2,906 matches
-
să-l ocolească, asumându- și lucid condiția de paria. Se sfârșește uitat de această lume în 26 aprilie 1963. Va fi redescoperit în anii ’60, când i se publică opera postbelică, fatalmente postumă, concepută după șaizeci de ani, demonstrând o uimitoare longevitate artistică: proza scurtă scrisă între 1947-1958, sonetele datate în intervalul 5 decembrie 1954-21 iulie 1958 și romanul Zahei orbul, elaborat în mare parte în anii 1952-1954.
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
exprima cu sinceritate (sensul) Sfintelor Scripturi 15. De aceea, secolul al VI - lea îi va da supranumele de Chrysostom - gr. Xρυσος și στόμα Gură de Aur. În timpul acestei păstoriri în Biserica din Antiohia, a desfășurat o activitate pastorală cu totul uimitoare, și nu numai prin puterea cuvântului. Această Biserică dădea la vremea aceea casă, masă și îmbrăcăminte unui număr mare de bolnavi și străini adăpostiți în acel oraș, se îngrijea de toți deținuții care se găseau în închisorile orașului, dându-le
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
de lectură. În aproape jumătatea de secol care s-a scurs de la debutul Anei Blandiana, 1964, la cel al lui Stoian G. Bogdan, 2010, poezia română înregistrează metamorfoze spectaculoase, dovedindu-se „genul cel mai proteic și mai original, de o uimitoare diversitate stilistică, și asta în condițiile în care cenzura ideologică rămâne încă activă” în prima jumătate a perioadei antologate. Un excurs de istorie literară identifică etape. După perioada de consolidare a modernismului românesc și încheierea unui ciclu odată cu marii poeți
Antologie de poezie română contemporană în limba spaniolă Miniaturas de tiempos venideros by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3147_a_4472]
-
în trecut, la Alianța DA. Simplul fapt că Traian Băsescu cochetează acum cu altă formațiune nu spală PDL de păcatele trecutului, de relele făcute românilor, pe care împreună, în USL, le-am condamnat încă din opoziție. Este de-a dreptul uimitor că PNL a abandonat atât de ușor angajamentul luat în fața românilor, anunțând dorința unei asocieri cu PDL - lucru interzis, până mai ieri, de protocolul USL. Domnul Crin Antonescu trebuie să spună dacă alianța cu PDL este poziția finală a PNL
Război de vorbe între PSD și PNL. Liberalii, acuzați de abandon în fața electoratului, dau sfaturi muzicale PSD-ului: Zgonea, Ivan și Sturzu să formeze "PSD band" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/31325_a_32650]
-
Văratic. De fapt, Iosefina Giosanu are conștiința clară a misiunii sale: „Ideea de bază ce se desprinde din investigația mea istorică este aceea a împletirii duhovniciei cu filantropia într-o simfonie vocațională, care este singura în măsură să explice ascensiunea uimitoare a așezământului monastic de la Văratec de la stadiul de modestă sihăstrie adunată în jurul unei simple bisericuțe de lemn, până la dimensiunile de adevărată lavră monahală constituită în jurul celor trei biserici mari cu obștile respective, însumând aproape cinci sute de viețuitoare”. În partea
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
-ului care i se decernează în 1962 (pentru întreaga activitate literară, marcată, semnificativ, spre final, de capodopera East of Eden/La răsărit de Eden). Autorul nu și-a trădat niciodată însă ideile liberal-radicale, asumîndu-și pînă și propriul destin excepțional cu uimitoare modestie (întrebat, de pildă, de un reporter dacă avea convingerea fermă că ar fi meritat Premiul Nobel, el a răspuns fără emfază: „Frankly, no!/Sincer, nu!“). A crezut, cu obstinație, în valorile marginalilor și, în postură de romancier venerat la
Pauperitate și inocență by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/2928_a_4253]
-
