851 matches
-
Pentru a reda aceste forme subtile ale polifoniei teatrale, actorul este mult mai mult decât un simplu locutor. De pildă, un rol important îi revine modului în care intonează și expresiei chipului în momentul în care vrea să dea o turnură ironică unei replici. Din punctul de vedere al pragmaticii, ironia implică o anume postură enunțiativă față de un context precis, trimite la un anume comportament ambiguu, la o anume stare de spirit. Este interesant de amintit că, în teatrul comic al
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
depășim măsura. Acest principiu inaugurează "noul regim". El este perfct explicit în ambiția sa de a constitui națiu-nea modernă în sensul său politic. Are o istorie veche ce se prefigurează mai întîi în Anglia și în Franța de dinainte de 1789. Turnura definitivă se imprimă o dată cu Revoluția franceză înainte de a concepe în discursurile integratoare împărțite între școală și cazarmă, vlăstarul îndoielnic, dar indispensabil care este naționalismul. Anglia și Franța în secolul al XVIII-lea Comunitate mentală de origine colectivă reflectînd sentimentul dominant
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
un stadiu mai avansat, mîndria de sine regăsită va cuprinde grupuri de pionieri mai vaste mobilizînd o burghezie care nu mai încearcă să asimileze puterea tutelară, ci afișează dintr-o dată orgoliul limbii sale distincte. În acest stadiu naționalismul ia o turnură politică și intră în faza finală în care, înzestrat cu toate atributele specifice dobîndește o susținere de masă, fără a penetra în mod necesar ansamblul populației. În acest punct demersul fondator ia sfîrșit pentru a face loc revendicării naționale. Se
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
în realitate au precedat ocuparea Cehoslovaciei de către sovietici. Primăvara de la Praga a fost mai degrabă momentul care l-a făcut pe Ceaușescu să treacă neîntârziat la realizarea planurilor sale, exploatând momentul de maximă popularitate internă, și mai puțin cauza pentru turnura către conservatorism. În octombrie 1967, la întâlnirea cu șefii Uniunii Artiștilor Plastici le-a cerut acestora să amâne conferința programată pentru noiembrie. Scopul amânării era acela de a da răgaz Sectorului de Știință și Artă să elaboreze teze orientative în
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
în acest fel, intervenția secretarului general. Nicolae Breban a cerut o dezbatere a indicațiilor Congresului al X-lea al PCR, desfășurat în august 1969, la care Ceaușescu lansase o serie de mesaje care sugerau că regimul se află în mijlocul unei turnuri către conservatorism 30. Scopul unor asemenea dezbateri, în opinia lui Breban, era evitarea "șovăirilor în domeniul îndrumării literare", dar și clarificarea noțiunilor de "realism" și "modernism" în literatură 31. Pentru a nu da loc interpretărilor, conștient de mica disponibilitate a
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
directe la adresa oficialităților române, chestiunea apariției romanului Delirul este interpretată, în special la Radio Europa Liberă și în presa occidentală care preia ecourile disputei, ca fiind expresia dorinței PCR de a reabilita figura mareșalului Antonescu și de a da o turnură naționalistă, cu nuanțe xenofobe și extremiste, propagandei sale oficiale 61. În aceiași cheie a detectării unei intenții de reabilitare a extremei drepte interbelice în România lui Nicolae Ceaușescu sunt scrise și recenziile din Corriere de la Sera (14 iunie 1975)62
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
continuitate și n-au reușit să creeze un „caz”. Din contra, uneori, au dat impresia că nu fac altceva decît să compătimească în mod exagerat și ineficient. Discret și demn, Bacovia n-a reacționat, deși unele din relatări luau o turnură dramatică, senzațională. Intim, le-a aprobat sau le-a dezavuat? Singurul lucru sigur e că, publicistic, tăcerea lui „a omorît” interesul față de ele. Și astfel, perioade destul de lungi, a fost „lăsat în secret”, ceea ce înseamnă uitat. Am impresia că n-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
D-l Grigore Mîrza. Din partea magistraților a(u) vorbit D-l pre ședinte Cornea și sărbătoriții”. într-o societate de profesioniști ai elocinței, toasturile, ca probe de măiestrie, ingeniozitate și abilitate oratorică, reprezentau momente de maxim interes și luau uneori turnură de întreceri. Nu sînt citate fragmente din alocuțiuni, e însă ușor de imaginat substanța și sensul, ținta lor: elogiul. Banchetul a avut și o componentă culturală. „N au lipsit nici de data asta manifestările spritualo-literare”, scrie, pretențios, participantul metamorfozat în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mai explicită a statalității Cehe împotriva presupusei intruziuni a Germaniei și a UE. Cu toate acestea, deși dispariția SPR-RSČ a mai diminuat din statutul de tabu al exprimării deschise a naționalismului ceh, examinarea atentă a traiectoriei ODS arată faptul că "turnura naționalistă" a acestui partid s-a datorat mai degrabă unor factori interni, decât unor influențe externe (Hanely, 2008: 180-5). Chiar și elementele marginale legate de ODS, care au încercat să dezvolte o versiune politică de dreapta cu accente anti-etnice și
