatului de fete. Când s-a zidit vechiul internat eram sub asuprire
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
carton, fie am fi bătut toată ziua mingea prin curte. Fusesem odată departe în pădure, la fragi, mă întorceam cu frică pe cărare, să nu-l întâlnesc pe Dumitru, se cam băga și mânca din fragii noștri adunați cu atâta trudă. Dar el dibui că eu mă întorceam de la fragi. S-a năpustit pe uliță după mine, m-a prins. Eu scăpasem cana cu fragi în iarbă. Dumitru mă ajuta să adunăm fragii căzuți în iarbă, dar punea câte una și
DUMITRU A LUI LOBA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360968_a_362297]
-
a pârât că ne-a văzut cum rostogoleam buștenii! Mare ceartă a fost cu bătrânul Loba pentru golănia asta. A doua zi, tata, împreună cu cei doi oameni care au venit să taie scândură, au luat niște țapine și, cu multă trudă, au reușit să aducă din nou buștenii la deal, acolo unde era locul pregătit pentru joagăr. Cel de Sus nu l-a ajutat pe Dumitru din cauza năzbâtiilor sale. A încercat să sară un gard înalt fără să pună mâna pe
DUMITRU A LUI LOBA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360968_a_362297]
-
Mediterană, împrumută de la ambele forme de relief deopotrivă uscăciunea rocii cât și claritatea mării. „Pământul catalan este dur, dar recompensează: astfel, fiii săi învață să-l prelucreze din nevoie și sunt stimulați cu recompense: sunt obșnuiți cu triumful și cu truda. Munca lor e veselă; lucrează cântând, iar muncind și cântând coboară la marea care-i atrage cu promisiunea unor noi victorii și cu ecoul cântecelor ei. Astfel, catalanii sunt deopotrivă duri și expansivi, pentru că iubesc pământul și marea și sunt
SENTIMENT CATALAN de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364132_a_365461]
-
devastatoare. Există și variante inversate de înălțare, când se începe cu vârful și se ridică inel după inel de la sol. În astfel de cazuri, efortul aproape supraomenesc al celor care ridică într-o încleștare inelele succesive duce cu gândul la truda și martiriul purtătorilor de „tronos” de pe la procesiunile de Paște de prin orașele Andaluziei. De parcă n-ar fi destul de riscant spectacolul în sine, unele echipe de colles obișnuiesc să paseze din mână-n mână o cană de vin, din care bea
SENTIMENT CATALAN de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364132_a_365461]
-
creduli în legi fără de lege. Capcana noastră este „libertatea”. Unde-am pierdut puterea de-a-nțelege ? Prea temători, când peste „libertate” Beizadele-o fac venind din urmă Cu-amenințări, de ei legiferate. Ne calcă în picioare ca pe-o turmă. Din truda noastră le-am crescut huzurul, Peste pământul nostru nu mai plouă, Nouă ne dau ce nu mai cerne ciurul, Să nu murim o zi... sau poate două. Din ce primim, mai dăm si noi un pic Pomană,-n fața sfântului
NE CREŞTEM SĂRĂCIA... DAR DIN DAR de MARIN BUNGET în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364211_a_365540]
-
limitele strictei documentații istorice, cu un titlu simplu, discret, „Mănăstirea Plăviceni, importantă vatră de spiritualitate”, lucrarea este o sinteză prețioasă a tuturor informațiilor verificabile despre acest loc încărcat de legende. M-am gândit să contribui la a face cunoscută vrednica trudă a părintelui stareț, proiectând-o în tulburătoarea perspectivă a unei posibile reîntregiri spirituale. Chiar dacă sfinția sa a evitat (din grija de a proteja „mărgăritarul”, până la găsirea unui mediu potrivit și a unor primitori responsabili) să dezvăluie în lucrare tot ce crede
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
publicitate care se sprijină pe o investiție financiară masivă în animatori, rețele de distribuție, prezentatori, regizori - și un număr record de cititori, evanghelia după Melania Cuc se naște din memoria unei trăitoare cu viața, mărturisitoare cu sufletul, și investitoare din truda fiecărei zile, a lui Iisus. Micul cioban Darius îl întâlnește pe gigantul Goliat, pe câmpul de luptă, având ca piatră, în mână, o fărâmă de suflet. “Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după moarte/ Decât un nume, adunat pe-o
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > ANII RUGINESC Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1753 din 19 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Anii ruginesc, obosesc de trudă, merg încovoiați și gem dacă-i doare, însă ești înfrânt doar când viața crudă zace-n uitare. Alții vin la rând dându-te deoparte și dorind să pleci fără-a te întoarce, abia așteptând ca-n luntrele-ți sparte să
ANII RUGINESC de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368327_a_369656]
-
i-am așezat în locurile cele mai primejduite, la hotarul Cumanilor de peste Dunăre și al Bulgarilor, pe unde și-a făcut intrarea armata tătarilor în vremea invadării regatului nostru. De aici chiar gândim și nădăjduim ca - dacă Dumnezeu va ajuta truda noastră și a acestor frați și dacă Domnul Scaunul Apostolic îi va avea vrednici de ocrotirea sa, să întindem vlăstarii credinței catolice așa cum se întinde Dunărea până la Marea Constantinopolitană”, - pasaj ce dezvăluie mobilurile politice și religioase ale aducerii acestora la
