890 matches
-
șapte ani. Cei care au moștenit casa părintească n-au dat o sapă, n-au pus o floare. Asta am făcut mai întâi. Pe urmă, am început casa. De-atunci, o tot aștept pe Angela să vină la Crăiești. Mâța turbată Angela e nevastă-sa. Nu vrea să vină cu el în sat. S-a dus la fiică-sa, la Brașov. El muncește vara acolo și se duce iarna la oraș. «N-am plecat de la țară ca să mă îngroape el în
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
în bucătăria lui și el nu știa. Când a intrat Dicetu cu rucsacu-n cârcă, mâța i-a sărit în față. Doctorii n-au avut ce-i face. Nu-i mai ajungea pământu’! Acu, are și-n gură. Pisenică mâța era turbată...» Călcatul pe inimă Au trecut cinci ani și aflu că Gheorghe s-a internat la Spitalul Fundeni. Are cancer. Metastază. Vine Crăciunul. Îi duc o pungă cu portocale. - Bine c-ai trecut pe la mine! Nici frații nu mi-i așteptam
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
a fermei unui... indian. „Am luat opt milioane de dolari. Cine-mi dă mie atâția bani?!” A mușcat momeala străinului. De ce și-au dat românii pământul trecut prin sângele strămoșilor? Aici au fost împușcați țăranii la 1907, ca pe câini turbați i-au împușcat. Voiau pământ. Și urmașii lor îl înstrăinează. Ar putea să răspundă alde Ion Iliescu? Ne răcim gura de pomană... Nici vecinul Dan Iosif nu mai este. Fermierul mai are și acum drapelul găurit din decembrie 1989. Spălăcit
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
au dus la Cataroi acasă, dar hoțul își făcuse vizuină și a ieșit de partea cealaltă a crângului. S-au luat după el. Tot satul a ieșit. Și aici l-au prins și l-au omorât ca pe un câine turbat... De-atunci, nimeni nu a mai îndrăznit să fure în satul meu. Până acum, când lumea s-a stricat detot. Tinerii vor să plece la turci, la nemți, în Italia și vor bani de drum repede. Și iau taurul omului
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
festiv, cele cinci jucării argintii - cinci avioane Taube. înainte de a avea chiar și eu gândul pericolului, pământul s-a zguduit de un zgomot asurzitor ! Tot nu am intuit unde se afla primejdia și m-am spăimântat doar de calul care, turbat, o luase razna pe câmp, în direcția opusă exploziei - mi-am dat seama pe urmă -, gata să răstoarne trăsura, aruncându-mă cu atâta violență înăuntru, dintr-o parte în alta, încât mă mir că nu m-a azvârlit afară. Auzisem
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
deci atacată noaptea pe nesimțite de dușmani, luată și nimicită cu totului tot. Nici țărmul mării nu dădea un azil pe corăbii de furia cruzilor biruitori; talazul amar al mării înghițea o mulțime de victime de ale lor. Asemenea unei turbate vijelii, oastea cumană și oastea română bântuiau pretutindeni în lung și-n lat teritoriul romeic, apărat slab sau defel, și nu lăsară nesupărate și necucerite decât două orașe mai importante: Silyvria și Vizia. Ocrotite de ziduri tari și de puternice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să se răzbune ca un canibal. Mai cu samă știrea că latinii izbutiseră să-l facă pe Alexios Aspietes, influentul comandant grec din Adrianopole, să se lepede de dânsul, îl scoase cu totul din fire și-l împinse la un turbat acces de mânie. Poruncește să i se aducă-nainte împăratul cel închis în temniță, spune să i se taie c-o secure brațele pîn-în coate și picioarele pîn-în genunchi, și-n fine zvârle pe bărbatul schilod, viu încă, peste cap
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
al tronului, după ce va fi ajuns maioren. Când după doi an împăratul Mihail merse atât de departe încît puse să scoată ochii detronatului prinț Ioan și-l ținu închis într-o cetate, virtuosul patriarh Arsenie fu cuprins de o indignație turbată și deznădăjduită și aruncă afurisania asupra neomenosului împărat. În zădar așteptă Mihail cel escomunicat cu răbdare cucernică trei ani după dezlegarea pedepsei bisericești rostită asupră-i; în zădar amenința că va apela la papa; în sfârșit convocă un sinod spre
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unui demnitar competent și apoi orașul hotărî, cedând forței majore și lipsit de orice speranță de dispresurare, să predeie pe sultan în mînile regelui româno-bulgar. Un jurământ, depus solemn dintr-amîndouă părțile în mînile episcopului de acolo chezășui învoiala și legă turbatele mâni ale lui Constantin. Deci el cruță orașul și se întoarse acasă cu cetele sale, cu cele aliate ale cumanilor și cu sultairul Azatin, dar mai întîi prădă din temei cu totului tot atât oameni cât și vite din provinca