imposibil nu e pe placul măruntaielor pozitiviste, ca o hrană ce nu poate fi digerată din cauza absenței unei enzime esențiale: enzima mistică a credinței smintite. Tertulian a avut-o, și tocmai de aceea a putut spune o vorbă atît de uimitoare. A doua poziție e cea a lui Nietzsche, care deplînge orgoliul nemăsurat al omului teoretic, atins de vanitatea de a crede că rațiunea poate lămuri orice. E convingerea savantului care e încredințat că, grație unei idei geniale, îl poate prinde
Timpanul spart by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2936_a_4261]
-
nătărău, care putea fi scris: nătărău, nătărîu, netereu, netăreu, netărîu, ajungînd ipotetic, în baza legilor analizei combinatorii, la un număr impresionant de variante sau brînză, cuvînt prezent în dicționarul academiei sub formele: brandia, brindia, brundia). Concluzia autorului, de o limpezime uimitoare, impresionează și prin stilul incisiv care trimite la criticele contemporanului Titu Maiorescu sau ale bunului prieten Hașdeu: Voind a preface în filolog pe orice bragagiu sau pe orice băiat de cârciumă, care după sistemul fonetic tot ar putea să citească
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
de-un cenușiu încărcat parcă de toate ploile ce stăteau gata să cadă, având totuși și unele lumini, unele încercări de zâmbet... Pot însă să vă mărturisesc că pe măsură ce-l priveam - descoperind întruna în el, trăsături de penel neașteptate și uimitoare - am avut senzația că am înaintea mea sufletul fratelui meu". Sunt rânduri scrise de Profira Sadoveanu despre acest făuritor de frumos, prizonier al universului sadovenian ce l-a înglobat în lumea sa ca într-un mirific chihlimbar. "Literatura", oricât de
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
condus de G. Călinescu, a fost desființat. Din revistă nu s-a mai păstrat decât afișul de la chioșcurile de ziare: "Un mare scriitor, Mihai Fărcășanu". În timp ce el zăcea inactiv și umilit, Pia se ascundea la Lili Teodoreanu. Cu o perseverență uimitoare Pia a țesut o întreagă rețea de relații care i-au facilitat scoaterea lui Mihai din țară. Pia era conștientă că soțul ei va fi până la urmă prins și o dată cu el vor fi băgați în pușcărie membrii familiei și prietenii
Exilul lui Mihai Fărcășanu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Memoirs/15519_a_16844]
-
atunci despre necesitatea unui ziar al Rezistenței pe care va trebui să-l conducă. Mihai era bine dispus scriindu-i Piei despre cafeaua bună și fructele servite în avion, briza care venea dinspre ocean răcorind străzile Lisabonei și "vinul portughez uimitor." Oricât ar părea de contradictoriu atât prototipul tânărului ideal creat de Mihai Fărcășanu în Scrisori către tineretul român cât și eroul boem din Frunzele nu mai sunt aceleași nu sunt plăsmuiri, ci înfățișări ale aceluiași personaj: Mihai Fărcășanu. Scrisorile adresate
Exilul lui Mihai Fărcășanu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Memoirs/15519_a_16844]
-
și femeile/ la dispoziția mea/ Vom trăi îmbrățișați în stomacul lumii,/ în fiere/ Și va pune mașinile morții și femeile/ la dispoziția mea” (XX. Jigodia disperată în care a sperat mama). E poate cel mai bun text al volumului: o uimitoare elegie (post)modernă, în care dragostea disperată, concentrată într-un singur punct, explodează în jerbe cosmice. Repetițiile, refrenul, acumularea și eliberarea tensiunii, creșterea temperaturii poemului pînă la punctul în care materia lui ajunge să fiarbă - toate acestea le-am putut
De la Eminescu la Eminem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2877_a_4202]
-