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
deveni un bun levier de forțat Casa Regală nu a trecut, desigur, neobservat pentru serviciile de spionaj ale dictaturii și, uitându-mă pe biografia colorată a acestui personaj, aș îndrăzni să spun că viața sa aventuroasă a luat brusc o turnură mai casnică și mai stabilă, cu o bunăstare crescută, după anul 1985, când, pe neașteptate, începe să devină extrem de interesat de rădăcinile sale românești, se apucă să facă cercetări pentru o monografie a tatălui său, pe care o publică rapid
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
toleranței". În loc de încheiere: Un cataclism mental În urmă cu 25 de ani, pe 23 decembrie, reveneam în Iași ca să fac parte din primul comitet revoluționar al tinerilor, din Casa Studenților. După asasinarea lui Ceaușescu, am plecat de acolo, scârbit de turnura pe care o luau evenimentele, trecând la Universitate, în redacția revistei de cultură Dialog, alături de Andrei Hoișie, Sorin Antohi, Radu Andriescu și studentul Mihai Răzvan Ungureanu. La final de an, dincolo de urările tradiționale, aș vrea să le împărtășesc cititorilor mei
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
fi fost oricum insuficient și ar fi pus Finlanda într-o poziție ingrată, preferându-se ca țara să își urmeze propriul curs. Din iunie 1941, Finlanda intră în război, de partea Germaniei, în scopul de a-și recupera teritoriile pierdute. Turnura războiului aduce din nou Uniunea Sovietică la granița Finlandei; din nou finlandezii rezistă pentru o perioadă. Anii 1944-1947 sunt considerați "anii periculoși". Politica Finlandei va evolua sub auspiciile Moscovei, însă liderii politici sunt complet dedicați idealurilor naționale, astfel că regimul
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
privirea masculină și feminină, stadiul oglinzii, fetișismul și voyeurismul, reproducerea imaginii și de seria de autori, menționați de Evans și Hall, a căror opere ar forma baza canonică a studiilor culturale și media: Barthes, Benjamin, Lacan și Foucault 94. Odată cu "turnura culturală", practicile și relațiile sociale sunt înțelese ca fiind semnificante, organizând și constituind acțiunile sociale prin implicarea și asumarea interpretărilor și fabricării semnificațiilor. Astfel, studiile culturale s-ar baza pe realizările semioticii, distingându-se prin analiza simbolicului și a practicilor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
teoretice asupra transformărilor produse în abordarea problematicilor istoriei artei, antropologiei, studiilor filmului, lingvisticii și literaturii comparate, datorită impactului pe care l-au avut teoria poststructuralistă și studiile culturale, studiile vizuale ar fi reușit să realizeze o conexiune discursivă între contextul turnurii culturale și relevanța proceselor sociale, politice și economice manifestate atât la nivelul percepției produsă de experiență și aculturație, cât și la nivelul reprezentării ca sistem al semnificațiilor. Studiile culturii vizuale ar fi produs o schimbare în mediul academic anglo-saxon atât
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
101. Plecând de la premisa că experiența umană e din ce în ce mai vizuală și mai vizualizată ca oricând, s-a pus atât problema apariției unor noi mijloace de interpretare, cât și a rescrierii explicațiilor istorice despre modernism și modernitate, pentru a identifica momentele "turnurii vizuale". În aceste circumstanțe, cultura vizuală ar putea fi percepută ca fiind acel gen de tactică prin care sunt studiate genealogia, definiția și funcțiile vieții cotidiene postmoderne. Tendința de a se înlocui modelul textual al lumii cu unul pictorial, după
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
oferă oportunitatea apariției unui nou mod de scriere culturală situată la intersecția dintre obiectivități și subiectivități, câtă vreme cultura vizuală s-ar manifesta ca un câmp de cercetare transdisciplinară și inter-metodologică care ar produce noi obiecte culturale. Privită din perspectiva "turnurii epistemologice" caracterizată de Gayatri Spivak, câmpul de investigație al culturii vizuale ar fi produs mai curând de un gen de problematizare decât de un corp de materiale care ar determina investigația, făcându-se astfel trecerea de la un punct de vedere
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
opune "ochiului bun" al perspectivei istoriei artei tradiționale acel "ochi curios" teoretizat în teoria filmului feminist, insistând în acest context asupra interesului pentru lucrurile mai puțin cunoscute, înțelese și articulate care ar deschide un model "relativist" al analizei culturale. Această turnură care determină schimbarea direcției analizei culturale de la preocuparea pentru obiecte și imagini, specifică istoriei artei, la interesul pentru receptor ori pentru cel care autorizează discursul, specific culturii vizuale, oferă ocazia conștientizării conjuncției dintre cunoașterea situată și analiza discursului autoreflexiv precum și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Varietatea înțelegerilor studiilor vizuale e surprinsă de Margarita Dikovitskaya care, în teza sa de doctorat intitulată From Art History to Visual Culture: The Study of the Visual after the Cultural Turn (De la istoria artei la cultura vizuală: studiul vizualului după turnura culturală), afirmă că termenul de studii vizuale ar denota noi abordări în istoria artei (Michael Ann Holy, Paul Duro), extinderea teritoriului profesional al studiilor artei pentru a include artefactele tuturor perioadelor și culturilor istorice (James Herbert), concentrarea asupra procesului vederii