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
parte și plecă spre bucătărie. Din solidaritate cu Nilda și fiindcă Îi părea bine să plece stăpînii. Rămîneau doi mai puțin de servit. Fapt e că Susan se duse glonț să-i spună lui Juan Lucas că bucătăreasa parcă era turbată: „ca niciodată, darling, se pare că băiețelul ei e bolnav și n-o lasă să doarmă noaptea, se pare că Înnebunește din lipsă de somn...“ Juan Lucas făcu stop cu mîna și declară solemn că sosise momentul să termine cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Încetul cu Încetul, ținîndu-le piept, Înșelînd una după alta nenumăratele fărîme de culori, Lester izbuti să găsească momentul potrivit pentru uriașul efort care-i Îngădui să se ridice dintr-odată și să evite astfel Încă o rotire a acelui carusel turbat, simți taburetul vertical și profită de ocazie ca să apuce paharul cu amîndouă mîinile, strîngîndu-l pînă cînd barmanul rămase liniștit la locul lui și nu se mai mișcă decît atunci cînd se deplasa pentru a-și servi clienții. — Whisky, ceru. Crezu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
din nou treptat, devenind doi, bine conturați și diferiți. Ceva trebuia să cedeze și, într-un final, s-a și întâmplat. De Revelion, Oliver a găsit o folie de anticoncepționale în poșeta Lisei. După un schimb de cuvinte sălbatic și turbat, au tăcut amândoi. Oliver și-a făcut bagajele (luând și o geantă a Lisei) și a plecat. 44tc "44" —Cine merge să ia mâncare azi? întrebă Lisa. —Eu, replică Trix rapid - prea rapid. Lui Trix îi plăcea să meargă după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
infarct și căruia ea a trebuit să îi scoată cravata și pentru care a mai trebuit să aștepte până la venirea ambulanței... Deși toată lumea era înnebunită de muncă, cu doar o lună înainte de lansarea revistei, abia așteptau scuzele care deveneau din ce în ce mai turbate. Apoi se așeza și petrecea cincisprezece minute mâncând un sendviș, înainte de a se uita la ceas, pentru a anunța: — Ora 13:57, plec în pauza de prânz. Ne vedem la 14:57. —Vreau ceva puțin diferit astăzi, îi spuse Lisa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
mea făcea valuri. Tata era furibund, ca să reiau adjectivul de care se servise chiar ea și pe care cu siguranță nu-l găsise În Formarea deprinderilor a lui Paul Guillaume, subiectul tezei ei. — Cum adică furibund? spusesem eu. — Iac-așa, turbat, scos din fire, furios, ce știu eu! A primit un telefon de la un critic de la revista La Croix, care voia să se asigure că nu era el autorul romanului tău! Mama spune că tata n-a mîncat două zile după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
față în față, aproape lipiți unul de celălalt. Brusc, prințul îl înșfăcă de umeri și îl trase îndărăt, spre trepte, mai la lumină: voia să-l vadă mai bine la față. Ochii lui Rogojin începură să lucească și un zâmbet turbat îi strâmbă fața. Mâna lui dreaptă se ridică și în ea străluci ceva; prințul nici nu se gândi s-o oprească. Își aminti doar că, se pare, a strigat: — Parfion, nu cred!... Apoi deodată, dinaintea lui, parcă se căscă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
clătinându-se și continuând să zâmbească, până la Burdovski și Doktorenko, care stăteau în picioare lângă ieșirea de pe terasă. — Ah, de asta mă temeam! exclamă prințul. Chiar așa trebuia să se întâmple! Ippolit se răsuci repede spre el cu cea mai turbată răutate și fiecare trăsătură de pe chipul lui părea că se zvârcolește și vorbește. — A, de asta vă temeați! Credeți că „chiar așa trebuia să se întâmple“? Atunci aflați că, dacă urăsc pe cineva dintre cei de aici, zbieră el cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
la maxim dramatismul scenei, grăbind deznodământul. Când Orheianu, sigur că ,,nu va cuteze unul să miște brațele”, îl amenință pe Tudor că-l va bate peste fălci cu buzduganul, așa cum l-a bătut pe tatăl lui, Șoimaru trage sabia și, turbat ,,ca fiara, cu ochii crunți și obrazul ca de var”, se repede ,,ca scăpat dintr-un arc” și-l lovește în creștet pe boier, răcnind așa de cumplit încât mazurii, înfricoșați, smuciră frâele și se năpustiră pe poartă, urmăriți de
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
