1,411 matches
-
care fugise din nou în grajd să-l liniștească pe bunic. Nimeni nu mai asculta de el, totul s-a inversat, nu mai știa cine are dreptate... și simțea nevoia să fugă pe poartă, afară, în plină noapte... Cu fața umezită de lacrimi, cu pieptul zvârcolit, fugea prin sat... prietenii îl strigau, ce a pățit, dar el nu vedea și nu auzea pe nimeni. Până ajunse la pădure, se însera deja. Acolo, în sfârșit, putea fi singur să plângă, cum n-
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
iarna hibernând și dormea sub pământ. Cinci minute mai târziu, fremăta În primăvara sa privată. În timp ce stăteam la oră cu o carte În poală sau mergeam spre casă cu o mașină a altor fete, simțeam un dezgheț Între picioare, solul umezindu-se, o aromă fecundă, de turbă, ridicându-se și apoi - În timp ce mă prefăceam că memorez verbe latinești - viața bruscă, zvârcolirea ei din pământul cald de sub fusta mea. La atingere, brândușa era câteodată moale și alunecoasă precum carnea unui vierme. Alteori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
greață și nu voiam să mă gândesc deloc la ceea ce se Întâmplase. La duș am Încercat să spăl toată experiența, curățându-mă metodic, cu fața sub jetul de apă. Aerul era plin de aburi. Oglinzile și ferestrele șiroiau. Prosoapele se umeziseră. Am folosit toate felurile de săpun pe care le aveam la Îndemână: Lifebuoy, Ivory, plus o marcă rustică, locală, care era ca șmirghelul. M-am Îmbrăcat și am coborât scările În liniște. Traversând sufrageria, am observat o pușcă veche de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
spital. Atâta tot. O să te doară puțin, dar pot să-ți dea calmante. Și cu asta Milton Încheie. Tessie Întinse mâna și o bătu pe Callie pe braț. ― O să fie bine, scumpo, spuse ea cu vocea Îngroșată. Ochii Îi erau umezi și roșii. ― Ce fel de operație? Îl Întrebă Callie pe tatăl ei. ― Doar o intervenție de ordin estetic. E ca și cum ți-ai Îndepărta o aluniță. Întinse mâna și, cu un gest jucăuș, Îi prinse lui Callie nasul Între degete. ― Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
clipească un beculeț roșu. Nu cel de pe clădirea Penobscot; unul dinăuntrul mașinii. Era unul din indicatoarele pe care Milton nu le mai văzuse până atunci. Știa ce indică. În acel moment Milton Începu să plângă. Dintr-o dată, fața i se umezi și și-o atinse, smiorcăindu-se, cu lacrimile curgându-i șiroaie. Se lăsă pe spate și, cum acolo nu era nimeni să-l vadă, deschise gura și-și revărsă tot amarul care-l copleșea. Nu mai plânsese din copilărie. Sunetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ostenită: — Aș prefera să nu răspund. Lecoeur scrise un cuvânt pe blocnotes, căutând să atace din altă direcție. — Ați avut surpriza să Întâlniți la Vichy o persoană pe care nu ați mai văzut-o de cincisprezece ani. Ochii erau ușor umezi, dar fără lacrimi. Poate din cauza luminii puternice. Încăperea de la capătul culoarului era folosită foarte rar; de aceea nu era aproape deloc mobilată și iluminatul se reducea la un bec atârnat de un fir. — În seara asta, când ați ieșit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
Toată viața a fost nevoit să navigheze cu prudență între grupările rivale ale Octaviei și ale fiului ei Marcellus, ale lui Agrippa, ale Liviei, ale feciorilor ei... Acum au mirosit și ceva legat de bastardul lui Nero... Ochii i se umezesc fără voie. Numai Scribonia, sigură de lo cul pe care-l ocupa în inima lui, nu i-a cerut niciodată nimic. Doar atunci când a plecat și l-a pus să jure... Nu, băiatului îi e mai bine acolo unde este
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
bine n-o bagi în seamă. Își croiește drum încercând să se apropie de micuța preoteasă. Se lasă liniște. Oarba coboară mâinile pe capul fetiței și pipăie cu vârful degetelor forma pomeților, arcada sprâncenelor și fruntea bombată. Obrajii sunt încă umezi. — Cum te cheamă, drăguță? o întreabă cu blândețe. — Domitia, șoptește pierită de spaimă copila. Occia o apucă pe după umeri. — Domitia, îmi dau seama cât îți este de greu... Fetița sughite a plâns. Bătrâna continuă domol: Nu pretind că îți voi
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
