911 matches
-
era un grup mare de oameni în fața unei case, fusese realizată la nunta părinților mei. Am recunoscut în rândul din față pe bunicul fanaragiu, căci prea semăna tata cu el. Avea părul înspicat cu alb, dat peste cap. Purta musteață tunsă scurt și era îmbrăcat într-un surtuc de postav gros, cu mâini mari, butucănoase și cu degete scurte și groase, așezate pe genunchi; pantaloni tot din stofă groasă, cel puțin așa mi se părea, și în picioare bocanci mari, butucănoși
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
o cracă uscată de pom cu mere și cu nuci. Cine n-ajungea, punea mâna pe mâna vecinului, săltând ritmic în dansul ritual. Cel mai posesiv înșfăcase masa un individ cu chelia conturată de o bandă neagră de păr vânjos, tunsă ca postavul, cu o ceafă otova care-i lega de spinare craniul. în ultima clipă ajunsese la înmormântare și fiica mortului pe care Vasile Drobotă o purtase în școli. Era o orășeancă în doliu, cu rochie de dantele care îi
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
se vedea mânia arzând ca o văpaie. Ca parte din preschimbare, doamnele de la YWCA Îi tăiaseră Desdemonei cosițele de emigrantă. În mod obsesiv, așa cum zgândări o ruptură din fundul unui buzunar, băgă mâna sub pălăria pleoștită ca să-și pipăie creștetul tuns chilug pentru a treizecea sau a patruzecea oară. ― Asta-i ultima tunsoare, spuse ea din nou. (Și Își respectă jurământul. Din acea zi, Desdemona Își lăsă părul să crească, devenind un fel de Lady Godiva. Și-l ținea sub o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
gândesc, bun, poate că acum o să-mi meargă și mie mai bine. Nici gând. Acum toată lumea vrea unisex. Vor să-i spăl pe cap. Se aplecă spre mine, suspicios. ― Tu nu vrei să te speli pe cap, nu? ― Nu, doar tuns. Dădu din cap Încântat. ― Cum vrei să fie? ― Scurt, m-am aventurat eu. ― Scurt-scurt? mă Întrebă. ― Scurt, am spus, dar nu prea scurt. ― Bun. Scurt, dar nu prea scurt. E o idee bună. Ca să vezi cum trăiește cealaltă jumătate. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
se furișă afară din sala de caligrafie, ca un elev mediocru fericit să scape de o materie plictisitoare, și ieși În soarele cald al Californiei, eliberată de Desert Rose și de Charlie, În sfârșit singură, În mijlocul unei peluze verzi, perfect tunse, pe care erau așezate douăzeci de sculpturi de Rodin din bronz masiv. Se uită În jurul ei, la somptuoasa clădire crem, la restaurantul luxos În aer liber, la faimoasa Cantor Garden cu colecția ei impresionantă de capodopere de mari dimensiuni, șocată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
de-a lor. Discuția lor se Încheie când sosi Giulia, o fostă actriță care Începuse să aibă succes ca fotograf. Înaltă, slabă și stilată, purta ochelari cu rame negre și o pălăriuță drăguță, verde, de sub care-i ieșea părul negru, tuns scurt. Se uită dezaprobator la Olga și o trase pe Kitty deoparte. — Cine e? De ce-ai invitat-o? — E noua mea colegă de apartament, o liniști Kitty pe Giulia. E În regulă. — Tu te-ai uitat la hainele ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
eu și tata) intrau într-o stare hipnotică încă de la ieșirea jucătorilor din vestiare, de când apărea în gura tunelului un șarpe lung și vișiniu, care cerceta un pic împrejurimile, pe urmă traversa grăbit pista cu zgură, se prelingea pe iarba tunsă scurt, se oprea la mijlocul terenului și se răsucea pe-o parte și pe alta, salutând publicul înainte de-a se rupe-n bucăți, unșpe titulari și cinci-șase rezerve, după câte vertebre avea. Ce se întâmpla în jurul nostru nu era nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Îi va face o surpriză Carlei ducându-se devreme acasă, să nu-i mai reproșeze nimic. Aruncă o ultimă privire prin mulțime, când instantaneu observă o frumoasă fată ce Înainta greu datorită aglomerației, privind În toate direcțiile. Blondă, părul oxigenat, tunsă scurt cu breton Îl privea surâzător.Purta un mantou de un profund negru croită de un profesionist de clasă În așa fel, Încât Îi scotea În relief tinerețea trupului, oferind privirilor o distinsă eleganță!! În ce privește ochii...? Încremeni de uimire...! „O
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
