1,869 matches
-
teme de repunere pe tapet a unor evenimente de istorie generală, dar mai ales, aspecte din destinul personal, Eugenia Boteanu îi dă formă clasică scrierii sale și dacă mai era nevoie, își înnobilează paginile cărții cu lucrări de grafică proprie. Tușe, linii ca și iluzorii în umbra textului care curge frumos, nu idilic, ci cu urcușuri și coborâșuri, ca un fluviu cu cataracate și apoi, cu leneșă alunecare peste sedimentele trăirilor umane. Nu voi face aici o recenzie a cărții, voi
„BLESTEMUL CASEI” – O CARTE-TEST LA O PĂRTICICĂ DIN NEMURIRE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357502_a_358831]
-
Ați văzut cum se spune despre cineva care dorește foarte mult ceva. Este pasionat de ceva. De pictură, spre exemplu. Acela, și când mănâncă, are un album lângă el și se uită acolo, gândindu-se cum să mai tragă o tușă. La fel stau lucrurile și în credință. Este nevoie să păstrăm insuflarea și cred că diavolul are o tactică a lui în timpurile noastre. Nu sunt ispite vizibile, ci mici, mărunte, care te toacă. Și simți așa că, pe nesimțite, nu
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357703_a_359032]
-
vicleni vor avea soarta cea mai grea Criminali mincinoși cu foame de ateu Mila și frica deschid sfânta ușă În altar spiritul meu se hrănește Cum într-o mare stoluri mari de pește Pe Calea Ta smerit și drept pe tușă Când trupul meu se va retrage-n pământ Doar sufletul meu zori va fi în Cuvânt PSALMUL 6 Sufletul meu s-a tulburat de noapte Oasele mele-s ninse de atâta cer Scoate-mă Doamne din nevăzut mister Cum iese
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
vremii trecute, se pare că pasiunile pe care personalitatea sa le stârnește în conștiința multora au rămas neschimbate, semn limpede că Părintele Patriarh Justinian Marina nu a fost un om oarecare. Din contră, efigia sa tinde să fie conturată în tușe groase, ca întruchipare a unor virtuți, respectiv defecte. Patriarhul Justinian a stârnit deopotrivă sentimente de dragoste și fidelitate fără limite, dar și sentimente de ură viscerală. Dacă susținătorii săi tind să-i confere lui aura de erou salvator al Ortodoxiei
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
și se lupta cu dogmele unui sistem absurd dar și cu stupiditatea slugilor acestuia. Ea care respira desen și pictură era respinsă la admiterea într-un institut unde tocmai asta era cerința de bază! Acum putem privi cu oarecare nostalgie tușa fermă și precisă, care decupează un segment de realitate, așa cum era văzută de ochiul artistei, în tonuri de gri obsesiv cu care a ilustrat perfect lumea înconjurătoare din acea vreme. Însă în timp, unul plin totuși de frământări, tablourile Lianei
ISPITA ARDERII ÎNĂLŢĂTOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358274_a_359603]
-
Victor Acatrinei sunt dominate de o axă trasată vertical unde, prin simetria creată, imaginile se metamorfozează în aripi ce îmbrățișează privitorul. De altfel, natura și peisajul «Grădinilor» sunt laitmotivele tematice, alăturate «Simetriilor vegetale, florale sau vieneze». Prin pulverizarea contururilor în tușe scurte și întrerupte, cromatica luminoasă și ansamblul general se încadrează (post)impresionismului apropiat sinuozităților decorative ale Jugendstil-ului. Cu aceeași abundență a formelor descriptive astfel create, dar în absența efectelor de oglindire, expoziția mai cuprinde peisaje și flori așa cum sunt
PORTRET DE ARTIST de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/358519_a_359848]
-
declarat Cotte. "Zâmbetul ei este mult mai accentuat aș spune”. Deoarece pe pânză nu se observau nici genele, nici sprâncenele modelului, Cotte s-a ocupat și de acest aspect. “Un zoom pe ochiul stâng al Giocondei a revelat o unică tușă de culoare foarte subțire, în zona sprâncenei”, a afirmat acesta. "Eu sunt inginer și om de știință, așa că pentru mine totul trebuie să fie logic. Nu era logic ca Mona Lisa să nu aibă sprâncene sau gene", a continuat el
MONA LISA – DOAMNA CU ZÂMBET MISTIC de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358010_a_359339]
-
familiei sale la această aniversare. Așeză sub salcâmul falnic din fața casei o masă din blăni de brad, peste care așternu o față de masă țesută la război de soția sa, două canapele făcute de el din dulapi din lemn de salcâm. Tușa Floarea aduse o pâine cât roata carului, coaptă pe vatră în cuptorul de alături, farfurii din lut ars smălțuit pline cu caș și brânză, ceapă și ce era mai important, o oală mare din argilă arsă frumos colorată cu motive
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
