1,788 matches
-
asta nu este totul. Să crești într-o zonă clasificată de UNESCO ca zonă din patrimoniul mondial este ceva. Toată copilăria mea am fost constant înconjurată de frumusețe naturală și aer curat. Muntele nostru din Gällivare este supranumit „Dundret” (n.r. Tunet). Când ești în vârf, poți, în zilele însorite, să vezi totul până la cel mai înalt multe al nostru, Kebnekasie. Trebuie să vă spun că munții noștri nu sunt înalți. În copilărie și în adolescență schiam mult, atât cross-country, cât și
Despre rădăcinile românilor: Inima mea bate pentru România. Dorința de a-mi aduce contribuția în România este o pasiune () [Corola-blog/BlogPost/337714_a_339043]
-
De Teacăle, de Timotei, de Oaia. Îi zicea „Oaia” pentru că avea un păr mare și alb ca o mioară bălană. Dar îl chema Toader Robotin. Era voinic și-adesea, venea sara târziu de-a lungul satului, cântând cu glas de tunet: „Ăsta-i Gruia lu’ Novac/ Cu mustéță ca de rac/ De le-nnoadă după cap./ Ș-atîta-i de lat în frunte/ cît o tăbliță de munte/ Ș-atâta-i de lat în spate/ Că nici c-o țară nu-l poț
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
De Teacăle, de Timotei, de Oaia. Îi zicea „Oaia” pentru că avea un păr mare și alb ca o mioară bălană. Dar îl chema Toader Robotin. Era voinic și-adesea, venea sara târziu de-a lungul satului, cântând cu glas de tunet: „Ăsta-i Gruia lu' Novac/ Cu musteță ca de rac/ De le-nnoadă după cap./ Ș-atîta-i de lat în frunte/ cît o tăbliță de munte/ Ș-atâta-i de lat în spate/ Că nici c-o țară nu-l poț
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
Acasa > Impact > Istorisire > SUB TĂLPILE TRECUTULUI... Autor: Claudia Archip Publicat în: Ediția nr. 1668 din 26 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Un tunet m-a trezit Din somnul greu al vieții. Privind apoi spre cer, am vrut Să mă ridic din patul societății. Și dintr-un întuneric imposibil de pătruns Două câte două, ici colo apăreau, Tălpile lui Iisus... Se plimbau încet pe
SUB TĂLPILE TRECUTULUI... de CLAUDIA ARCHIP în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343994_a_345323]
-
două, ici colo apăreau, Tălpile lui Iisus... Se plimbau încet pe cer Luminând căsuțe în care se-nchinau Bătrâni evlavioși, cerând pe Sfântul Duh. Apoi din acea inefabilă credință, Molipsind căldura trupului, Peste sufletu-mi pătat scânteia o luminiță. Din tunete care rupeau nori Pe un cer de sticlă închisă, Străluceau niște cărări Sub forma unui drum îngust ... Tălpile lui Iisus! Se plimba deasupra noastră Fiul, care în trecut Ne-a ridicat din întuneric, Și noi iarăși am căzut. Viața noastră
SUB TĂLPILE TRECUTULUI... de CLAUDIA ARCHIP în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343994_a_345323]
-
aplauzele toate, iar tenorul își perdeluia ochii doar cu propriile lacrimi și pleca discret, în ziua înmormântării cu ovații a altuia. Până atunci, Cornel Stavru scrisese cu duh pagina sa biografică, nevehement, pentru că vocea lui n-a avut nevoie de tunete ca să se audă, nici de păuni ca să defileze, ci de îngerul din sine! A debutat timpuriu la douăzeci și șapte de ani, interpretând roluri fenomenale în „Cavalleria rusticană“ de Mascagni, „Paiațe“ de Leoncavallo, „Otello“ și „Trubadurul“ de Verdi, care au
CORNEL STAVRU. NEDREPTELE DREPTURI ALE TOAMNEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343952_a_345281]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > DESCÂNTECUL Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1666 din 24 iulie 2015 Toate Articolele Autorului DESCÂNTECUL Tunetele se-ntețesc, Scaii se rostogolesc, Mura pare bucuroasă, Melcii se ascund în casă, Gâștele zboară spre baltă, Vulturii spre coasta-naltă, Vântu’ saltă-n lungi fuioare Praful fin de pe cărare, Mierlele se înspăimântă, O fată, dansând, descântă: - Paparudă, paparudă, Haide
DESCÂNTECUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344019_a_345348]
-
tuturor ce-ai văzut, da, am să spun și la morți și la vii. Apoi fleșuri peste fleșuri, era pe Valea Bucovului, o primăvară sălbatecă, Tobit păștea caii pe luncă, din senin vine un nor, apoi o ploaie cu spume, tunete și trăsnete, fulgere cât zarea, prin ploaie își vede femeia fugind acasă. Ea era, Gherghina, fata cu care trebuia să se însoare. Doamneee, dacă n-ar trăsni-o, se ruga el, Gherghina fugea ca nebuna, degaba o mai striga el
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342727_a_344056]
-
