645 matches
-
(n. 1849, Istanbul - d. 1922, Istanbul) a fost un general otoman de la începutul secolului al XX-lea, fiu al lui Ibrahim Sărim Pasă. A fost comandant al Corpului VI Armata al Imperiului Otoman (în turcă: "6 ncı Kolordu" "sau" "Altıncı Kolordu"), mare unitate a Armatei Otomane, constituită la începutul secolului al XX-lea, pe timpul procesului de reformare a armatei Imperiului Otoman. În timpul Primului Război Mondial a comandat Corpul VI Armata în cursul acțiunilor militare din România, în
Mustafa Hilmi Pașa () [Corola-website/Science/333417_a_334746]
-
3 iunie 1967 în orașul Comrat. În 1984-1985 a învățat la lcoala ȘMPT nr. 54, din Comrat. Între 1987-1992 a studiat la Universitatea de Stat din Moldova, facultatea de drept. Este căsătorit, are doi copii. Cunoaște găgăuza, rusa, româna și turca. În perioada 1992-1995 a fost stagiar, ajutor de procuror, procuror de sector, procuror șef de sector, procuror al Secției supraveghere generală, procuror superior al secției în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău. În 1995-2001 a fost procuror al UTA Găgăuzia, iar în perioada
Alexandru Stoianoglo () [Corola-website/Science/334671_a_336000]
-
2-lea străin și a luat parte, la 24 iunie 1857 la Bătălia de la Ischeriden, în timpul căreia a fost rănit de un glonț la gamba dreaptă. Dar firea lui vioaie, realismul, darul limbilor străine (Vitalis vorbea curent greaca, bulgara, rusa, turca, araba și franceza), precum și înclinarea spre critica delăsării și relelor decizii i-au atras dușmănia mareșalului Bazaine. Din 3 iunie până în 8 august 1859, în cursul campaniei din Italia, a fost promovat căpitan. Trimis în Mexic cu regimentul străin, l-
Vitalis Pașa () [Corola-website/Science/332109_a_333438]
-
(1496-1538) (în turca otomană: خدیجہ سلطان ) a fost o prințesă otomană, fiica sultanului Selim I și a sultanei Ayșe Hafsa. Ea era sora sultanului Soliman I "Magnificul" și a sultanelor Fatma, Șah și Beyhan. s-a născut în 1496. S-a căsătorit cu
Sultana Hatice () [Corola-website/Science/333943_a_335272]
-
(în , "Belogradchishka krepost"), cunoscută și sub numele de Kaleto (Калето, „cetatea” din turcă "kale"), este o cetate antică situată pe pantele de nord ale Munților Balcani, în apropierea orașului Belogradcik aflat în nord-vestul Bulgariei și este principala atracție culturală și istorică turistică a orașului, atrăgând împreună cu Stâncile de la Belogradcik, fluxul principal de turiști
Cetatea Belogradcik () [Corola-website/Science/336167_a_337496]
-
încercare de a-și însuși fonduri lor. Morgenthau a refuzat categoric cererea lui descriind-o ca fiind: „una dintre cele mai uimitoare cereri pe care am auzit-o vreodată”. Oameni politici turci și personalități notabile au condamnat această politică. Feminista turcă Halide Edip scria în memoriile sale că a observat o reacție sfidătoare la Talaat Pașa, atunci când ea l-a întrebat despre deportări și exterminare. El i-ar fi spus că avea convingerea că, atâta timp cât o națiune face tot ce-i
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
Enrique Behor Hâim Moshe Bejerano sau Bedjerano (în ebraică:חיים משה בז'רנו, în turcă:Hâim Moșe Beceran, n.1846 sau 1850 Stara Zagora, Bulgaria, pe atunci în Imperiul Otoman - 1 august 1931) a fost un rabin sefard originar din Bulgaria, cărturar, poet în limbile ebraica (paytan) și ladino, traducător, si cercetător al limbii ladino
Haim Bejerano () [Corola-website/Science/336737_a_338066]
-
