2,056 matches
-
între această libertate și limitele bunului simț și ale deontologiei profesionale este un pic mai dificil. În numele libertății cuvântului, atât de clamate în ultimii douăzeci de ani, s-a recurs la atacuri la persoană destul de dure. Aproape toate bucuriile sunt umbrite de absență. De absența iubirii. Atunci, cui folosesc, dacă nu ai cu cine să le împarți? E prețul succesului care trebuie plătit. E crucea. E jertfa. E mântuirea prin scris. Metanoia. E nemurirea. Cine înțelege lucrul acesta, îl asumă fără
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
Butnaru, a avut curiozitatea să numere strofele și o mi-a spus că sunt 99, cu una mai mult decat Luceafărul lui Eminescu. Ea și Bunul Dumnezeu îmi sunt martori că nu am vrut sa il depășesc și să îl umbresc pe Eminescu, cel de Ne-depasit, cel de Ne-umbrit ... FemeiaStie.ro: Au dreptate, poezia această a dvs. este ca o capodoperă, ca o bijuterie a literaturii după cum se prezintă, subscriu că “va sta pe un piedestal alăturat celui pe
INTERVIU CU MAESTRUL RIMEI, ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354935_a_356264]
-
să fii iubită, soțul tău cu ochi albaștri ți-a răspuns „Fii fericită!” Ochii tăi sunt ca safirul ori albaștri ca topazul, doi iriși frumoși, albaștri, zorele - să uiți necazul. S-au desprins din curcubee arcuite după ploaie și-s umbriți sub dese gene de a Soarelui văpaie. Ochii tăi spun adevărul, mi-e deajuns să te privesc, draga mea, esti minunată, trandafiri îți dăruiesc!. Ai descins dintr-o poveste de dragoste împlinită, ești lumina vieții mele și-ți doresc să
OCHII TĂI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355528_a_356857]
-
2011 Toate Articolele Autorului Unificarea-n spirit Ca parte a gândirii, Naște prin trăire O altă retrăire. Se cade din mândrie, Defect a fi orgoliu. Se cade în iubire Ca semn de mântuire. M-așez pe bancă, cred... O mai umbrește plopul, Ingenium și peren, Doar gândul e etern. Restul, Se pierde... Rămâne doar norocul. Referință Bibliografică: Ingenium Perene / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 296, Anul I, 23 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Petru Jipa : Toate
INGENIUM PERENE de PETRU JIPA în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356970_a_358299]
-
scris-o, dar și pentru cei care citesc: „Seara, în lumina lămpii cu petrol, El, Isus al nostru, nu doar mi se părea mie, dar era cu adevărat un bărbat sfâșîietor de frumos. Bunica făcea lampa mai mică, să-i umbrească întrucâtva spinii coroanei, și așa, în cămașa ei lungă și albă, sta minute în șir dinaintea Lui, rugându-se pe rozariu, un șirag de bobițe de mirt adus de episcopul nostru de la Roma. Bunica se ruga fără cuvinte, cu ochii
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
mă bat, si străbat, de o viață, toate vậnturile, și mă scalda toată roua în fiecare dimineață, și mă înaltă un vulcan în fiecare clipă - ...poate sunt și eu o insulă ( o Inimă a mării adică )... și fruntea mi-i umbrită de-o iarbă țepoasa, țepoasa, și sufletu-mi tresaltă la fiecare gest al migratorilor, și mă adun la ruga cu toți țăranii eterni - ...poate sunt și eu o insulă( și poate semăn și cu o Piramidă ) și am visat că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
mă bat, si străbat, de o viață, toate vậnturile,și mă scalda toată roua în fiecare dimineață,și mă înaltă un vulcan în fiecare clipă -...poate sunt și eu o insulă ( o Inimă a mării adică )...și fruntea mi-i umbrită de-o iarbă țepoasa, țepoasa,si sufletu-mi tresaltă la fiecare gest al migratorilor,și mă adun la ruga cu toți țăranii eterni -...poate sunt și eu o insulă( și poate semăn și cu o Piramidă )și am visat că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
ideea de cinste și demnitate, și i-a împins pe oameni spre păcat. Ce să mai înțeleagă copiii, tinerii despre patriotism, despre mândrie, dreptate, cinste, demnitate, conștiință, omenie? Păduri cu prea multe uscături! Iar arbori verzi, cu trunchiuri falnice sunt umbrite de uscăturile din jurul lor ... Filozofi ai timpurilor de demult (presocraticii) s-au ocupat de aceste probleme ale omenirii. Parmenide spunea: „Dacă nu dorești multe, și puținul îți va părea mult, căci o dorință modestă face ca sărăcia să fie tot atât de
LĂCOMIA FĂRĂ DE SFIALĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356623_a_357952]
-
ideea de cinste și demnitate, și i-a împins pe oameni spre păcat. Ce să mai înțeleagă copiii, tinerii despre patriotism, despre mândrie, dreptate, cinste, demnitate, conștiință, omenie? Păduri cu prea multe uscături! Iar arbori verzi, cu trunchiuri falnice sunt umbrite de uscăturile din jurul lor ... Filozofi ai timpurilor de demult (presocraticii) s-au ocupat de aceste probleme ale omenirii. Parmenide spunea: „Dacă nu dorești multe, și puținul îți va părea mult, căci o dorință modestă face ca sărăcia să fie tot atât de