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
mitului Mioriței, pe care îl investighează cu toate mijlocele dăruite de Domnul ființei omenești, și după ce am discutat la telefon cu Domnia sa, am avut și mai clară în minte imaginea unei personalități care te copleșește prin dimensiunea sa omenească, prin truda ei de furnică, aplecată decenii de-a rândul asupra culturii pe care o sporește cu fiecare zi. Domnia sa face parte din oamenii mari pe care i-am întâlnit în lumea aceasta, prea plină de oameni mici. A doua personalitate este
O CARTE DE POEZIE CA UN AMURG ÎNFLORIT PE DINĂUNTRU de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368468_a_369797]
-
și mii/ și albe și negre, maro, cenușii,/ Dreptunghiuri, triunghiuri, pătrate și sfere Venind de departe, vorbind de alte ere”// ... „Pioasă, genunchii i-am pus pe pământ/ Și ochii și fața și gura-mi rosteau în cuvânt/ „Ce amarnică-i truda!”/ Dar, iar am plecat pe malul apei înspumat/ Pietricele s-adun: albe și negre, maro cenușii/ Să le dau strălucire, să le fac roșii-aurii”// Este vizibilă formația filozofică a poetei (a absolvit Facultatea de Filozofie, secția Psihologie, din Iași) ca
O CARTE DE POEZIE CA UN AMURG ÎNFLORIT PE DINĂUNTRU de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368468_a_369797]
-
loc În altul, am aranjat, am îmbinat, Am înnădit, am împletit Căptușind cuibarul cu puf. Însuflețit de o construcție ciudată, Îmi păream mie însumi pasăre. Și se făcea în vis că termin de construit Casa păsării, cu spinarea Încovoiată de truda grea, Că aripile se smulg, se desprind și scapă, Se deschid larg și pornesc în goană spre Înaltul cerului. Dacă sunt șoim, Înseamnă că trebuie să zbor, Iar dacă sunt înger, Trebuie să înfăptuiesc minuni. Numai că eu nu zbor
TĂLMĂCIRI: OLEG GONCEARENCO (UCRAINA) de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368477_a_369806]
-
și pe vânt își punea sufletul mâna la gură Doamne, cum miroase a carne de om acest pământ [7] După ce sfârși munca se făcu lumină însă o noapte mare mergea înaintea lor ajunseră sub un tei înflorit Doamnă, de atâta trudă eu am să mor [8] Și se întinse jos să se culce Însă Doamna îl zori mai departe treceau acum peste un pod care marea în două câmpii o împarte [9] Acum trebuie să pritocești marea plângând sufletul se apucă
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
sec. al XV-lea - 2012, 2014. Tot ceea ce a realizat sunt fapte mari, de calitate, durabile, care vor rămâne pentru totdeauna în istoria acestor locuri și în conștiința oamenilor. Fiecare dintre ele poartă amprenta sufletului dumneaei mare, generos și cald, truda și frământările lucrului bine făcut, cu seriozitatea, iscusința, perseverența și meticulozitatea, dăruirea și excepționala putere de muncă a unui om dinamic și responsabil. „Efortul Emiliei Țuțuianu Dospinescu este ziditor, pentru zilele ce le trăim, pentru vremurile car vor veni. De
UN OM „DĂRUIT” – EMILIA ȚUȚUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368529_a_369858]
-
iscusința, perseverența și meticulozitatea, dăruirea și excepționala putere de muncă a unui om dinamic și responsabil. „Efortul Emiliei Țuțuianu Dospinescu este ziditor, pentru zilele ce le trăim, pentru vremurile car vor veni. De remarcat este perseverența în faptă bună, prin truda necondiționată, dintr-un prea plin sufletesc dăruit cu generozitate”, apreciază poeta Mariana Gurza. Personalitatea doamnei Emilia Țuțuianu Dospinescu, puternică și complexă, însuflețirea caldă pe care o pune în proiectele și faptele sale, tactul de rezolvare a diferitelor situații, dăruirea totală
UN OM „DĂRUIT” – EMILIA ȚUȚUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368529_a_369858]
-
mine, pentru ce s-au jertfit, pentru ce și-au dat viața cei peste 300 de mii de români care au murit în primul răzbi mondial ? Ca să vină hoții de azi să fure tot ce a ridicat acest neam cu trudă de un secol încoace? Pentru că această cronică de întâmpinare a devenit întinsă, nu pot decât să concluzionez : vedeți prin aceasta e mare această carte și întreaga creație a doamnei Elena Buică, de care se ocupă pe larg într-o carte
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
slugi cu sine (având straie de bărbat) La Episcop prin Sfânta Taină, în apă s-a Botezat ! După ce și-a tăiat părul, a purces la un Egumen Și a rămas în Mânăstire, ca "Rasoforul Eugen" Cu mult Post și Rugăciune, trudă, dar și nevoință Ascultare-n sărăcie, a ajuns la Pocăință ! Când Starețul trecu la DOMNUL, nu vru să fie Egumen... Dar Obștea "l-a" dorit în scaun ( ca Stareț), pe "Eugen !" "Îl" căutau atâția oameni (parcă avea un magnetism !) Iar
CUV. MC. EUGENIA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367814_a_369143]