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
suspiciune generalizată din partea publicului. Expresia publică a unei poziții ori reflecții politice ajunge să fie evaluată în funcție de luciditatea relației pe care o stabilește artistul față de societatea spectacolului 213. În aceste condiții, Rochlitz indică o serie de consecințe (post- estetice) ale turnurii instituționale a artei. Plecând de la constatările potrivit cărora estetica politică a anilor 1920-1930 intenționa să se debaraseze de estetica gustului fondată pe aprecierea contemplativă și meditativă a operelor, că finalitatea politică se substituia, astfel, adesea, finalității estetice, că politizarea poate
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
conceptului de politică în practicile artei critice s-a constatat o reconfirmare a statutului postestetic al studiilor vizuale contemporane. Aceste practici ale artei critice, manifestate sub forma artei publice, a artei situate-în-context (post-studio), a "cooperării libere", a "creativității colective", a "turnurii sociale și colaborative" în artă, a intervenționismului, a mediilor tactice, a artei activiste, a artei anticapitaliste, a modelelor alternative și a criticii care acționează ca act artistic, facilitează un studiu evaluativ asupra potențialului politic al condiției critice actuale. Arta în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și politice. Această creștere a interesului pentru activități artistice colective, colaborative și direct angajate în țesutul social a intrat, în cele din urmă, în vizorul criticii și teoretizării artei recente, cu rezultate oarecum contradictorii. De pildă, într-un articol despre "turnura socială" în practicile artistice colaborative, Claire Bishop 257 susține că interesul pentru aceste activități s-ar datora pe de o parte profilului lor cvasi-comercial (foarte puține dintre lucrări ori dintre documentările lor fiind achiziționate de galerii, centre de artă ori
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
artei la informații statistice despre publicurile țintă și "indicatorii de performanță" care ar da prioritate efectelor sociale în defavoarea calității artistice. În acord cu aceste tipuri de reprezentare a consecințelor înțelegeri practicilor colaborative ca practici artistice extinse, Claire Bishop constată că "turnura socială" din arta contemporană a dus la accentuarea rolului unei "turnuri etice" în critica de artă. Astfel, în multe dintre cazurile în care artiștii lucrează cu grupuri de participanți, măiestria și egocentrismul aplicate în realizarea proiectelor ar elimina posibilitatea dezirabilă
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Hitler. Este vorba, în primul rând, de "demnitatea înnăscută"402. Dacă demnitatea umană înnăscută constituie elementul central al tuturor modelelor de gândire religioasă și umanistă, atribut de necontestat al tuturor ființelor umane, Hitler, atestă criticul, "conferă acestei atitudini inobilante o turnură sinistră, cu ajutorul teoriilor sale despre rasă și națiune, potrivit cărora "arianul" se ridică deasupra celorlalți, datorită înzestrării înnăscute a sângelui său, în timp ce alte "rase", în special evreii și negrii, sunt născuți inferiori"403. Această "revizuire a teologiei creștine"404 întreprinse
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
în propria "demnitate înnăscută" și s-a "purificat prin disociere" va avea o "viziune "pozitivă" despre viață"411, va simți că progresează, înaintând spre un scop. În acest caz, observă Burke, poate mai mult decât în celelalte, Hitler "dă o turnură malignă unui aspect benign al gândirii creștine"412, susținând că renașterea simbolică "promisă" este posibilă numai pe temeiul opțiunii pentru o altă istorie. Prin urmare, Hitler, "profetul grupării"413 se dezice de "strămoșii spirituali creștini"414, profeții evrei, revendicând, atât
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
și destinatarului. E.C. nu avea habar când și unde a făcut comerciantul străin operațiunile respective și a fost de acord că acesta a avut posibilitatea să xerocopieze lejer documentele, înainte de a le expedia. Din acel moment, cazul luase o altă turnură. Pentru că, prin ușurința dovedită, economista dăduse posibilitate comerciantului străin să ia cunoștință de date și informații cu caracter secret, faptă ce constituia infracțiunea de neglijență în păstrarea secretului de stat, aflată atunci în competența organelor de cercetare ale securității. După
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]