1,163 matches
-
cunoștință de cauză...Umblam mai anul trecut pe coasta Tătărașilor și am intrat pe ulița care pe vremea noastră se chema Mutu, iar acum îi zice Emil Racoviță. Cum se întâmplă însă că bețivului până și Dracul îi iese cu ulciorul plin, așa mi s-a întâmplat și mie...La o căsuță cu înfățișare de „bunicuță”, am întrebat stăpânii cam pe unde o fi fost „Casa de cetire” înființată de Nicolae Iorga în 1907. În loc de răspuns la întrebarea mea, am aflat
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
dar și realizatori din Argentina, Brazilia, Peru, Ecuador. Era un târg foarte "colorat", vizitat de mii de curioși. Fuseseră invitate să expună și ambasadele, așa că am încropit un "Stand al României" prezentam toate ștergarele, fețele de mese, carpetele, farfuriile și ulcioarele, fluierele, naiurile, cofele, strânse din ambasadă, plus afișe turistice, la care adăugam proiecții de diapozitive, muzică populară "pe casete" și, din când în când, câte un păhărel de țuică sau coniac. A fost "un succes de public" de care i-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
se joace gătejele cu focul. Pe muiere și pe copil că nu-i mustri cu asprime. Femeia intră pe ușă, liniștea iese pe fereastră. La vorba blândă, iese chiar șarpele din pământ. Toți măgarii zbiară: care de care mai tare. Ulciorul îl sparge numai acel care cară apă. Să sapi fântâna cu acul. Ziua s-o lauzi după ce a înserat. Nici n-a murit bogatul și calici se grămădesc la poartă. Când ești între orbi, închide și tu ochii. Pajura nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nu ține samă că ai numărat oile. Cine învață trâmbița la optzeci de ani, are să cânte la judecata de apoi. Faci bine, bine găsești. Greșala se întoarce dela Bagdad. Pe copil întăiu bate-l și pe urmă trimite-l cu ulciorul la apă. După ce i-a furat calul, încuie ușa grajdului. După ce ți-ai stricat căruța, vin și sfătuitorii să-ți arate drumul cel bun. Întăiu priponește magarul și pe urmă lasă-l în sama lui D-zeu. Gândește-te de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o succesoare a celor două pomenite mai sus. În cazul „descîntecu lui de boală grea”, cel care trebuia administrat bunicii, ritualul cerea următoarele: „Cineva din familia bolnavului duce vrăjitoarei, mergînd de-a-ndărătelea și fără să vorbească cu nimeni pe drum, un ulcior cu apă neîncepută. Vrăjitoarea toarnă apă într-o strachină de lut în care are un mănunchi de busuioc, din trei pînă la cinci fire, legate cu sfoară din coji de tei. Pune în focul din vatră, care nu se stinge
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
meu / Leacul de la Dumnezeu». Bolnavul trebuie să bea din apa descîntată, pe nemîncate, trei zile: luni, miercuri, vineri”. Mai complicat, „descîntecul de ursită” are o desfășurare care i-ar putea face invidioși pe nuveliștii noștri amatori de pitoresc folcloric: „în afară de ulciorul cu apă neîncepută, nefericita trebuie să mai ducă vrăjitoarei: bani de aramă și de argint, tămîie de la o mînăstire, flori de sînziene, de trandafir, de busuioc, de crăițe, toate culese după o anume rînduială, o bucată de pînză din cămașa
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și dănțuiesc goale în jurul focului pînă ce aud primul cîntat de cocoș, semn că vraja s-a terminat. Din clipa aceea, fug să iasă cît mai repede din pădure, să nu le apuce ziua. Fata trebuie să bea apa din ulcior, pe nemîncate, nouă vineri la rînd”. Cum lesne se poate observa, în această versiune sînt mai multe lucruri în plus, dar lipsește momentul căutării în oglinda apei a chipului celui (sau celei) dorit(e). *Mătușa Aneta mi-a spus că
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Ecuador. Era un târg foarte "colorat", vizitat de mii de curioși. Fuseseră invitate să expună și ambasadele, așa că din te miri ce și mai nimic am încropit un "Stand al României" prezentam toate ștergarele, fețele de mese, carpetele, farfuriile și ulcioarele, fluierele, naiurile, cofele, strânse din ambasadă, plus afișele turistice, la care adăugam proiecții de diapozitive, muzică populară "pe casete" și din când în când cate un păhărel de țuică sau coniac. A fost "un succes de public" de care i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ceea ce aici se definește drept "arte populare tradiționale". Fiind mari crescători de vite, obiectele din piele ocupă un spațiu privilegiat, pielea fiind în secolele trecute folosită și pentru acoperișul caselor, pentru uși și ferestre, la confecționarea de saci pentru cereale, ulcioare, haine, încălțăminte, șei. Dacă lemnul e slab reprezentat, fiind puțin folosit în gospodăria gaucho, în schimb obiectele de metal (fier, cupru, alpaca, bronz, argint) abundă într-o varietate de forme și utilizări: unelte, cuțite, podoabe pentru șei, vase pentru apă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