lupte pentru supraviețuire. — Cum am să conduc eu școala asta fără tine? se vaită Vitte lius. Praful și pulberea o să se aleagă de ea. Rufus îl cercetează lung. — Înțeleg că trebuie să plec, spune într-un târziu. Ochii procuratorului sclipesc, umezi: — Ești un om liber de acum încolo. Nu știu să fi fost vreodată sclav, scutură cu înverșunare din cap evreul. Nu despre asta e vorba, face repede Vittelius. Îi ia mâna și-i pune în palmă o pungă din piele
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
suspin. Probabil că asta e deosebirea între dragoste și dorință. Se uită din nou la soția lui. O acoperă cu grijă. Atinge în treacăt, mângâietor, pântecul umflat. Degetele sesizează mișcările zbuciumate ale fătului. I-a deranjat liniștea. Genele i se umezesc. Ros de remușcări, înalță în pripă o rugă către zeii atotputernici să nu i fi făcut cumva rău micuțului. Să nu se nască infirm, cu malformații, precum fratele său Claudius. O groază irațională pune stăpânire pe el și alungă orice
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
era și normal să-l sărbătorească în circul pe care Marcus Agrippa l-a împodobit cu fresce murale și l-a numit după soția sa, Iulia, fiica lui Augustus, care din nefericire a fost și nevasta lui. Ochii i se umezesc. Sentimentalism de bețiv, se autopersiflează. Fostul lui socru. Fostul soț al fostei soții și tatăl primei foste ne veste. Ce caraghios sună! Nu mai reușește să se stăpânească și-și lasă lacrimile să-i curgă nestingherite pe obraji. Și-n
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ascută briciul, o lamă de fier extrem de fragilă. Acesta e defectul ei cel mai mic, oftează nefericit Tiberius. Se simte aidoma unui animal pregătit pentru tăiere. Degeaba îl tot freacă Panthagathus de piatra zgrunțuroasă adusă tocmai din Spania și îl umezește întruna cu salivă, tăișul briciului rămâne pe cât de redutabil, pe atât de ineficient. De multe ori, bucăți întregi de piele cad jupuite odată cu barba. Fără îndoială, Panthagathus este un expert, crema elitei din profesia lui. Dar ceilalți... Oleacă mai pricepuți
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
asta deoarece Asinius Gallus, demagog și oportunist ca întotdeauna, s-a apucat să declare cu patetism de la înălțimea rostrelor din for că neglijarea cultului strămoșesc este un simptom de degradare morală. Așa că și-a sacrificat propria fiică. Ochii i se umezesc. În zadar s-a tânguit Vipsania. Cu lacrimi șiroindu-i pe obraji a căzut în genunchi și a îmbrățișat picioarele împăratului în văzul întregii Curți. Degeaba. Atât Augustus, cât și bărbată-său au rămas de neclintit. Pur și simplu i-
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
simbioză ar explica și de ce țapul, care provoacă atâtea stricăciuni plantațiilor de vie, îi este închinat lui Bacchus, iar Esculap primește jertfa unei capre, dobitoc ce pare să aibă întotdeauna febră sau cel puțin fierbințeli. Înghite în sec ca să-și umezească gura uscată. E clar că sacrificarea animalelor a înlocuit încă din vremurile de demult victimele umane. Zeilor le este oferită în mod simbolic viața unei necuvântătoare în locul celei umane. Se încruntă. Totuși nu înțelege recomandarea pontifilor de a i se
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
a împotrivit. A avut chiar curajul s-o înfrunte pe Livia. „Nu vreau ca soțul meu să semene cu un păun fudul“, i-a zis. Și tot timpul cât au rămas împreună, așa îl alinta: păunul meu! Genele i se umezesc. Știe că este ridicol, dar tot nu reușește să se stăpânească. Ca să-și mute gândul, începe să numere benzile purpurii de pe togile celor din jur. Descoperă că Augustus nu are decât una. Jubilează în secret. Se pare că Livia a
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
fără grai, și-l privesc cu gura căscată, pentru că este evident o replică din film. Cel mai ciudat e că replica asta chiar are succes, dar nu și la mine, logic. ― Mulțumesc, spun eu cu timiditate, ținem legătura. El își umezește ușor buzele și repetă: ― Perfect, absolut perfect. E momentul când uit de reținerea și politețea mea britanică, îmi iau gențile și mă mut în celălalt capăt al sălii. Mă uit la ceas, și atunci o voce îmi spune la ureche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
ce știu acum... poate că până la urmă i-aș fi acceptat avansurile!!! Sper că ai parte de momente spectaculoase, dă-le pectoralilor lui Brad un sărut din partea mea. Sper să ne auzim foarte, foarte curând, cu toată dragostea, Geraldine.“ Își umezește buzele, închide plicul și scrie pe el adresa Jemimei. Pe drumul spre oficiul poștal, zâmbește încântată când se gândește ce suprinsă o să fie Jemima când îl va primi. Ben stă la masă și-și ia micul dejun, gata să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