trezește din visare: ,,Bunicului îi place să fumeze, ce-ar fi să-i cumpărăm o pipă?...”. Furtuna Nori mari acoperă cerul. Fulgere luminoase îl brăzdează în lung și-n lat. Marea se agită ca o fiară, vuind necontenit și izbind turbată țărmul. Valurile uriașe trec adesea peste puntea corăbiei... 12. COMPOZIȚIA CU SFÂRȘIT DAT Ca și compoziția cu început dat, compoziția cu sfârșit dat prezintă un grad mai mare de independență, contribuind la dezvoltarea exprimării elevilor, a gândirii și a imaginației
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
zâna melopeelor / spaima florilor, Doamna curcubitaceelor; toamna ironică; toamna-n grădină și-acordă vioara. Despre vânt: vânturi sunătoare; mătăsuri lungi de vânt; vrăjmășia câinoasă a vântului; frământată chinuire a crengilor; hohotirea despletită a vântului; calești de vijelii; iernaticul vânt; viforul turbat; vântul transparent și uniform; un vântuleț, potolit aduce cu el o mireasmă blândă; supărat pe liniștea omenirii, vântul bate în lună plină; plutește mort pe cerul fumuriu către susurul lin al frunzelor; Despre vară: zile caniculare; vara a pictat cu
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
să imobilizeze umerii pacientei. Încă o mai țineau când în cameră dădură buzna un medic și doi tehnicieni. Așa ceva nu se putea întâmpla. Era imposibil! ― Nu... Nuuuuuu! Tehnii se străduiră să lege brațele și picioarele femeii care se zbătea ca turbată. Cearșafurile zburară. O lovitură de picor îl aruncă pe un mediteh, timp în care celălalt spărgea ochiul de sticlă al monitorului. Refugiat sub un dulap. Jones își privea înspăimântat stăpâna. ― Ține-o, urla medicul. Îmi trebuie oxigen și cinsprezece cc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
regina lor. Ripley își aminti gesturile lui Vasquez. Acționă pompa aruncătorului de grenade și trase de patru ori. Proiectilele pătrunseră în buzunarul abdominal și explodară, sfârtecând membrana delicată. Ouăle și tone de substanță gelatinoasă se revărsară pe jos. Regina chirăia turbată; Ripley mergea cu spatele folosind aruncătorul de flăcări pentru a calcina totul în preajmă. Ouăle se scofâlceau iar soldații și lucrătorii dispăreau în acest infern. Regina se înălța deasupra măcelului și se zbătea în vâlvătaie. De Ripley se apropiară doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
un panou. Creatura reacționă instantaneu și șarjă din nou, pentru a fi întâmpinată de un rever de cel puțin o tonă. Căzu răsturnându-se într-o stivă de mărfuri. ― Apropie-te! urla Ripley rânjind. Apropie-te, gânganie! Bălăbănind coada, regina, turbată, atacă mașina pentru a treia oară. Brațele ei biomecanice se abătură peste cele pur mecanice ale încărcătoarei. Acul ei gros izbea în flancurile și pântecele mașinii fără să o distrugă. Ripley para loviturile și riposta prin croșeuri. Dădea înapoi încărcătoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
de sânge: sunt greco-macedo-polono-popesc; continuând cu cele... exterioare, ca să le spun așa, pe nume - al bunicii fără-nume... Dar pentru că am pierdut trenul istoriei (numai din pricina vârstei, nu de altceva), mă consolez cu umorul - fiindcă, nu-i așa, am un umor turbat! - zic, deci: - Nu de la bunicul știu. De la bunica, de pe vremea când cultiva chipăruși! Cu asta l-am des-fi-in-țat pe Grecoteiul cu nas subțire - care, nemaiavând replică, strigă: - Ieși afară! Te rog să părăsești numaidecât această casă! - Cu cea mai mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
acoperită de broboane de sudoare și Îmi rînji cu un aer de superioritate. Nu arăta atît de bine fără palton... era slab și adus de spate. Oare ce caută el aici?... Ce joc blestemat și neamazant!... Ca să prinzi un cîine turbat, trebuie să te prefaci că ai alte treburi și exact așa aveam de gînd să procedez și ea. O să-l fac eu pe acest cîine turbat pe care-l urmăresc să mi se gudure la picioare, dînd din coadă, atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
Oare ce caută el aici?... Ce joc blestemat și neamazant!... Ca să prinzi un cîine turbat, trebuie să te prefaci că ai alte treburi și exact așa aveam de gînd să procedez și ea. O să-l fac eu pe acest cîine turbat pe care-l urmăresc să mi se gudure la picioare, dînd din coadă, atunci cînd și unde se așteaptă mai puțin. — A doua oară astăzi! O zi plină de coincidențe. SÎnt pur și simplu uimită Dar mie nu mi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]