pure de spirit. Unde am văzut, într-o noapte de iarnă, pe viforniță, o fereastră colorată în care s-a arătat o clipă un cap de fată, pudrat în obraji, cu buzele violent făcute și cu ochi scîn-teietori? O fată tunsă foarte scurt, care a râs viforniței și, în aburii încolăciți, a închis din nou geamul. E o amintire vagă și totuși extrem de persistentă, căreia nu-i pot prinde deloc contururile. Foarte devreme, într-o dimineață înghețată, cu ciripit de vrăbii
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
cărnii, am rămas țintuit pe loc, căci am revăzut, din adâncul adâncului copilăriei mele sau de și mai departe, fereastra colorată unde, pe viscol, s-a arătat un chip arlechinesc, o fată îmbujorată, cu ochi întunecat-sclipitori, cu confetti în părul tuns scurt și cu buzele rujate în formă de inimioară. Atunci, o dată cu aburul răbufnit pe fereastra deschisă, nările mele, înfundate în fularul tras până sub ochi, au prins o șuviță caldă de parfum, rămasă undeva, într-o cameră minusculă a minții
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
ne jucăm. Și nu ne-am mai jucat. A doua păpușă de care îmi amintesc (și pe care o am și astăziă era din cârpă: tatăl meu mi-o adusese de la Milano, iar numele ei era/este Giuseppina. Avea părul tuns scurt (din ațeă, ochi din nasturi, gura brodată, și era umplută cu câlți. Mâinile și picioarele îi erau bufante, așa că se putea, la o adică, dormi pe Giuseppina. Păpușa adusă de la Milano era urâțică, dar foarte simpatică și veseloasă, drept care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
cu dinții îngrozitor de sparți ,îmbrăcată șleampăt, de cele mai multe ori doar cu niște chiloți galbeni și un maieu înflorat, murdar de zeamă de caise. Rânjea tot timpul ca o demonizată, dar probabil că era simpatică în zvăpăierea ei continuă, cu părul tuns ca la pușcărie și cu cercelușii de aur cu pietricică roșie, prea vulgar sclipicioasă ca să fie rubin. Cu Marcela îmi petreceam ziua. De dimineață bătea la noi la ușă, deja murdară pe la bot, și când marna deschidea întreba stereotip: "Tanti
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
mine, atât de amuzată încît uitase că trebuia să se poarte delicat, își trase de sub bluză un lănțișor de aur cu medalion, îl deschise cu unghia și-mi arăta o mică poză alb-negru, fața unui tânăr slăbuț, cu părul blond, tuns scurt. Era prima dată când aveam o dovadă sigură că ea are un prieten. Până atunci, deși în mod rațional știusem asta tot timpul, sperasem totuși ca ea să fi exagerat, să fi vrut să mă facă gelos. Abia acum
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de pitic, dar nu-i pitic. Ochelari de bunic, dar nu-i bunic. E o păpușă. Are o haină de lână galbenă, cu năsturei verzi, mănuși tot verzi... ca două frunze.“ La serbare am fost Crăiasă. Păcat că aveam părul tuns atât de scurt... Iar el era Ursul și-i tremurau mâinile când mi-a dat buchetul de flori. „În grădiniță e cald și bine. Covorul e moale ca blănița pisicii. Afară ploaia bate-n ferestre: pic, pic, pic, dar nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
Dimineața următoare, Petre sună și stabili o întâlnire, pentru aceeași zi, cu directorul administrativ. Se puse la cravată, luă actele casei și fotografii cu exteriorul și interioarele și plecă la întâlnire. Directorul administrativ era un domn prezentabil, cu părul grizonat tuns perie, elegant, parfumat. Se salutară, îi întinse o carte de vizită și începură discuția. Compania, cu două zboruri zilnice pe București, citind anunțul, ajunsese la concluzia că e mai rentabil să-și cazeze personalul aviatic la Bușteni decât în București
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
citați, anchetați și avertizați, în timp ce directorul școlii, profesorul de geografie Ștefan Gânscă, ne chema pe rând la cancelarie și ne pălmuia strategic, fără martori, și ce bine ne făcea, apoi ne trimitea acasă să venim a doua zi cu tații, tunși zero. Corecții faciale am primit în anii de școală de la încă doi profesori, Adumitroaie și Mitică Axentoi, pe care iam stimat în mod special, pentru dăruirea și profesionalismul cu care au predat două materii importante pentru viață, fizica și limba
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
din cauza osaturii, dar mușchiulos. O tăietură adâncă cioplea un obraz al acestuia. La un cap al mesei se afla un bărbat mai în vârstă, chel și cu mustățile răsucite în furculiță. Pe scaun, lângă sobă, ședea un bătrân cu barba tunsă, rumen. Lui Titi, după accent, i se păru a fi străin. O femeie bătrână, de înfățișare modestă, cu pantofi înciucurați în picioare, sta alături pe un scaun. Rezemată de sobă, privea spre ceilalți o fată voinică, mai degrabă doamnă, cu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