Distribution. Preluând o frază rămasă suspendată cu privire la vocea lui Daisy, frumoasa soție a unuia dintre magnații americani, ultraelegantul new rich, Jay Gatsby, gentleman-ul extras din mâlul unor afaceri murdare cu acțiuni, bootlegger-ul traficând whisky de contrabandă are o intuiție uimitoare: „Vocea ei e doldora de bani”. În română a fost tradus inspirat ca „doldora de bani”. Iar prietenul său, Nick Carraway, comentează inspirat pe marginea acestei revelații: „Era o voce încărcată de bani - acesta era farmecul inepuizabil care vibra, urca
Gatsby de Wall Street by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2882_a_4207]
-
care i se decernează în 1962, pentru întreaga activitate literară, marcată, semnificativ, spre final, de capodopera East of Eden/La răsărit de Eden. Autorul nu și-a trădat niciodată însă ideile liberal-radicale, asumîndu-ș i pînă și propriul destin excepțional cu uimitoare modestie (întrebat, de pildă, de un reporter dacă avea convingerea fermă că ar fi meritat Premiul Nobel, el a răspuns fără emfază: Frankly, no!/ Sincer, nu!). A crezut, cu obstinație, în valorile marginalilor și, în postură de romancier venerat la
Pauperitate și inocență by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/2884_a_4209]
-
n-avea nimic fortuit. Cînd au început să cînte, să-și probeze determinarea serioasă, compunînd un grup bine armonizat cu părinții, sculptorul Virgil Scripariu și doamna lui, Adriana, o devotată a pedagogiei celei mai îndrăznețe, și au vădit un sens uimitor al justeței, emoția mea a dat în lacrimi. Cea mai mică din fetițe, Teodora, bătea și ea, cu pălmița, în curbura de lemn a unui soi de amplă violă care asigura, prin maica lor, la basse continue. Neobosiți, departe de
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
fapt să dai peste un ospiciu populat cu figuri memorabile prin comicul lor involuntar. Violența e prezentă mereu, ba chiar e o violență mergînd pînă la bestialitate, atîta doar că ea e estompată de ironia lui Pavlovici. E o trăsătură uimitoare ca, pus în atîtea situații neverosimile, autorul să nu aibă imboldul lamentaț iei. Revolta i se epuizează în accente malițioase, fără expresii patetice și fără dorințe de răzbunare. E rafinamentul unui autor superior, emanînd un haz teribil, cititorul surprinzîndu-se rușinat
Hiperbola cruzimii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3347_a_4672]
-
a literaturii române prin plasarea ei în spațiul cultural Central și Sud-Est-european, pentru că, în viziunea lui Cornel Ungureanu, explorarea originilor trebuie să fie însoțită de un impuls de identificare a interferențelor, dintre culturi, literaturi și mentalități, prin care se sugerează „uimitoare jocuri ale vecinătăților și întâlnirilor literare”: Apostol Bologa și personajele Kakaniei lui Musil, tradiția eroi-comico-satirică, de la Budai-Deleanu la Hašek, apropieri între Sadoveanu și Ivo Andrič etc. O carte masivă, ce reflectă voința de sinteză a lui Cornel Ungureanu, este Proza
Cornel Ungureanu – 70 Seducția istoriei literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3348_a_4673]
-
la Shakespeare și Cehov, dar și a unor regizori ca Brook, Grotowski, Strehler, relaționând lectura textului cu cea a spectacolului, descoperă valori tematice și existențiale inedite, surprinzătoare prin insolitul și substanțialitatea lor. De la o carte la alta, ascensiunea sa e uimitoare și nu trebuie să ne ferim de cuvinte mari. Faima lui a ajuns să fie comparabilă cu aceea adusă lui Mircea Eliade de monumentala Istorie a religiilor. Ca și compatriotul său, George Banu este și el, mental și fizic, un
George Banu și „livada de vișini“ a teatrului by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/3354_a_4679]
-
recurs la ambele căi de epurare: curativ prin execuții sau întemnițări, și preventiv prin pedepsirea urmașilor. A apărut astfel o categorie aparte de nedreptățiți la scară națională: copii și rudele celor care s-au opus regimului, urmarea fiind o cazuistică uimitoare de episoade macabre. Cazuistica e prinsă în cartea Copilăria, ca luptă de clasă, o antologie de mărturii din partea celor care au trăit comunismul din postura „copilului de deținut politic”. Față de puzderia de cazuri petrecute la nivelul țării, volumul e doar
