45,634 matches
-
vor fi nicicând terminate Unde soarele iese din Gange pe scut Unde pământul se învârtește pe loc Sub cocoașa secată a vacii de foc Acolo idolii se odihnesc la soare tihnit Împart eternitatea în cupe mici de culoarea șofranului Încurcă trupuri și schimbă sufletele între ele Ziua se joacă de-a moartea cu răbdare ironică Și o iau de la capăt spre asfințit. III Promisiunea morții amânată Epave agonizând Pe treptele Iadului Cu față de sfânt înfometat Mocnește focul pe rug Aprins de
Poezie by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/7990_a_9315]
-
morții amânată Epave agonizând Pe treptele Iadului Cu față de sfânt înfometat Mocnește focul pe rug Aprins de bărbați fără vârstă Distrugătorul suflă cenușa unei fete Pe o aripă de albină De sus, doar rânjetul corbilor Iluzia morții din urmă IV Trupuri descărnate intrând și ieșind din mama Gange Raiul și curățătoria aleșilor Rufele se bat de pietre și se întind la soare Pe cea mai veche bucată de pământ Râvnită și respingătoare Leproși, cerșetori, vânzători de noroc, asceți cu chipul vopsit
Poezie by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/7990_a_9315]
-
rând În așteptarea focului doar pentru a lua-o de la început Putrefacția purității și puritatea putrefacției Pe Himalaia urlă zăpada cu palmele împreunate V Cât din noi a fost dat întâmplării Și cât erorii țintite Care respirație își poate alege trupul Când tot ce se vede printr-o gaură în cer Sunt trepte albe egale Coastele zeului trăgându-și resemnarea prin deșert Pelerini sorbind din copita sfântă Apa unui imperiu străin VI Ne vom întoarce aici nevăzuți Pe aripa unei gâze
Poezie by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/7990_a_9315]
-
Nici cer nici pământ Nici om nici pasăre Doar viață mărunțită pe o tavă Din care zei cinici Gustă și scuipă pe rând. VII Nu mai știu ce e rușinea nici umilința de a avea nu doar gânduri ci și trupul acesta spre care degetul zeului arată profesional punctele vulnerabile cine ar crede că poemele se scriu cu aceeași mână care așază pe giulgiu flori galbene, boabe de orez bucăți de cuvinte rămase netrăite Distrugătorul e mare amator de culori și
Poezie by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/7990_a_9315]
-
-mi căuta în suflet vreo minune Pe care n-ai gîndit-o încă tu. E-atîta umilință-n orice-aș spune În dup-amiaza lungă ce-începu, Încît m-ai alunga ca-n silă. Lasă Să-ți troienesc și ușa, și, alb, trupul Mic, tolănit în trîndăveli de-omidă Pe frunza ei cărămizie de mătasă; Și raze-or izbucni-n cer să-ți deschidă Raiul mirean, cu plite, și rădaște Lin zbîrnîind, și-o rouă ce-o să-și caște Gura ca zgripțorii răi
Nu-mi căuta în suflet vreo minune... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8069_a_9394]
-
Emil Brumaru Nu-mi căuta greșeli unde iubirea Se-mpiedecă frumos într-un sărut Pe care doar și tu, tainic, l-ai vrut Acolo, rușinîndu-ți dulce firea, Ci-așteaptă-mă iluminînd odaia Cu trupul alungit în patul larg. Deasupră-ne se clatină văpaia Aoreolelor ce îngerii le sparg Spre-a se-mpămînteni de dragul tău, Dragostea mea cu miros de pîrău...