iad pentru făptură Și-i purgatoriul sufletelor moarte. Sonetul II Precum din fulgere ce-aduc lumină Și din lumină focul se revarsă, Și-a omului gândire e un har să Devină vorbă, faptă să devină. Până la foc, lumina neîntoarsă Și tunetul cu fulger va să vină Înspaimă mai întâi zarea senină Ce-abia apoi de flăcări pare arsă... Și-a omului lumină este gândul: Se-aprinde din senin și se propagă... E darul lui cel mai de preț, avându-l Gândit
PRIMA SERIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342793_a_344122]
-
Autorului Iubesc ochii De orice culoare ar fi: Cei ce văd lumea Pentru mine Și-mi descriu natura: Cu nume de flori Arbori și cărări. Cu nume de ape De-albastru și verde: Cu nume de ploaie Și trăsnet Și tunet... Cu nume de-ngheț, Și iarnă și ger; Cu nume de alb - De alb imaculat; Cu nume de dor De suflet adorat. Referință Bibliografică: Sonata ochilor / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1774, Anul V, 09 noiembrie
SONATA OCHILOR de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342830_a_344159]
-
pe loc. Și la întrebarea noastră, Cine este sub copac? A răspuns mirat...! nu știți? Omul e din țara voastră, Eminescu-i din părinți. Lacrimile-mi cad șiroaie, Pe mormântul răvășit, Teiul,vântul il indoaie, Norii, iar s-au răzvrătit. Tunete ingrozititoare, Sus din cer acum se aud, Trăsnete lovesc pământul, Teiul nu-mi mai ține scut. Vântul parcă se întețește, Lupii, vai...ma îngrozesc! Totul parca-i înebunește, Să mă ascund, nu prea găsesc... Văd doar răscolit mormântul, Un mormânt
GRUPAJ LIRIC DEDICAT ZILEI OMAGIALE LUI MIHAI EMINESCU, DATĂ ÎN CARE SE ÎMPLINESC 166 DE ANI DE LA NAȘTEREA INEGALABILULUI POET NAȚIONAL de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342953_a_344282]
-
ca-n cinste și dreptate să domnească. Străjeri stăteau de veghe la hotare, să apere Țara lui Vodă-Ștefan. Întreagă de-a fi și la fel de mare, urmașilor de vorbire și de neam. Că pentru popor, nimic nu-i mai groaznic precum tunet din vestea de robire ce-aduce sorții unui trai amarnic, cu biruri și poveri de viețuire! Cu vitejie strămoșească-n cuget își conducea oștirea-n luptă dreaptă. Și înălța lăcaș creștin, de suflet, când bătălia era câștigată. Stau mărturie-n
COMEMORAREA SFÂNTULUI VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343361_a_344690]
-
ajuns spre marginea pădurii, Idris cade-n genunchi și se uită către pădure) Nu-mi pot dezmierda gândul, iar sufletu-mi rămâne înfometat de fericire. Aici voi rămâne și îmi voi vărsa amarul. Dintrodată, de sus începe o luptă între tunete și fulgere, iar Idris își aduce aminte de ultima clipă petrecută alături de Iohana. Îi observă curbura buzelor și își dă seama că-n tot acest timp, ea îl înțelesese, și că dragostea ar putea exista în trupul și sufletul ei
CĂUTAREA SINELUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343396_a_344725]
-
de cincizeci de ani, în speranța redescoperirii trăsăturilor adolescentine din timpurile vechi... Nu-i regăsea deloc, oricât s-ar fi străduit, și-atunci un oftat puternic îi exterioriza dezamăgirea. * La un moment, un zgomot înfundat venind dinspre pământ zgudui pădurea. Tunetului i se alătură imediat și o mișcare puternică pe verticală. Flower-Power și Miramoț se agățară neputincioase de trunchiurile unor copaci, dar băieții, încrezători în propriile lor puteri, fură prinși de trepidații pe mijlocul potecii ori chiar pe marginea dinspre panta
CAP.9 (PARTEA I) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344037_a_345366]
-
mă dezmeticesc! E clar! India e poartă Asiei, sau mai bine zis, alt continent. Eram în drum spre India făcând escală la Dubai dat fiinca nu suportam atât mult să fiu în aer. Nu mai mult de două ore! Bombay ! - tunete, fulgere și cele mai grozave sunete și imagini asiatice! Poartă către Asia. Un altfel de tărâm! Parcă o insulă imensă pierdută undeva în depărtarea lumii - fără coordonate, fără pretenții. O lume pentru care trebuie să ai timp și răbdare să
PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343979_a_345308]
-
fiică căreia i-au pus numele Salomeea. Salomeea s-a căsătorit cu Zevedeu și a avut doi fii, Iacob și Ioan, care au fost chemați de Mântuitorul. Aceștia sunt Apostolii Iacob și Ioan, numiți în Sfânta Scriptură "voanerges", adică "fiii tunetului". Salomeea a făcut parte din grupul femeilor mironosițe care l-au urmat pe Mântuitorul Iisus Hristos. A doua fiică a lui Mathan, și sora Sfintei Ana, s-a căsătorit tot în Betleem și a născut pe Elisabeta. Elisabeta s-a
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342933_a_344262]
-
când s-a stins și ea la fel ca și soțul său. O mare jale a cuprins întreaga comunitate, deoarece o asemenea tragedie nu s-a mai pomenit niciodată în vreun sat dintre acei munți bântuiți doar de furtuni, viscole, tunete și fulgere, sau de jivine sălbatice, dar ferită de spectrul unei asemenea morți cumplite. Întâmplarea fericită pentru viitorul copilei, dacă se poate spune așa după tragica dramă, a fost că la nuntă a participat și o familie, rudă de a