București, iar după aceea, între anii 1920-1931 a fost locțiitor (kaimakam) al șef rabinului Turciei. Rabinul Bejerano a avut concepții sioniste și s-a numărat printre întemeietorii mișcării Hovevey Tzion. Hâim Moshe Bejerano s-a născut la Stara Zagora (în turcă - Eski Zagra) în Bulgaria, în timpul dominației otomane. El era fiul lui Moshe Bejerano, din familia evreiască sefarda Bahar, al cărui nume provine de la orașul spaniol Bejar din regiunea Salamanca din Castilia. Mama sa, Kalo născută Calderon, era fiica rabinului Itzhak
Haim Bejerano () [Corola-website/Science/336737_a_338066]
-
, Effendi sau Effendy (în ; în turcă otomană: افندي "", în , "Afandī"; în ) este un titlu de noblețe cu sensul de Domn sau Stăpân. Este un titlu de respect sau de politețe, echivalentul englezescului Sir, care a fost folosit în Imperiul Otoman și Imperiul Bizantin. El este plasat
Efendi () [Corola-website/Science/336751_a_338080]
-
deci implicit un absolvent al unei școli laice de stat ("rüșdiye"), chiar dacă cel puțin unii, dacă nu chiar cei mai mulți dintre acești efendi, au fost cândva studenți la școlile religioase sau chiar profesori la acele școli. Cuvântul otoman افندي "efendi", în turca modernă "efendi", este un împrumut lingvistic al termenului grec medieval "afendēs", ce provine la rândul său din greaca veche "authentēs", ce înseamnă „maestru” sau „autoritate”. Acest cuvânt a fost utilizat pe scară largă ca un titlu de adresare pentru nobilii
Efendi () [Corola-website/Science/336751_a_338080]
-
numit din nou pe Alexander Karatheodori Pașa ca guvernator al insulei Creta, dar încercarea lui Karatheodori de a implementa acordul a fost întâmpinată cu furie de către populația musulmană de pe insulă și a condus la noi ciocniri între comunitățile greacă și turcă în 1896 (comunitatea turcă era formată din greci cretani care se convertiseră la islamism). Pentru a potoli tulburările, otomanii au trimis întăriri militare, în timp ce voluntari greci au sosit pe insulă în sprijinul populației grecești. În același timp, flotele Marilor Puteri
Războiul Greco-Turc (1897) () [Corola-website/Science/336756_a_338085]
-
și Govora, unde deprinde caligrafia și pictura bisericească A fost chemat în 1786 la Râmnic de către episcopul Filaret, fiind numit în funcția de eclesiarh al Episcopiei Râmnicului Noul Severin. Episcopul i-a prețuit talentul de caligraf și cunoștințele de slavonă, turcă și rusă, însărcinându-l să scrie condica episcopiei și a metocurilor ei. După începerea Războiului Ruso-Austro-Turc (1787-1792) și ocuparea Țării Românești de către austrieci (1788), îl însoțește în pribegie, împreună cu Naum Râmniceanu, pe episcopul Filaret, călătorind în Banat, Transilvania și Ungaria
Dionisie Eclesiarhul () [Corola-website/Science/337116_a_338445]
-
secolul al XX-lea. s-a născut în anul 1882, în Sana'a, Yemen, într-o familie înstărită de funcționari sirieni musulmani. Și-a realizat studiile în capitala Imperiului Otoman, Istanbul și, înainte de a învăța limba arabă literară, a studiat turca și franceza. Studiul în Europa avea să joace un rol important în conturarea ideilor sale referitoare la conceptul de naționalism, acestea fiindu-i influențate, îndeosebi, de cele ale romanticilor germani. El a ocupat funcții importante în învățământ, atât în Siria
Sati’ al-Ḥusri () [Corola-website/Science/337405_a_338734]
-
a prilejuit tulburări antievreiești la Bagdad, în care au fost atacați și răniți câteva zeci de evrei. Cetățeni ai Imperiului Otoman, evreii au continuat să mențină legături, mai ales religioase, cu Țara Sfântă, aflată până în 1917 sub aceeași dominație, cea turcă.În anul 1853 evrei irakieni au întemeiat sinagoga Hesedel în Orașul vechi al Ierusalimului. După dezmembrarea Imperiului Otoman în urma celui primului război mondial din 1920 Irakul a intrat într-un regim de protectorat autonom sub mandat britanic. Statutul juridic al