dacă are o fire mai rece... Tant mieux... va suferi mai puțin în viață... Biata tante Margot ! Vorbea ca și când de pe atunci ar fi cunoscut suferința... Cu aerul de vampă pe care și-l confecționase la câțiva ani după căsătorie : părul tuns scurt, cu cărare într o parte, o meșă acoperindu-i fruntea până la sprâncene, o eșarfă de mătase înnodată cochet la spate... Rochia foarte scurtă, care îi dezvelea genunchii mici, strânși în ciorapii fumurii, de mătase. Vorbea ca și când de pe-atunci
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
pe neașteptate, a murit bietu-cumnatu meu Ștefan Mironescu și nici tualetele nu a fost pregătite !... Dar ce nenorocire vine anunțată ? Ei, biata Margot ! Parcă nenorocirile ei i le-a anunțat cineva ? Pe Margot de atunci parcă o văd și-acum, tunsă garçonne, cu un aer picant, excentrică, cum se purta după război... O iubeam teribil, și pe ea, și pe nenea Sandu ! Nenea Sandu Geblescu era un perfect om de lume, dar avea răbdare să se joace și cu mine ! Când
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
strig peste umăr. Ea e. E Jemima. Care stă În picioare, În foaier. Ce caută aici ? Ușa se deschide iar și sînt atît de șocată, că mă ia cu leșin. E și un tip cu ea. În jeanși, cu păr tuns scurt și ochi de viezure. Are o cameră de filmat pe umăr și privește În jur cu interes. Nu. Nu se poate să fi făcut asta. — Emma, aud o voce În ureche. — Jack ! Mă răsucesc pe călcîie și Îl găsesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
o fetiță, dar... Și totuși, simțea că se îneacă. Mergea pe stradă cu sufletul pe muchie de cuțit: fericit și nefericit în egală măsură. Întîlnirea cu Tamara în fața cinematografului a fost decisivă: Fetiță?! a izbucnit ea în rîs, scuturîndu-și părul tuns scurt, cu foarte multe fire albe, ce-i sporesc farmecul. Te-ai ars, băiete! Ține minte ce-ți spun, doar noi o să ne vedem mereu, că eu nu am chef să plec de aici din combinat, iar tu, chiar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
în această problemă, nu mie trebuie să-mi reproșezi că ai pierdut două luni făcînd trei delegații în Ardeal! Mihai o privește perplex. De mult n-a mai văzut-o pe Tamara așa de furioasă. Ba, poate, niciodată. Buclele părului tuns scurt tremură la fiecare mișcare bruscă a capului, iar el are impresia că interiorul biroului se va umple cu flori de măr scuturate din părul ei. Ți-am reproșat așa ceva? o privește surîzînd, știind cu siguranță că-i va frînge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
rotile. Mobilă de calitate, dar uzată și prost Îngrijită. Pereți goi, nici un televizor, două fotografii Înrămate pe o măsuță - fotografii publicitare. Jack le cercetă. Bătrîna doamnă Downey se apropie. Rame cositorite, identice - două persoane arătoase. O femeie drăguță: păr bălai, tuns paj, ochi cu sclipiri ieftine. Un băiat drăguț, care arăta exact ca ea, doar că era ceva mai blond și cu ochi mari, tîmpi. Aceștia sînt Christine și fiul ei? — Da. O pereche atrăgătoare, trebuie să recunosc. Tinere, la ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
aruncă o privire. Roșu, albastru, galben - fasciculele de lumină erau Întrerupte de niște personaje În mișcare. Bud avu parte de un spectacol erotic doar pentru el. O sosie a Veronicăi Lake, goală pușcă, suplă, cu sîni plini. Blondă, cu părul tuns paj. Un bărbat o penetra, căznindu-se și contorsionîndu-se ca să poată fixa cum trebuie. Bud privea. Zgomotele străzii se atenuară. Făcu abstracție de bărbat și studie femeia: fiecare centimetru pătrat al trupului ei, În toate nuanțele luminilor. Merse cu mașina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
shvartze cîntă mai bine decît el, așa că s-ar putea să-ți găsesc un locșor vacant. Măcar un post de bodyguard la El Rancho. Tone de păsărică pe-acolo, fiule. Un taur ca tine poate să primească tratament complet: ras, tuns și frezat. — Tataie, ai terminat? Penzler se Înroși. — Pentru tine sînt „domnu’ Natsky“, Neanderthalule! Bud Închise ușa. — Am nevoie de contractele de concerte ale lui Cooley din 1951 Încoace. Vrei să mi le dai de bună voie sau de nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]