874 matches
-
lasă-ne pe noi, nu vezi că vorbim de presă și de contradicțiile dintre ăia care fac reiting? Tu faci ceva? Mai ai puțin și muști din frunză, nu te supăra, o veni toamna peste noi, cu tot cu scumpiri și draci turbați, da` vorba este că pierzi esențialul. Scandalul ne face pe noi, Gicule, scandalul, invidia, ipocrizia și reitingul. Pentru reiting și-ar Înfige cuțitele În beregăți. Dacă dacii vroiau reiting, romanii plecau cu coada-ntre picioare. Pe columnă era dacia tv
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Și-n fundul sălbatec al mărei pătrunde Prin vânt și prin nor. Ce caută raza din ceruri venită, 10Din galbena steauă ce-aleargă prin cer, Ce caută-n mare, în noaptea-i cernită Und-razele pier? În fundul cel umed al mărei turbate, În lumea-i noptoasă, în sînu-i de-amar, 15Lucește o steauă în piatră schimbată, În mărgăritar. E-amantul a stelei ce palidă trece Și-aruncă prin nori a ei rază de nea, E-amantul căzut dintre stele, ce rece 20În
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
sale ascuns în colțu-obscur Își crește trunchiul aspru - așa, poporul meu, În tine e puterea-ți, nălțarea-ți și pieirea-ți. Eu cred că tot ce este menit de a fi mare Să-și înnăsprească trebue superba rădăcină Prin viscole turbate, prin arșiță și-ngheț. {EminescuOpIV 65} Mai tare e-acea stâncă, ce a trecut martiră Prin vijelii mai multe. Popoarele barbare Ce-au cotropit Românii sunt vijelii mărețe, Turbate, mândre, aspre ca orice vijelie, Dară și trecătoare ca ele. Iar
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
a fi mare Să-și înnăsprească trebue superba rădăcină Prin viscole turbate, prin arșiță și-ngheț. {EminescuOpIV 65} Mai tare e-acea stâncă, ce a trecut martiră Prin vijelii mai multe. Popoarele barbare Ce-au cotropit Românii sunt vijelii mărețe, Turbate, mândre, aspre ca orice vijelie, Dară și trecătoare ca ele. Iar stejarul Poporului meu tare ridică și-azi în vânturi Întunecata-i frunte și proaspăta lui frunză. În lume văd popoare cuminți și fericite, Și mă întreb ce soarte să
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
că nori se despică În două și cale îi fac printre ei. Ajunsu-i în culme, sub dânsul o clică De vânturi s-alungă prin nouri și-și strică Aripa de stînce, se clatin-în văi. Sub el vijelia cea neagră, turbată, Cu caii de fulger cutreer-nebuni Și bate în vânturi, pe nori răsturnată, Ea stîncile-ndoaie și grindină fată, Amestecă lumea, frământă furtuni. De-asupra-i pe bolta albastră, senină, Cald soare lucește și îmblă cu drag. Pe-a muntelui streșnă de stânci în
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mână el cartea cea veche a-nchis. "Văzut-am din carte-mi, că viața bătrână Curând se sfârșește - ș-asupra-ăstui gând Uitat-am eu lumea - durere străină În suflet pătrunse, cu-aripi de lumină - Și pîn-mă uitasem scăpă din pământ "Furtuna turbată... Din mii de furtune Ce-asupra pământului îmblă sburînd Sunt câteva cari de mult îs nebune, De-aceea legate de pietre bătrâne Le țin încuiate-ntr-a muntelui fund. Și pîn-m-apucase de tatăl tău jele Bag seama că una din
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
vor veni pe urmele ei. Cel bogat se teme și de prieteni. Unele reprezentații teatrale actuale își propun să provoace orgasmul, nu extazul publicului. Recunoștința se sclerozează foarte repede. Invidia este cel mai stresant motor al progresului. Unii dintre tiranii turbați proveneau din foști sclavi. Țăranul de astăzi șlefuiește înjurături, nu doine ori balade. Ca să nu le înghețe apa în sânge, unele popoare o înlocuiesc cu alcool. Belșugul moare din lipsă de sens. Principala preocupare a consacraților e să - si mascheze
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
zâna i le pusese într-o bocceluță. Se lăsă apusul și cei doi voinici încă se luptau, dar deodată, văzând că se lasă întunericul, Andrico a prins noi puteri și l-a înfipt în pământ pe acest prinț al apelor turbate și l-a lăsat acolo, înfipt în pământ până la jumătate, poate mai stă acolo și astăzi, asta nu mai știu. A plecat prințul Andrico să îl caute pe Marco, pentru că liniștise vânturile, liniștise apele, doar pe balaur mai trebuia să
Prințul Andrico by Adelina Ciocan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91480_a_92896]
-