Evrei irakieni () [Corola-website/Science/335859_a_337188]
-
Limba oficială, națională și cea mai răspândită în Macedonia este macedoneana. Limbile Macedoniei corespund diverselor grupuri etnice. Statul macedonean recunoaște oficial șase limbi ale minorităților naționale: albaneza, turca, romani, sârba, bosniaca și aromâna. Conform recensământului din 2002, Macedonia avea o populație de 2.022.547 cetățeni. 1.344.815 de macedoneni au declarat că vorbesc macedoneana, 507.989 că vorbesc albaneza, 71.757 că vorbesc turca, 38.528
Limbile din Republica Macedonia () [Corola-website/Science/335907_a_337236]
-
naționale: albaneza, turca, romani, sârba, bosniaca și aromâna. Conform recensământului din 2002, Macedonia avea o populație de 2.022.547 cetățeni. 1.344.815 de macedoneni au declarat că vorbesc macedoneana, 507.989 că vorbesc albaneza, 71.757 că vorbesc turca, 38.528 că vorbesc romani, 6.884 că vorbesc aromâna, 24.773 că vorbesc sârba, 8.560 că vorbesc bosniaca și 19.241 că vorbesc alte limbi. Unele limbi minoritare sunt cooficiale, împreună cu macedoneana, la nivel local în comunele ("opštini
Limbile din Republica Macedonia () [Corola-website/Science/335907_a_337236]
-
19.241 că vorbesc alte limbi. Unele limbi minoritare sunt cooficiale, împreună cu macedoneana, la nivel local în comunele ("opštini") în care sunt vorbite de cel puțin 20% din populație. Astfel, albaneza este cooficială în Tetovo, Brvenica, Vrapčište și alte comune. Turca este cooficială în Centar Župa și Plasnica. Romani în Šuto Orizari și aromâna în Crușova, deși este vorbită de doar ~10% din populație. Sârba este cooficială în Čučer-Sandevo. Bosniaca este singura limbă minoritară recunoscută care nu este oficială la nivel
Limbile din Republica Macedonia () [Corola-website/Science/335907_a_337236]
-
Macedonia, în sudul Muntenegrului, sudul Serbiei și în Grecia. Albaneza este vorbită și în comunități vechi de secole împrăștiate prin sudul Greciei, sudul Italiei,Sicilia, Ucraina și de diaspora albaneză. În Macedonia, albaneza se vorbește în nord-vestul și sud-vestul țării. Turca ("Türkçe") este cea mai vorbită dintre limbile turcice, cu peste 70 de milioane de vorbitori nativi. Ei se află predominant în Turcia, cu grupuri mai mici prezente în Germania, Bulgaria, Macedonia, Ciprul de Nord, Grecia, și ale părți din Europa de Est
Limbile din Republica Macedonia () [Corola-website/Science/335907_a_337236]
-
turcice, cu peste 70 de milioane de vorbitori nativi. Ei se află predominant în Turcia, cu grupuri mai mici prezente în Germania, Bulgaria, Macedonia, Ciprul de Nord, Grecia, și ale părți din Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală. Mici comunități vorbitoare de turcă se găsesc în unele locuri din Macedonia, cum ar fi Vrapčište, Skopje, Gostivar etc. Romani ("romani ćhib") este una din limbile romilor, și aparține ramurii indo-ariene a familiei de limbi indo-europene. Există multe dialecte divergente de romani, uneori considerate a
Limbile din Republica Macedonia () [Corola-website/Science/335907_a_337236]
-
România, de peste un million trei sute de mii de exemplare. Spioana, un nou bestseller de Paulo Coelho, apare în toamna lui 2016 aproape simultan în peste 35 de limbi, printre care: engleza, portugheza, franceza, germana, italiana, ebraica, polona, spaniola, suedeza, araba, turca, norvegiana etc. Ediția în limba română, publicată de Editura Humanitas Fiction, este disponibilă în librării din 10 octombrie. Mata Hari. Singura ei vină: a fost o femeie liberă. O dansatoare care a șocat și a fermecat publicul. O curtezană care
Cărți care au o magie unică by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104546_a_105838]