Adversarul ancestral by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3372_a_4697]
-
pianistul Viniciu Moroianu. Pe toți trei i-am regăsit în formule instrumetale de duo, de trio, în compania violoncelistului Dan Cavassi - Sonata pentru violoncel și pian, a clarinetistului Cristian Mancaș - prima Rapsodie pentru clarinet și pian, a violistului Marian Movileanu - uimitoarea Sonată pentru flaut, violă și harpă, lucrare ce propulsează în actualitatea începutului de secol XX, în plin Art Nouveau, structuri intonaționale și formule instrumentale proprii climatului muzicii renascentiste, un climat pe care autorul îl comentează, în bună parte îl reinventează
Tezaur muzical cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/3036_a_4361]
-
dată de lezarea orgoliului intim. Atinși în filotimie și batjocoriți în instinctul valoric, semnatarii din „Glasul Patriei“ sînt niște felahi în variantă românească. Dar jumătate din volum le este dedicat celor trei condeieri a căror retorică reprezintă un episod de uimitoare metamorfoză a spiritului: Ion Vinea, Nichifor Crainic și Radu Gyr. Cei trei își vor intra atît de bine în pielea unor „artiști cu tendință“, încît își vor depăși mentorii comuniști. Talentați și culți, condeiul lor convertit la comunism va atinge
Felahii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3268_a_4593]
-
sunt Bob Dylan, Johnny Cash, Beatles și ceilalți dintr-o generație care le-ar putea fi una de bunici. Încă de anul trecut, Simon Reynolds, criticul muzical de la „New York Times” și „Guardian”, a prevăzut în cartea lui intitulată Retromania acest uimitor fenomen. Reynolds se întreabă prudent dacă Strypes, care cunosc pe vârful degetelor muzica rock și pop a deceniului 7 din secolul XX, vor reuși mai mult decât un remake și anume să impună o formulă originală. Sunt și alte grupuri
Muzica anilor 1960, din nou la modă () [Corola-journal/Journalistic/2996_a_4321]
-
mai multe rânduri despre ipoteza unui „lot Noica 2” trebuie luat ca o metaforă, fie ea și exagerată. Știe foarte bine și o afirmă foarte răspicat că deja conjuncturile erau altele). Tocmai de aceea i se pare cu atât mai uimitoare (și, păstrând măsura cuvintelor, aproape comică) risipa de efort la care s-a pretat Securitatea pentru a-i înregistra mișcările zilnice. Nu numai sursa „Cristian” (adică Octavian Chețan) sau sursa „Marian” erau mobilizate pentru a fora conștiința „obiectivului” (denumit, în
Noblețea spiritului critic by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3006_a_4331]
-
era Constantin Cantemir care îi făcu tatei cunoștință cu un alt coborâtor din Hoarda de Aur pe nume Alecsa Tarangul. Acesta trecea drept un zelos admirator al mitropolitului Dosofteiu. Tatăl meu nu știa carte însă avea o ținere de minte uimitoare. Când m'am făcut mare el mi-a istorisit întâmplări din tinerețea sa. Nu odată mi-a vorbit de prietenia pe care o legase cu Alecsa Tarangul în tabăra turcească din fața Vienei în vara anului 1683. La asediul de acolo
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
cu mulți bani și și-a deschis o clinică de boli nervoase. Obișnuia să le povestească tot felul de povești pacienților săi și aceștia se făceau bine. Cele mai multe relatări, se pare, erau despre propria lui viață. O viață. Într-adevăr uimitoare. Bolnavii se minunau atât de mult de istorisirile medicului lor încât se făceau bine. Numai că, atunci când părăseau clinica, medicul care i-a vindecat de necazuri îi sfătuia să nu vorbească între ei despre cele ce le povestise el. Erau
Două povestiri de Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/15091_a_16416]