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343098_a_344427]
-
cum în vara lui 1957, înainte de a-l forța pe tata să “semneze” adeziunea de intrare în ceapeu, eram la vie cu bunica, ultimul an când am mai păzit-o împreună și s-a pornit o ploaie de vară cu tunete și fulgere cum nu am mai văzut niciodată. Tuna așa de tare de parcă se rupea cerul în două. Ruperea norilor era chiar deasupra noastră. Când fulgera, ziceai că ia foc bordeiul, se scurgea flacăra din înaltul cerului chiar în fața lui
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
se ruga la Dumnezeu să ne ocolească și să ne ocrotească de acele trăsnete și fulgere. Încerca să mă încurajeze și pe mine, dar ți-ai găsit. Eu boceam într-un spațiu sub pat, cățelușa urla la fiecare trăsnet și tunet în celălalt spațiu, de sub ușa beciului folosită drept pat. Ploaia a ținut mai bine de jumătate de oră ca și fulgerele și trăsnetele, dar nu am pățit nimic. Nu a intrat nici apă în bordei. Îi făcuse tata un prag
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
mine. Când mama a văzut că se pregătește de ploaie, a înhămat caii la căruță și a plecat repede la mine la vie. Tocmai când a sosit, s-a pornit și ploaia. Abia reușise să deshame caii. Când au început tunetele, fulgerele și o ploaie torențială, noi am intrat imediat în colibă, dar și caii au venit în fața colibei și și-au vârât instinctiv capetele în bordei la adăpost. Doar trupurile cailor stăteau afară și peste ele curgeau zeci de litri
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
fost transmis și în familiile fraților. Câteva fapte minunate ale copilăriei Odată, când era de aproape 12 ani, Părintele Iachint, împreună cu frații mai mici, au mers la adunat fân la câțiva kilometri de casa părintească. A venit o ploaie cu tunete și fulgere, iar părintele Iachint împreună cu frații săi și-au făcut adăpost la una dintre căpițe. Unii lângă alții priveau cum ploua cu gheață din norii întunecați și cenușii, când în dreptul Părintelui a căzut, ca un semn din cer, o
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343138_a_344467]
-
întunecat dintr-o dată, armate de nori nervoși pluteau ca niște nave de luptă, gata să ne prindă, gata să ne doboare.. -Să intrăm în pădure că după aceea le mânăm noi la vale! -Ne prinde ploaia? Mi-e frică de tunete! -Mergi și nu te mai uita înapoi! Să ajungem acasă odată! Ana s-a lăsat cu vitele ei la poalele pădurii, culegea mure impasibilă și îi auzeam cântecele printre rapsodiile vântului.Apoi liniște.Nici un fir de vânt, nimic.Totul încremenit
AMELY P4.. FRAGMENT de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 635 din 26 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343604_a_344933]
-
îi știe drumul, El îi cunoaște locuința. Căci el vede până la marginile pământului, zărește totul subt ceruri. Cand a rânduit greutate vântului, și când a hotărât măsură apelor, când a dat legi ploii, și când a însemnat drumul fulgerului și tunetului, atunci a văzut înțelepciunea și a arătat-o i-a pus temeliile și a pus-o la încercare. Apoi a zis omului: ,,Iată frică de Domnul, aceasta este înțelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere.” În această a doua parte a
CARTEA CARTILOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343634_a_344963]
-
fost transmis și în familiile fraților. Câteva fapte minunate ale copilăriei Odată, când era de aproape 12 ani, Părintele Iachint, împreună cu frații mai mici, au mers la adunat fân la câțiva kilometri de casa părintească. A venit o ploaie cu tunete și fulgere, iar părintele Iachint împreună cu frații săi și-au făcut adăpost la una dintre căpițe. Unii lângă alții priveau cum ploua cu gheață din norii întunecați și cenușii, când în dreptul Părintelui a căzut, ca un semn din cer, o
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]
-
ai Statului Major General al Armatei, apelativul ... Fulgerul. Mircea Chelaru prin evoluția sa publică actuală, luminează, sporadic, o arenă politică întunecită de un primitivism tipic comunist. El o face cu un spirit slujit și de harul oratoric. Vocea sa fiind Tunetul ce nu mai poate fi ignorat de societatea civilă.”, și un comentariu interesant, semnat de Corneliu Vlad, care prevestea, de la bun început, că „România moluscă” este o carte despre care nu se va vorbi, și asta nu pentru că ar fi
O CARTE ŞI UN AUTOR, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343632_a_344961]