a băut prețul unei câble de grâu, după ce mâncase bine și mult». Iobagii din Streza Cârțișoara, foarte aspru tratați de Teleki, au totuși îndrăzneala să spună între multe jafuri și chinuri, și aceasta despre executorii care «nu iau dela gură ulciorul cu vin și mâncare după cerință, precum iarna trecută au fost la noi un sublocotenent cu opt inși, cari de seara până dimineața - în afară de ceea ce lui s-a dat dela curte și în afară de vinars - au băut 60 de cupe de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
e mai sărac decât cele două din Sud. Atât că-l scaldă râul Bâlea pe granița cu Oprea. Când ne apucam de cosit în Copriniș, locul de fânețe de către Arpașul de Sus, trebuia să-ți duci cu tine apă în ulcior din fântâna de acasă și dacă o gătai trebuia să te duci după apă fie în sat, fie la râul Bâlea sau la râul Arpașul la o distanță destul de mare. Cei de la conducerea comunei, nu știu anul, au hotărât să
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mare! Am venit să căutăm în istoria ta străveche mărturiile eroilor tăi și urmele realizărilor lor, care i-au făcut mai puternici și vestiți la vremea lor. Am sosit pentru a da viață pietrelor și cărămizilor tale, pentru a umple ulcioarele crăpate de timp cu un nou șuvoi de viață și pentru a ne convinge că tot ceea ce am citit despre tine, în Cartea Sfântă, este o realitate și nu o poveste. Bună dimineața, Hațor, bună dimineața! Arheologii români au venit
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
cu parașutiști, avioane, ananași de ceramică, palmieri, vase obscene... Fântâni arteziene mari sau mici, pentru interioare sau grădini, ceasuri având forma ceasurilor din picturile lui Dali, pușculițe porci, pasări în care pui apa și fluieri, piulițe, lighene, lavoare. Căni și ulcioare, ceramică imitând porțelanul chinezesc sau ceramică îndantelată, ceramică decupată și ceramică deocheată, ceramică legată cu fâșii de piele, arici de ceramică, bufnițe; cred că niciodată nu mi-a fost dat să văd concentrate într-un astfel de spațiu atâtea forme
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
dar de baltă, Într’o strachină Întinsă, din care cocostârcul, cu ciocul său lung, nu putea culege nimic; În schimb vulpea, cu botul scurt, a lempăit totul. Scena s’a repetat, de data aceasta acasă la cocostârc, eroul fiind un ulcior, din care botul scurt al vulpii nu putea apuca nimic. Să traducem: strachina, Întinsă, adică joasă, e un mediu cu potențial redox scăzut, din care, deși bogat Înzestrat, nu se poate Înfrupta decât organismul cu potențial redox pe potrivă, mic
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
apuca nimic. Să traducem: strachina, Întinsă, adică joasă, e un mediu cu potențial redox scăzut, din care, deși bogat Înzestrat, nu se poate Înfrupta decât organismul cu potențial redox pe potrivă, mic, adică vulpea cu botul scurt, mai precis animalul. Ulciorul, Înalt, e un mediu cu potențial redox ridicat, din care se poate Înfrupta doar organismul potrivit, cu caracter redox ridicat, adică cocostârcul cu cioc lung, mai precis planta. Pentru ca cei doi vecini să trăiască Împreună În același mediu, lucru esențial
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și cu posibilități nebănuite de adaptare la orice utilizare. Dar orice relație e biunivocă: putând adapta recipientul, omul a obținut un imbold pentru a găsi noi utilizări, deci pentru alt pas În civilizare, de exemplu comerțul ori construcțiile. Dar, pentru că ulciorul nu merge de multe ori la apă, au apărut și cioburile, adică deșeurile. Din ce În ce mai multe, pe măsură ce ulciorul era folosit la a păstra și transporta nu rezerve, ci marfă. Evoluția ceramicii, care a atins performanțe atât ca dimensiuni - ca de exemplu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