muscuțe și zăduf... Acum iată că din codru și Călin mirele iese, Care ține-n a lui mână mâna gingașei mirese. Îi foșnea uscat pe frunze poala lung-a albei rochii, Fața-i roșie ca mărul, de noroc i-s umezi ochii; La pământ mai că ajunge al ei păr de aur moale, Care-i cade peste brațe, peste umerele goale. Astfel vine mlădioasa, trupul ei frumos îl poartă, Flori albastre are-n păru-i și o stea în frunte poartă
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
a ta ființă, De cum zâmbești, de cum te miști. Și nu e blând ca o poveste Amorul meu cel dureros, Un demon sufletul tău este Cu chip de marmură frumos. În față farmecul palorii Și ochi ce scânteie de vii, Sunt umezi înfiorătorii De lingușiri, de viclenii. Când mă atingi, eu mă cutremur, Tresar la pasul tău, când treci, De-al genei tale gingaș tremur Atârnă vieața mea de veci. Te duci și rău n-o să-mi mai pară De-acum de
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
-l urc-, stele le scapără-n cale, Apele plâng clar izvorând în fântâne; Sub un salcâm, dragă, m-aștepți tu pe mine. Luna pe cer trece-așa sfântă și clară, Ochii tăi mari caută-n frunza cea rară, Stelele nasc umezi pe bolta senină, Pieptul de dor, fruntea de gânduri ți-e plină. Nourii curg, raze-a lor șiruri despică, Streșine vechi casele-n lună ridică, Scîrție-n vânt cumpăna de la fântână, Valea-i în fum, fluere murmură-n stână. Și osteniți
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
curentului, odihnindu-se pe fundul apei, lângă bolovan. Când Nick Îl atinse cu degetele, simțindu-l răcoros și moale sub apă, el dispăru, dispăru ca o umbră, traversând fundul râului. „N-are nimic, era doar obosit“, se gândi Nick. Își umezise mâna Înainte de a-l atinge, ca să nu distrugă mucusul delicat care-i acoperea pielea. Dacă atingi un păstrăv cu mâna uscată, locul ăla e infectat de o ciupercă albă. Cu ani În urmă, pe când pescuia pe râuri aglomerate, fiind Înconjurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
salcâmul Că tu m-ai păcălit cu petrosinul. Iar soba din veranda veche Să scoată fum, să-ți intre în ureche, În nas, pe față să te înnegrești, Alți prieteni tu să nu mai amăgești. Tavanul în odaie să se umezească, Iar printre geam, gândacii să foșnească, Tu petrosin să nu ai nicio picătură, Mereu să umbli beat prin bătătură. Când vara tu vei merge la biban, Să nu prinzi unul într-un an, Să-ți rupă crapul undița și acul
Blestem by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83201_a_84526]
-
atmosfera terestră, este efectuată de plante, în procesul (reacția) de fotosinteză, explicată de doctorul Emil Rădulescu, în cartea sa „ Alimentație inteligentă. Ești responsabil pentru propria sănătate”(2007, (28)). În funcție de anotimp, aerul proaspăt din exterior trebuie prelucrat: filtrat, vara răcit, eventual umezit cu apă; iarna aerul trebuie uscat (i se micșorează conținutul de vapori de apă), încălzit, într-un cuvânt, condiționat. Evacuarea aerului viciat, din încăperi și introducerea aerului proaspăt din exterior, se numește ventilarea clădirilor. La majoritatea clădirilor, ventilarea (circulația aerului
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
de grea?” El credea că toate poeziile pe care le cunoaște surioara lui le știe și el. Dar de versurile astea habar n-a avut. Întrebările lui Sorin sunt curmate de glasul catifelat și cald al fetiței. Sticlea în ochii umezi ceva nelămurit, Știam că va muri și c-o s-o doară. Mi se părea că retrăiesc un mit Cu fata prefăcută-n căprioară”... E tare lungă această poezie. Și grea. Băiețelul nu-nțelege chiar toate cuvintele. Poate că, mai târziu
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
fi pierdut într-un amalgam de detalii insignifiante, se va transforma simple bârfe de tribunal; va rămâne într-un colțișor obscur, uitat, din istorie. Ploaia care cade în oraș, se scurge în canalele întunecate, se varsă în mare, fără măcar să umezească pământul. Sistemul legal poate să se ocupe de problemă doar din punct de vedere al legitimității. Nu ne poate garanta că lucrurile se vor așeza pe făgașul normal. Cu alte cuvinte, șocul prin care a trecut societatea noastră, din cauza cultului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]