Rugăciune laică... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8047_a_9372]
-
ale aceluiași țipăt. mă căuta iubita. își apropia de mine albul grav al ochilor. îmi lingea coastele și lacrimile cu limba șlefuită ca limba unui clopot. o lăsam să învețe câte ceva de la tunet. "nu mă despărți de tine" zicea "am trupul plin de vânătăi de la stropii de ploaie mari cât pumnul și tari ca patul puștii " se lăsa înserarea și eu nu mai știam zice altceva decât că se lasă înserarea. desigur Kleist ar fi preferat Corvette oricum, ceva cât mai
Poezii by Marin Malaicu () [Corola-journal/Imaginative/7907_a_9232]
-
suferințe obligatorii mutam munții de cărți întindeam coarda până pârâia spinarea echilibristică simplă pe o sârmă la înălțime. era suficient să alătur două cuvinte și sârma se făcea incandescentă. 2. mă chemai în Groenlanda acolo noaptea ține patru luni și trupurile sunt lipsite de grabă. oamenii umblă cu trenuri de gheață, iubiții sunt de gheață, nu-i așa? se bea cafea din cești de gheață. orice femeie ar trebui să umble desculță la 10 cm deasupra vacarmului da, da, în Groenlanda
Poezii by Marin Malaicu () [Corola-journal/Imaginative/7907_a_9232]
-
strigat, Numai de Zeul-Erou Cavalerul Nume Secret, Al Treizecilea Salmolsis Zeul-Om Fiul Timpului, măsura Timpului, însuși Timpul cel din vremea sa. Spune numele tău de zeu dac: Fericitul Cetățean de Dincolo de orice limesuri, Cel ce deretică în Casa Zeului trupul Său cu numele Locurilor sale Cele de obârșie nimănui încredințate. De-aceea s-au zis: Numele Deloc, având înțelesuri (duble) cu două fețe: Nimeni, Mândru, Bărbat Vârtos Ramunc De Mândru-Loc Să-I Cauți Locul în Cer. întru care zic ție
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
să zicem, Zeu cetățean, păstor ca Priap, zeu al ploii și-al apelor dulci, Cu sanctuar în Piapeum Pluvium, Fluvial, Cu locul de închinare pe Muntele Raiu-Muravi Tărâmul Binelui și-al Apei Dulci, al Apei Sacre, Runica Băutură, A întregirii trupului fărâmat, hăcuit de baltage, De suliți, de săgeți sfârtecat, de lupi înghițit, de corbi, de vulturi. Băutura dătătoare de fire, din somnul pământului ridicându-te, Băutura vieții și-a tinereții neostoite, Băutura Onoarei și-a Numelui Locului - }ie LaudaToponomastică ți-
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
mine, Blînd apărîndu-mă, cu pieptu-n fulgi, de bezne; Se-mpiedecă în fluturi, stoarce-albine, Fără să-i fie-aoreola înțepată, De mir, nainte de-a fi pus în stup, Oh, la amiezi, strînge-n aripi o fată Și-i umblă chiar cu buzele pe trup, Și se ascunde pe sub crini cu dînsa, Perdeluit de groasele miresme, Și-oricît de fraged e, nu-i este lesne S-o-ntreacă-n rotunjimi. Pe urmă plîns-a Îngerul meu, pe umăru-mi. Căci totul, A înțeles, e un zuluf făcut cu drotul...
Îngerul meu are o mie de metehne... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8139_a_9464]
-
doi. Acum capul fetei este mânjit de sânge, iar Alex apropie cât se poate, până când prinde smocurile de păr năclăite. Pletosul e enervat. I se vede botul nemulțumit. I se văd palmele înfipte în umerii fetei. O secundă, două. Apoi trupul ei inert coboară moale pe asfalt. A omorât-o, se gândește și un fior de neliniște îi înflorește în suflet. Descarcă imediat filmul, până când să ajungă Maimuțu acasă, îl și bagă pe You Tube. Gil căuta apatic crimă, 20 octombrie
Lacătul și cheia by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7895_a_9220]
-
o arunca în turmă De porci grohăitori, cirezi de tauri Scopiți la suflet, îmbătați de bale În buluciri pe străzi municipale; Eu te-oi plimba aievea pe coclauri Cu fluturi și căsuțe-n crengi de arbori În care-ți odihnești trupul de silă Și de tristețe, proaspătă copilă, Numai cu mine, Puck, fără de martori. Lasă-mi o clipă părul cald în mînă Ca pe-o coroană dulce de Stăpînă...