LĂCOMIA FĂRĂ DE SFIALĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356623_a_357952]
-
această cale, mi-aduc aminte de o scenă tristă care mi-a marcat viața. ?ntr-o seară, după ce am fost la biserică, tatăl meu tocmai pentru că mă iubea și avea impresia că din cauză că l-am ales pe Cristos viitorul meu este umbrit, în felul lui disperat de a acționa, m-a pus într-un colț, mi-a pus cuțitul la gât și mi-a spus: „Dacă nu te lași de Cristos am să te omor!” Acum, deși au trecut peste 20 de
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356662_a_357991]
-
s-a născut la 9 octombrie 1954 în localitatea Beiuș.Momentan este plecat să vorbească îngerilor despre ce înseamnă să fii om. Prietenii îl așteaptă să se reîntoarcă. Un om minunat la care talentul a luat-o înaintea fericirii. Umbrit Umbrit eram, iată, de gleznă cuiva care mult mai puternic prin toate pășea; astfel oricât de tânăr, cu oricâtă pripeala, orice drum băteam a doua oară; dus undeva să spun că iubesc văd că iubita mi-a fost trezită-nainte; caut
ADRIAN PINTEA, POEZIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356713_a_358042]
-
temător, să-l alint, și el este demult împăcat cu șaua; vreau să dorm unde-i veșnică neaua și găsesc locul tăvălit; ușile-naltului abia se trântesc după cineva luat drept mine; poeziile mele se alcătuiesc din întârzieri și rușine; umbrit eram, iată, de gleznă cuiva care mult mai puternic prin toate pășea; astfel, oricât de tânăr, cu oricâtă pripeala orice drum băteam a doua oară. Ce spui tu despre sufletul meu Tu-mi spui: sufletul tău este foarte ciudat; lunecos
ADRIAN PINTEA, POEZIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356713_a_358042]
-
perverse și gustoase - Un amalgan de simțuri, ce s-au destrăbălat, Sorbind din plin plăcerea adîncă din păcat ! Ce este infinitul, de nu plăcerea pură, Speranța, spațiul tandru și cuminecătura ? Acum dispar imperii și stelele se sting În aurita bolta umbrită de un strîng ! PARCĂ TIMPUL S-A OPRIT Parcă timpul s-a oprit Nu mai avea asfințit Nici ducleți simandicoase Izvorîte dintre coapse De gazele aromate Ce cad repede pe spate S i privesc spre infinit Bolnave de-atît iubit S
LE TEMPS de IOAN LILĂ în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355146_a_356475]
-
CÂRCOTAȘE CU SEX-APPEL !, DE IOAN MUȚIU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 274 din 01 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Cârcotașe cu sex-appel O cabană din doage de brad și fățuială meșteșugită își odihnește lemnul în iarba grădinii umbrite de meri tineri. Dornică să fie cercetată își întâmpină noii veniți cu o masă pe partea dinspre miazăzi și soare-apune. Pe scaune, gazda și o vecină isteață, cu ochi vii, își întrerup brusc poveștile șuguite. - Avem oaspeți ! Dinspre intrarea în
CÂRCOTAŞE CU SEX-APPEL !, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355616_a_356945]
-
Sebeșul de Sus, și nu numai. Ea a fost recent în vizită la Dumitru Sinu la Phoenix, Arizona. Nici cei 63 de ani de când nea Mitică a plecat din țară și nici miile de kilometri care-i despart, n-au umbrit prietenia care s-a sudat cu mulți ani în urmă, în satul copilăriei lor. Doar patina timpului și-a lăsat amprenta asupra celor doi, aflați astăzi la vârsta senectuții, lăsându-le însă la fel de vii, amintirile. Drama preotului Gheorghe Tatu - deținut
TEMNIŢĂ PENTRU SPOVEDANIE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355682_a_357011]
-
de lumină Hai să privim cerul! Vei vedea că eu nu te voi părăsi (iubita unui inorog) din nori voi sculpta ultimul drum licornii ne vor primi în lumea lor În cerul tău se află răspunsul îngerilor cenușii ce-mi umbresc privirea apasă umerii crestează spatele Stăm iubite la rand - un rând format din culorile de abur și clipele amanetate Luptăm pe un pământ căruia îi aparținem Atunci de ce fugim de el? PĂMÂNTUL - ETERUL PRIVIT DIN CER Zbuciumul nostru (zadarnic) e
VERSURI DE DUMINICĂ de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 874 din 23 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/346132_a_347461]
-
în existența literatului. Doar el cunoaște taina venirii și trăirii, el știe că în matricea sa trebuie să urce, de fiecare dată din cele nouă coborâri, greul nevoilor gândirii, înțelepciunea, altul decât cel care a fost. Hrismos al lumii, Bacovia umbrea existentul lumii pentru a-i putea urmări în taină evoluția, pentru că sensibilitatea versului său cuprindea răul care îi secera elanul. În rău, a înțeles poetul, omul decădea, iar cele nouă drumuri, care trebuiau să ducă spre „Noua Eră”, a superiorității
ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ ASTFEL de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346169_a_347498]
-
mândrele pe drum de-or trece din mine-or mușca cu sete de m-or pune și în poală iară le-oi băga în boală. singur cum oi fi de-acum așează-mă lângă drum câți or trece i-oi umbri și de soare i-oi feri. să fiu verde an de an ploaie picură-mi pe ram și mă spală de păcate ce o viață-am strâns în spate. și mă crește doamne-nalt ca să văd și peste gard peste
CÂND O FI CEASUL DE SOMN de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356195_a_357524]
-
mă bat, si străbat, de o viață, toate vậnturile, și mă scalda toată roua în fiecare dimineață, și mă înaltă un vulcan în fiecare clipă - ...poate sunt și eu o insulă ( o Inimă a mării adică )... și fruntea mi-i umbrită de-o iarbă țepoasa, țepoasa, si sufletu-mi tresaltă la fiecare gest al migratorilor, și mă adun la ruga cu toți țăranii eterni - ...poate sunt și eu o insulă( și poate semăn și cu o Piramidă ) și am visat că
ELOGIU INSULEI de ION MARZAC în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356256_a_357585]
-
prin care Fiul Său să vină în lume, lăsându-i purtătoarei Duhului Sfânt, posibilitatea alegerii de a accepta, sau nu, rolul în planul de mântuire al oamenilor: „Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea și Sfântul Care se va naște din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema... Prin vocea îngerului Gavriil, Dumnezeu îi descoperă Fecioarei planul, însă, veridicitatea lui va fi numai prin acele încuviințări: „Fie mie după cuvântul tău!". Acest
SĂBĂTOAREA BUCURIEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368786_a_370115]
-
tale prind contur, Într-un dans fără pereche. Chemarea inimii tale te îndeamnă, Mai aproape, tot mai aproape, Unde ecoul pulsează și prinde rădăcini. Până în adâncurile de deasupra, Atingând lumina nevăzută, A sufletului tău. Tragi linii colorate pentru a nu umbri, Veșnicia. Parcurgând verticalitatea spațiului dat, Într-un timp fără de timp, Recreezi viața, o inimă plină, fără egal! PRIN ÎNVĂLUIRE M-AI LUAT Timpul se scurge mereu prin pânza deasă Un cocor a plecat iar, în amurgul însângerat, Cerul sub fruntea
POEME DE SUFLET (2) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369061_a_370390]
-
să se ridice visul meu la tine că valul pe picioarele de dindărăt și nechezînd el să alunge norii petalele de trandafir să strălucească vine corabia deja o simt în valul mătăsos & TE CĂUTĂM PRIN PARCUL... Te căutăm prin parcul Umbrit de chiparoși... Aveai doar o rochiță, Știam și cum mirosi... Aveai ochi mari, adînci, Te așteptăm cuminte, Tu îmi dădeai un brînci, Iar eu nu aveam minte... Și te prindeam în brațe, Voiam să te sărut, Dar fetele sînt hoate
VOLUM POEZII 5 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370854_a_372183]
-
mîna Și-am pus-o nu știu unde, Pe cer ieșise luna, Ce stă să te asculte. “Și unde ți-am pus mîna? Arată-mi, am uitat...” Mi-ai arătat și iară Pe loc te-ai bosumflat... Te caut iar în parcul Umbrit de chiparoși... Azi nu mai ești fetiță, Si nu știu cum mirosi... & TE MAI AȘTEPT ȘI AZI Te mai aștept și azi, Te mai aștept și-acum... Revin-o iar la mine, Întoarce-te din drum. Aveam un vis odată, Pe care
VOLUM POEZII 5 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370854_a_372183]
-
înghesuite, șterse, suprapuse și reluate pentru a le închega coerent, o caligrafie căznită și lăbărțată de care trebuia să se „țină aproape”, fără să facă rabat condamnabil. Iată-le: „Înainte gândeam, când eram tânăr și în putere, că pământul mă umbrește pe mine. Acum, cu resemnare, îmi plec capul. Fac degeba umbră pământului!”... „Cum consider că misiunea mea pe pământ s-a încheiat într-un fel nu prea lăudabil, doar ceva neînsemnat și netrebuitor mă mai întârzie și mă ține: de
ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI, ULTIMILE EMAIL-URI!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370930_a_372259]
-
prin care însăși poezia se manifesta, așa că ar fi primit cu aceeași mulțumire să se fi manifestat prin altul”. A treia etapă, etapa de la „Timpul” a fost trăită sub apăsarea grijilor materiale și a epuizării fizice, acum chipul poetului se umbrește treptat. Prins între viața de boem a capitalei și de ziarist, Eminescu este văzut diferit de politicienii timpului. Trecând zilnic pe la Cameră și Senat, el culegea din discursurile lor alambicate miezul articolelor pe care le publica în ziar. Acum își
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]