sufletul meu la sfaturile lor. Nu vreau să se unească duhul meu cu adunarea lor! Căci, în mînia lor, au ucis oameni, și în răutatea lor, au tăiat vinele taurilor. 7. Blestemată să fie mînia lor, pentru că a fost prea turbată și furia lor, căci a fost prea sălbatică! Îi voi împărți în Iacov și-i voi risipi în Israel. 8. Iudo, tu vei primi laudele fraților tăi; mîna ta va apuca de ceafă pe vrăjmașii tăi. Fiii tatălui tău se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
munților rămâneau deasupra apei, ca niște ostroave. Privind în zare, călătorii vedeau cu groază cum felii întregi de țărm se frâng, cu oameni pe ele încă alergând înnebuniți și strigând după ajutor, și cum se răstoarnă apoi în apele mării turbate. Alți oameni, suiți pe munți, ședeau acolo așteptîndu-și moartea. Numai puțini dintre aceia au izbutit să scape cu viață. Corăbiile rămase porniră spre miazănoapte, rătăcind în apele Mării Atlantice, apoi cotiră spre răsărit pe un țărm nisipos și rece știut
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Aur, Despre necunoașterea lui Dumnezeu, cuvântarea II, p. 58) „Să te ferești de momelile ereticilor. Află că sub pielea de oaie se ascund lupii, care cu tine se poartă cu dulceață și blândețe, însă cu Domnul luptă ca niște fiare turbate. Fugi departe de răutățile lor și rămâi credincios Tradiției Părinților, adică învățăturii și credinței care izvorăsc din Sfintele Scripturi”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Problemele vieții, p. 357) ,, Se cuvine ca de la început să fugiți de asemenea convorbiri
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
de puțin sau ești și tu nebună după mine. Așa că termin și cred că de data asta nul vei uita în vis și săl strângi în brațe sub formă de perină pe al tău care te dorește ca un câine turbat Johnny.163 Descoperirea hipotextului caragialian într-o astfel de scriere-experiment, multietajată, excesiv de metatextualizată, imbricată într-o nesfârșită rețea intertextuală, nu este totuși surprinzătoare, ci previzibilă, în acord cu programul literar anunțat deja de numeroși reprezentanți și teoreticieni ai generației '80
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și răul!“ Solomon „...Te-am auzit cum hăuleai departe Înfiorând pădurea’nzăpezită, Bătrâne lup, cu gura istovită, Etern pribeag al câmpurilor moarte. Te-ara auzit cum hăuleai departe. Te-am auzit, și’n ceasurile grele Ce mă gonesc cu vifore turbate, Am priceput chemarea ta de frate, Și-am priceput că-n noaptea fără stele Tu ești tovarăș visurilor mele. Tu, numai tu, neîmblânzită fiară, Ce-ți strigi pustiei patima flămândă, Și-n prigonirea câinilor la pândă, Îți plângi prin codri
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
înghesuiți în crâșmă, la acel ceas de Duminică și de Sfânta Maria Mare. În crâșmă se făcu o tăcere deasă, s-o tai cu cuțitul. Ochi întrebători s-au țesut de la unul la altul... toți tăceau, parcă muțiseră. „Di cânili turbat, trebuie să te ferești... ori, să-l omori!“ gândeau ei o vorbă veche, și-l știau pe Lisandru cât e de arțăgos la băutură, mai ales. Crâșmarul, învățat cu năravurile și hârțagul mușteriilor, șterse îndată tejgheaua de cioburi, fără nicio
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
bunî, flăcău‟ moșului! .. continuă bătrânul să-l mulcomească. Crede-mă pe mini, cari‟s chinuit de-atâta leaotă de ani... Da, îi bunî, măi Lisandri. Numa‟ dacî nu ti lași doborât di rău‟ ei! Ioti, măi Lisandri... chiar șî cânili turbat se îmblânzăști, dacă îi vorghești cu blândețe și dulceață... D‟apăi, cum nu s-ar îmbuna omu‟, măi.?! Ia, hai, ia cu mini un păhărel, măi Lisandri... vinu‟ îmblânzăști năcazurile omului... După ce ciocniră câte un paharel profiriu, de busuioacă de
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
el din măsele, cu aburii băuturii suiți la cap... Di ci să bagă dom‟șoru Tudor întri noi...! Anuca tot a me‟ a să cie... să știu, că fac moarti di om! ..mârâi el cu ochii însângerați ca la câine turbat. În crâșmă se lăsă o tăcere ca de mormânt; toți schimbară priviri înspăimântate... în aer pluteau întrebări fără răspunsuri. Feciorul Zenoviei, a ridicat capul încet către bătrân, dar nu s-a încumetat să-i cate în ochi. Simțea că în
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
fugă... dar, își aminti de secure. Și, pe negândite, pieptul i se umplu de un curaj uriaș, și de o furie bezmetică. Lovește cu securea în animalul cenușiu, care părea inofensiv... lovește încă o dată și, iar a lovit orbește, ca turbată. Dar, animalul în fața ei se încovoaie și se răsucește spre ea să o apuce. Îl vede rânjindu-și colții... nu vede decât un rânjet, un rânjet care din nou, cu frică și lăcomie se întinde către ea.