Se-ncheie anul. Poate-i cel din urmă... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8376_a_9701]
-
Privesc în întunericul de afară... Dusă să se prostitueze atârnată de fereastra-răsuflătoare, domnișoară cu picioarele dezgolite, își trage cu greu sufletul: iar ai, fă, scurtcircuite? Iar are în minte calvarul colinei, trandafirul grădinii de acasă, măgarul pe pajiște... "Scurt-circuite în trupul meu de pasăre de pradă, pe care l-am vândut corăbierilor, drept plată pentru călătorie", strigă - iar am scurtcircuite. Plânge. Ea, dusă să se prostitueze în Lumea Nouă cu trup de pasăre de pradă, care e doar una dintre înfățișări
Poezii by Liviu Ioan Stoiciu () [Corola-journal/Imaginative/8259_a_9584]
-
colinei, trandafirul grădinii de acasă, măgarul pe pajiște... "Scurt-circuite în trupul meu de pasăre de pradă, pe care l-am vândut corăbierilor, drept plată pentru călătorie", strigă - iar am scurtcircuite. Plânge. Ea, dusă să se prostitueze în Lumea Nouă cu trup de pasăre de pradă, care e doar una dintre înfățișări, din mulțimea asta de gură-cască abia întrezărită: cu trăsăturile mai puțin scofâlcite, cu brățări din mărgele vegetale, pe valuri, în cabina comandantului, păzită de un pește prigonitor, local. Un înger
Poezii by Liviu Ioan Stoiciu () [Corola-journal/Imaginative/8259_a_9584]
-
-n vitrină piscuri împachetate sub brațul gospodinei ieșind pe ușa supermarketului un întreg oraș se scufundă într-o singură propoziție. Migrenî Migrenă a frazei o linie brută întrerupe aidoma unei sonerii somnul paginii albe o tandră ființă surîde pînă-i dispare trupul te caută cu iubirea sa pînă n-o mai recunoști apoi rămîne un singur cuvînt scris școlărește cu creta pe pîntecul său întunecos. Tu Nu pleci plecînd nu rămîi rămînînd blajin și totodată nespus de aprig bați cu-ncăpățînare-n toba Soarelui
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8207_a_9532]
-
noapte, nici zi, încep să mă acomodez cu locul, apoi mă înapoiez de unde am plecat și iar revin și tot așa... Balansul acesta al meu uriaș, insuportabil ce înseamnă? Mă legăn amețitor între stări, de la trufașa încredere oarbă în invulnerabilitatea trupului meu precar, în eternitatea lui și până la senzația de netăgăduit că în fiecare noapte cineva necunoscut azvârle cu lopata pământ rece peste mine și încet-încet mă îngroapă, între aceste stări limită mă legăn amețitor. E semnul clar c-a început
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
ajuns eu în Franța, romanciera era deja bătrână, oricum prea bătrână pentru gustul meu. Văzusem o fotografie făcută de un fotograf american unde arăta ca o cerșetoare, scundă, cu picioarele ca niște cozi de mătură, capul mare lipit direct pe trup părea și mai mare din cauza unei coafuri enorme în formă de tort. îți amintești? Eram deja împreună. Am visat-o într-o noapte că se agăța de mine, își încleșta mâinile ca niște gheare de vrăjitoare pe cureaua pantalonului și
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
murit și nu mai știu să-ți spun Povestea mea-n cuvinte-obișnuite. De mult simțeam cum glezna mi-o înghite, Cu poftă parcă, roua spartă-n drum De talpa grea, tot mai șovăitoare; Îmi atîrna-n șiroaie, de pe umeri, Aripile ce trupul mi-l despoaie, Gol și plăpînd, într-un amurg cu ploaie, Aoreola-mi se-nclina spre soare, Încît de-abia-ncepeai blînd să te dumeri De nemilos de dulcea întîmplare Că eu nu mai eram Îngerul tău, Călăuzindu-ți sufletul prin hău...