omul a obținut un imbold pentru a găsi noi utilizări, deci pentru alt pas În civilizare, de exemplu comerțul ori construcțiile. Dar, pentru că ulciorul nu merge de multe ori la apă, au apărut și cioburile, adică deșeurile. Din ce În ce mai multe, pe măsură ce ulciorul era folosit la a păstra și transporta nu rezerve, ci marfă. Evoluția ceramicii, care a atins performanțe atât ca dimensiuni - ca de exemplu acele vase de câte doi metri cubi pe care oricine le poate vedea la Constanța - cât și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pentru că a oferit o etanșeitate perfectă, dar și posibilități de modelare deosebită - un exemplu e aparatura de laborator, uneori deosebit de complicată. Dar rea, pentru că și ea se sparge, iar cioburile ei sunt practic indestructibile. Că sticla se spală ușor, spre deosebire de ulcior sau dacă vreți amforă, adică “sticla” antică, nu a constituit un avantaj menit a conferi sticlei o utilizare veșnică. Asta, printr’o simplă Întrebare a aceleiași civilizații: și dacă nu mai trebuie spălat recipientul și, evident refolosit? Din motive igienice
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
alta, săpate de oameni în terasele de marnă care domină vestigiile. A fost nevoie de aproape cincizeci de ani pentru a transcrie și a încredința tiparului aceste rulouri de piele, de papirus și de aramă, fragmente pitite pe fundul unor urcioare: de acolo vin Regula comunității (pe care stângiștii noștri din '68 ar fi trebuit s-o citească, într-atât este adevărat că nu există nicio comunitate viabilă fără o regulă comună), Manuscrisul de la Damasc și fragmentele din Cartea lui Enoh
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
fi oameni serioși, capabili de a garanta constituirea unei familii rezistente, sănătoase, fie o oaie, fie un vițel, fie un porc, vii, după posibilități. Se servea masa, mesenii se simțeau bine, iar la plecarea oaspeților, gazda le oferea acestora un ulcior și un blid de pământ, artistic lucrate, o chiflă și o lumânare. Dacă această masă nu se organiza, urmașii acelei familii o făceau ei, cât de târziu, după dispariția fizică a cuplului respectiv, în semn de respect și creștinească pietate
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
a putut umbla, pentru rudele ei cele mai apropiate, bocitoare foarte conștiincioasă, a fost Lonoaica.Tinerii necăsătoriți, fie fată, fie fecior sunt conduși la mormânt cu muzică, aceasta intonând numai melodii triste. În ziua înmormântării, sub sicriu se pune un ulcior plin cu apă, care va fi dus de cineva odată cu cortegiul funerar la mormânt. Acesta va fi folosit la spălatul pe mâini al tuturor celor ce au oarece treburi la înmormântare. Pe pieptul mortului, înainte de a începe slujba religioasă, preotul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Se fierbe ștevie în lapte și se pune pe bubă. Pentru a o face să spargă, se pune făină de vin. Această buruiană, înainte de întrebuințare, se freacă între pălmi. se cerne prin sită și apoi se fierbe în lapte dulce. Ulcior. Bubulița de pe marginea ploapei se unge cu tină de pe fundul ulciorului cu apă. Umflarea splinei la animale. Vita bolnavă se străpunge cu sula pe lângă coasta a treia. Oile trebuie fugărite și trecute prin apa cea mai apropiată ca să se «ușureze
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
a o face să spargă, se pune făină de vin. Această buruiană, înainte de întrebuințare, se freacă între pălmi. se cerne prin sită și apoi se fierbe în lapte dulce. Ulcior. Bubulița de pe marginea ploapei se unge cu tină de pe fundul ulciorului cu apă. Umflarea splinei la animale. Vita bolnavă se străpunge cu sula pe lângă coasta a treia. Oile trebuie fugărite și trecute prin apa cea mai apropiată ca să se «ușureze». Umflătură. Diferitele erupțiuni de piele, bube, umflături cauzate de reumatism se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
sticlă căreia nu i se pune dop, și se va folosi mai târziu, dacă boala persistă. De urcior. Ham, ham, ham, urcior de câine, Așa să nu fii tu până mâine. Ham, ham, ham. Ptiu ! Ptiu ! Ptiu ! Se suflă asupra urciorului. Leac să-ți fie, că plata se știe ! Se spune de trei, de șase, de nouă sau de douăsprezece ori. De negei. Doi cochii călare, Tiuc ! negeii mei, Țâpă-te-ntre ei. Ptiu ! Ptiu ! Ptiu ! Se repetă formula magică, până ce baba e
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
țanc stâncă, vârf (de munte) țarc loc pentru popasul de noapte al oilor țăv graniță țârâ puțin țâțână dispozitivul pe care se sprijină o ușă țâpa (a) a arunca țechere coș cu toartă U ulcică cană de pământ pentru apă ulcior damigeană V văxuit lustruit (despre încălțăminte) vânturătoare cofă vârstă etate, dar și smoc de flori la pălărie vedriță găleată din lemn vlecuit istovit Z zamă ciorbă zăpor urcuș greu în pădure zăporât mic și urât zgrăbunță bubuliță zorit urat grăbit
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]