de cocoș. Era o ciorbă fierbinte, deasupra căruia pluteau steluțe de grăsime ce-i dădea o aroma și un gust deosebit. Restul de carne o făcuse friptură la care adăugase niște cartofi pregătiți în același cuptor, odată cu pâinea. Gătea bine tușa Floarea. Știa ea rețetele folosite de muntence, dar învățase și altele de la localnice, cu un gust oriental. Moș Constantin coborî în beciul construit lângă casă, ce se întindea până pe sub stradă și aduse o sticlă cu țuică de tescovină de
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
vorbă de ceva vreme cu coana preoteasă. Părintele ca și ceilalți invitați trecu pe la țarcul oilor și binecuvântă animalele, să fie sănătoase, să facă miei frumoși și să dea mult lapte. Le stropi cu busuiocul înmuiat în aghiazma adusă de tușa Floarea și apoi după ce binecuvântă întreaga gospodărie, ca și pe cei prezenți, se așeză la masă obosit de atâta stat în picioare în timpul slujbei din biserică. Sosise între timp și coana preoteasă, așa că se putea începe petrecerea. Cel sărbătorit alături de
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
Îi plăcea fierăria, de aceea l-au dat ca ucenic la un localnic, să învețe meseria de fierar. Era mult de lucru într-o comună așa mare ca Pecineaga. Coana preoteasă era învățătoare. Toți copii lui moș Constantin și a tușei Floarea i-au fost elevi. Ce-i mai urechea când veneau cu lecțiile neînvățate! Câte înjurături de bisaltir sau de ceara mă-si mai primeau ei când venea coana preoteasă și se plângea că iar au venit nepregătiți la școală
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
mai știe ce alte treburi puteau să facă și un copil mai răsărit ca vârstă, însă necopt pentru muncile mai serioase ale câmpului. Seara de sfârșit de octombrie se lăsă peste satul dobrogean, așa că și mesenii lui moș Constantin și tușa Floarea începură să părăsească bătătura, îndreptându-se spre cășile lor, ca tot omul. A doua zi nu mai era sărbătoare și la țară timpul nu te lasă să lenevești în pat. Zilnic găsești câte ceva de făcut. Tușa Floarea strânse totul
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
moș Constantin și tușa Floarea începură să părăsească bătătura, îndreptându-se spre cășile lor, ca tot omul. A doua zi nu mai era sărbătoare și la țară timpul nu te lasă să lenevești în pat. Zilnic găsești câte ceva de făcut. Tușa Floarea strânse totul de pe masă, moș Constantin o duse împreună cu canapelele în chiler[5]și se adunară cu toții în odăi, sub lumina chioară a lămpilor care mai mereu afumau sticla. Se duseră la culcare, că a doua zi trebuia să
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
oferi copilașilor, în Prag de Naștere Sfântă, asemenea giuvaeruri lirice! Totul e feerie aici, de la portretul Doamnei Iarna: “Alb anotimp”: Iarna, mare ștrengăriță,/ A ieșit azi la portiță/ Cu unelte speciale/ A pictat totul, în cale.// A-nceput c-o tușă fină/ Pentru raza de lumină,/ Apoi una și mai groasă,/ Pe la fiecare casă.// Cumpăna de la fântână/ De ninsoare-i acum plină,/ Pomii goi și înghețați/ Tot în alb sunt îmbrăcați.// Chiar și biata pisicuță/ Are-o pată pe lăbuță,/ Nici
LA MULŢI ANI, POETEI ŞI PROZATOAREI MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358099_a_359428]
-
acum îmblânzită sau rostită doar în șoaptă, în copilărie /.../ pe jumătate barbari, pe jumătate greci, mereu captivi înăuntrul unei granițe invizibile și improbabile numită Cherson”). Tabloul tulbure, complex și dramatic al etnogenezei semințiilor din vecinătatea Pontului Euxin e surprins în tușe iuți și viguroase. Nu sunt uitate elementele de realitate strictă, cum ar fi numele unor personaje istorice, ale locurilor existente cândva ori faptele consemnate de memoria înscrisurilor. Cu toate acestea, senzația pe care o lasă relatarea este, deliberat, cețoasă și
DESPRE IMPENETRABILUL MISTER AL ISTORIEI de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358192_a_359521]
-
slăbea încercând să-i intre în grație, când ea nici nu-l putea suferi. Într-o zi, preceptorul fiind plecat la serviciu, la primărie, împreună cu Paraschiva, o altă zurlie de prietenă de aceeași vârstă, s-au dus în vizită la tușa Floarea, mama lui Stoica și viitoarea sa soacră, lucru la care nici nu se gândea pe atunci, știind că au copilărit de mici împreună ca vecini și fiecare se ținea cu altcineva pe la balurile de la Turtoi. Cum tușa Floarea era
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
vizită la tușa Floarea, mama lui Stoica și viitoarea sa soacră, lucru la care nici nu se gândea pe atunci, știind că au copilărit de mici împreună ca vecini și fiecare se ținea cu altcineva pe la balurile de la Turtoi. Cum tușa Floarea era ocupată cu orătăniile prin bătătură, profitând de absența ei, s-au dus repede în chiler, au luat putineiul și l-au băgat sub plapumă unde dormea Răducanu și pe aci ți-e drumul, au fugit repede să nu