Poate-am murit și nu mai știu să-ți spun... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8397_a_9722]
-
ceea ce realizase: un platou modificat structural, montagnarzii încrezători în misiunea lor, un interes crescând al inspectorilor de la patrimoniile internaționale, redistribuirea unor generali în alte funcții, pe care istoria nu-i mai putea omite. În clipa următoare, oamenii văzură zborul unui trup omenesc, ca și cum ar fi avut aripi. Prima care înțelese ce se întâmpla fu alpinista. Ea mai asistase la o asemenea scenă, cu un protagonist romanș în munții Bucegi, care-și dorea cu ardoare moartea. Încercă să facă ceea ce nu reușise
Condamnări by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/7893_a_9218]
-
târziu s-o mai oprească din drumul ei ușor de anticipat. Se aruncase de una singură, fusese ajutată să-și ia viața, nu putea spune. Poate, totuși, mai exista o speranță. Cu abilitatea ei de alpinistă, reuși să-i repereze trupul: Albin Negrescu căzuse pe un covor de Floarea Domnului, crescut în îmbucătura a trei stânci. La semnele ei disperate, apărură și princhindeii, pentru a-i executa comenzile. - Trebuie să înfigeți steagurile în bernă! Ordinul ei fu contramandat de Lunetta care
Condamnări by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/7893_a_9218]
-
pot să se războiască pentru un distih, pentru o noapte De inspirație a vreunui poet, patriile se țin întregi după cîtă disperare Au flămînzii lor, în final lujerul cuvîntului se va legăna în bătaia vîntului, rădăcinile se vor hrăni din trupul de țărînă al victimelor ... Cititorul ar putea să creadă, de asemenea, că poetul trudește sub Cîmpiile somnului și picură veninul în gușele viperelor, Că otrava este micul cîștig al nopților de veghe Iar poezia este o sinucidere controlată. ( Iar sinucigașii
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/8351_a_9676]
-
îl cunosc cu toții Și îi strigă: tată Da, fiecare cititor are poetul său. Dar dacă poetul e un grăsan Care a vrut să adune tot pămîntul sub coajă, Să-l ocrotească într-un fel încasînd bobîrnacele celor svelți, Își alintă trupul cu: fratele meu, porcul, Iar pe tine, cititorule, te pune pe drumuri greșite Arătîndu-ți ipotetica stea Canopus, Trimițîndu-te pînă acolo, tăindu-ți apoi orice posibilitate De a mai reveni între muritorii fericiți Se pupă cu cîinii prin parcuri - spun unii
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/8351_a_9676]
-
De răsuflarea ta. Ciuturi își scutur Fîntînile cînd treci și, dinadins, Le-atingi cu palma desfăcuta apă clară, Spre-a pipai ce rece li-e parfumul Și lacom de noi, oamenii de-afară, Triști mistuiți de pofte cu duiumul. Căci trupul tău de carne iar da iamă Prin păpădii, le pîrjolesc în pilcuri, Ne-ademenesc chiar făr-a ține seama Cu soldurile în momeli și-n tîlcuri Nepricepute-aievea nici de îngeri Ce clipocesc că blegii în răsfrîngeri...
E-o nerăbdare-n fiecare flutur... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8329_a_9654]
-
drept, drum sângerând, Asculți ciocârlia și greierul, Ai ochi pentru trandafiri, Dar și pentru urzici. Nu-ți este prietenă ura, Mult suferi pentru miopiile veacului. Plajă Pe tine te-a născut un val Din spuma mării și din zare, Ai trup de rază și de trandafir; Cheamă frenetic, brusc dispare. N-ai cum să știi, n-am cum să știu Că flori de colț pășesc în râu, Dorul lor apoi în mare. Încerc un vis copil zglobiu, Te scald în ochii
Poezie by Petre Got () [Corola-journal/Imaginative/8306_a_9631]