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
e! Cu multe chei ! CE FACEȚI CU ...DOM' MINISTRU?! Dovedit ca infractor, Pedeapsa, e... exemplară: ,,Mazilire-în... altă țară"! Ca simplu...ambasador! MARE URAGAN E...VÂNTU' Nu de uragan li-i frică, Ei se roagă la Preasfântu' Pensia lor, mare, mică, Turbat, să n-o fure...Vîntu! GERIATRIE -Corpul se regenerează, crește Zi de zi și an de an, Organismul se ntărește! -Și-acel ...anumit organ?! PRIETENI --Ce crap mare! Ce frumos! Povestește mi! Cum l-ai...scos?! --L-am scos -numai ție-ți
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
Cu lanțul...Munților Carpați! TOATE...COASTELE Muncind, la cosit pe coastă, O durere are-n coastă, Dar pe cea din a sa coastă O doare în cot de-o coastă Sau de alta! Ce nevastă! BARONI LOCALI Vântu-acesta i...vânt turbat, Bate-așa cum vor străinii! Bun! Petale-a scuturat, Dar are ceva cu... spinii!? PAȘAPORT EUROPEAN PENTRU BOVINE! Badea Gheorghe zice: Iaca! Nu mă duc să-l scot nici... mort! Să meargă...eurovaca Pentru-a-și scoate... pașaport! DRAGOBETE Soața
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
Adevărați! -Nu te cunosc și n-am treabă cu tine, E bine?! Eu protejez... stejarii... bine cotați, Bine crescuți și...înalți! Stejarul cel mare în stat, Extinzându-se ... exagerat, Ce trebuia să se-nâmple odat' S-a-ntâmplat! Furios, un vânt turbat, Crengi de stejar scuturând, Și...vrând sau nevrând, Ciunga bolnav-atingând, A fost făr' de putință, (Să fi avut ciunga știință?!) Ca măcar O omidă, din cele păroase, Atât de periculoase, Să nu ajungă-n stejar! Omizile vorace, cu grabă, Bănuiți
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
cu foamea sa mare, Ar putea odată să-i fure, Vreo mândrețe de pui, Taman dumnealui Bursucului ! Și-apoi are-o privire de hoț, Și prea se crede cu moț ! Bursucul ,,amenințat’’, Și dorind pizmaș să scape, De dușmanul său turbat, La un cot din cea cărare, Harnic a-nceput să sape, O mare și-adâncă groapă, În care lupul să-ncapă! Săpa cu amândouă picioare Din față și-ndată, Cu cele din spate pe post de lopată, Scotea pământul afară
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
zile de jale, cu lacrimi în ochi, În zile cu dor, cu nesomn și deochi, Accepți mahmureala ca stare de dor Și-n tine, confuze, durerile mor, Tu ești predispus la eșec și păcat, În suflet se zbate un câine turbat, Când cazi, te ridici; când mori, te trezești, Îți faci idealuri din cele lumești, Așa te întorci către tine, firesc, Spre-acela ce spune nu mor, căci iubesc, Te prinzi într-o horă a jocului greu Și ești doar un om
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
șanse ca oamenilor de la Femina să le placă spectacolul decât posibilitatea reconstruirii Reichstagului: râdeau În timpul cântecelor, cântau În timpul monologului comicului, iar palmele lor nu se apropiau una de alta ca să aplaude nici cât s-ar fi apropiat de un câine turbat. Uitându-mă În jurul meu prin local, am descoperit că spre mine fluturau atâtea gene false, Încât am Început să mă simt secătuit. La câteva mese mai Încolo, o grăsană mă salută cu o mișcare vălurită a degetelor de la mâna-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
din nou treptat, devenind doi, bine conturați și diferiți. Ceva trebuia să cedeze și, într-un final, s-a și întâmplat. De Revelion, Oliver a găsit o folie de anticoncepționale în poșeta Lisei. După un schimb de cuvinte sălbatic și turbat, au tăcut amândoi. Oliver și-a făcut bagajele (luând și o geantă a Lisei) și a plecat. 44tc "44" —Cine merge să ia mâncare azi? întrebă Lisa. —Eu, replică Trix rapid - prea rapid. Lui Trix îi plăcea să meargă după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
infarct și căruia ea a trebuit să îi scoată cravata și pentru care a mai trebuit să aștepte până la venirea ambulanței... Deși toată lumea era înnebunită de muncă, cu doar o lună înainte de lansarea revistei, abia așteptau scuzele care deveneau din ce în ce mai turbate. Apoi se așeza și petrecea cincisprezece minute mâncând un sendviș, înainte de a se uita la ceas, pentru a anunța: — Ora 13:57, plec în pauza de prânz. Ne vedem la 14:57. —Vreau ceva puțin diferit astăzi, îi spuse Lisa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]