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
tânărului preceptor. Răducanu nu știa cine a făcut șotia, dar cam bănuia cine putea fi autoarea. Același lucru îl bănuiau și mătușa Floarea cu moș Constantin și cum pățitul era hotărât să facă reclamație la milițian, dimineața prima grijă a tușei Floarea a fost să ajungă la vecina Semilia și să-i povestească necazul chiriașului său. Auzind moș Dumitru de năzbâtiile fiicei sale cea mare, a luat biciul și după ea prin toată ogradă, s-o învețe minte să mai șuguiască
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
de moșit, să nu fie cumva plecată din localitate. La dispensarul din comună era un doctor mai în etate, de acum prieten cu rudele sale mai vârstnice și cu părinții lui, știut fiind mai ales că la unchiul Stoica și tușa Ioana, doctorul, prieten de familie cu aceștia, făcea vizite mai dese, să savureze un pahar cu vin bun, scos de la răcoarea beciului adânc, când se întorcea de la dispensar spre casă, că doar stătea la două case depărtare. Victor cum era
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
senin ori un pustiu al iubirii, abisul durerii, ne reînvață citind să zâmbim zilei de mâine și universului care ne mângâie sufletul cu inocențe tainice. Este foarte bogat spiritual scriitorul. Personajele sunt generoase, bine și puternic conturate, vizuale, fie în tușe sobre, dure, în forță, fie calde, calme, catifelate, mângâietoare. Familiile Viorel și Ramona Axinte, Săndica și Mircea Trăistaru, Cristian și Andrada - copii acestora. Studenție, iubire, puritate, suferință. Ingineri, profesori, țărani, oameni culți, oameni simpli, turism, frumusețe, tristețe, gelozii. Dorințe, pasiuni
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
Caliciei erau nește calici, sadea!” Locuitorii Caliciei zugrăviți mai sus, după ranguri și clase, erau primii care se plângeau de toate nevoințele din lume. Este un procedeu stilistic cunoscut, ca lucrurile să se întâmple exact invers, decât le expune autorul. Tușa ironică groasă folosită este pentru a se înțelege prin contrast, grozăvia. Povestitotul este un fin analist al societății și nu scapă nici un prilej pentru a-și ironiza, în sens moralizator, personajele înrobite de păcate și vicii, spre a le trezi
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
senin ori un pustiu al iubirii, abisul durerii, ne reînvață citind să zâmbim zilei de mâine și universului care ne mângâie sufletul cu inocențe tainice. Este foarte bogat spiritual scriitorul. Personajele sunt generoase, bine și puternic conturate, vizuale, fie în tușe sobre, dure, în forță, fie calde, calme, catifelate, mângâietoare. Familiile Viorel și Ramona Axinte, Săndica și Mircea Trăistaru, Cristian și Andrada - copii acestora. Studenție, iubire, puritate, suferință. Ingineri, profesori, țărani, oameni culți, oameni simpli, turism, frumusețe, tristețe, gelozii. Dorințe, pasiuni
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
nouă? Crezi tu că poate să alunge Și vis, și teamă, și dorința? Și crezi că oare asta-ajunge? Poți tu să ai așa credință? Când totu-i gri, praf și cenușă Pustiu imens, fără hotar, Crezi oare că o simplă tușă Culoare poate să aducă iar? Taci, ști că nu se poate, Oricât ai vrea să te-amăgești, Iubirea mea este pe moarte, Poți doar cu mine s-o jelești. DOI Clipa ce-atârnă acum în cui Bătut de timp în
FUGA ÎN SPIRALĂ (POEME) de MIHAELA NEACŞU în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360274_a_361603]
-
fiind o fire foarte sociabilă. Se acomodase destul de repede alături de colectivul școlii, de asemeni și cu sătenii, unii dintre ei veniți cu mulți ani în urmă, tot din zone oltenești. Ridicând geanta voluminoasă, Mircea și-a luat la revedere de la tușa Saveta, i-a achitat chiria până la reluarea școlii și a ieșit la stația de autobuz. În stație, s-a întâlnit cu profesorul de geografie, care și el se reîntorcea pe meleagurile moldave. Era de prin zona Tecuci-ului și revenise
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]
-
mai ales pe ruta Medgidia - Făurei. Trenul s-a pus în mișcare. Privind pe fereastra vagonului cum rămâne peronul în urmă, Mircea se întreba dacă va mai reveni mai mult de o singură dată, cu ocazia luării întregului bagaj de la tușa Saveta sau dacă viața îi va călăuzi din nou pașii pe aceste meleaguri nu ca turist venit la mare, ci ca profesor de franceză sau engleză. Încercase cu ajutorul directorului școlii să obțină și ore de predare a limbii engleze de la
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]