KorAP: Find »[drukola/base=unda & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...25 26 27 ...87 >

2,170 matches

Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192

the NT”, În vol. A. H. B. Logan and A. J. M. Wedderburn (ed.), The New Testament and the Gnosis: Essays in Honor of R. McL. Wilson, T.&T. Clark, Edinburg, 1983, pp. 1-19. 21. Vezi Louise Schottroff, Der Glaubende und die feindliche Welt: Beobachtungen zum gnostischen Dualismus und seiner Bedeutung für Paulus und dus Johannesevangelium, Neukircher, Neukirchen-Vluyn, 1970. 22. CÎteva din contribuțiile fundamentale ale lui Pearson la studierea elementelor iudaice din gnosticism sînt: „Friedländer Revisited: Alexandrian Judaism and Gnostic Origines

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
31. 40. Iren.I.23.3. 41. Iren.I.3.9-10. 42. Ps.-Clem., Homilies II.22.5-7; Recognitiones I.54.4; Hippolytus, Elenchos VI.19-20; Ps.-Tert., 1; Filastrius, 29; Epiph., Pan. 21.1-4. 43. Karlmann Beyschlag, Simon Magus und die christliche Gnosis (WUNT 16), Mohr/Siebeck, Tübingen, 1974, p. 47. 44. Idem, pp. 93-152. 45. Gerd Lüdemann, Untersuchungen zur simonianischen Gnosis, Vandenhoeck & Ruprecht, Göttingen, 1975, pp. 85-86. 46. Simone Pétrement, Le Dieu Séparé: Les Origines du gnosticisme, Cerf, Paris

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
criză” sau de „alienare” (indiferent ce Înțeles i-am da), Însă el propune, fără Îndoială, o viziune a lumii Întemeiată pe criză și pe alienarea unei Zeițe ambigue. NOTE 1. H.S. Wiesner, introducere la art. „Hypostasierung”, În Reallexicon für Antike und Christentum; definiția continuă astfel: „Toate aceste utilizări preced crearea termenului de hypostasis și chiar filozofia Însăși, iar aceste Înțelesuri moderne nu corespund cu exactitate modului de Înțelegere al nici unuia dintre autorii antici. Chiar dacă unele dintre utilizările termenului dau naștere la

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Wilhelm Bousset, Hauptprobleme der Gnosis (FRLANT 10), Vandenhoeck & Ruprecht, Göttingen, 1907, p. 26. 75. Idem, p. 43. 76. Gilles Quispel, Gnostic Studies I, Nederlands Historisch-Archaelogish Instituut in het Nabije Oosten, Istanbul, 1974, p. 163. 77. Gilles Quispel, „Der gnostische Anthropos und die jüdische Tradition”, ibidem, p. 178. 78. Idem, p. 191. 79. Hans Martin Schenke, Der Gott „Mensch” in der Gnosis: ein religionsgeschichtlicher Beitrag zur Diskussion über die paulinische Anschauung von der Kirche als Leib Christi, Vandenhoek & Ruprecht, Göttingen, 1962, pp.

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
the Feminine, pp. 187-206, citat de la, pp. 187-188. 85. Eugen Heinrich Schmitt, Die Gnosis: Grundlagen der Weltanschauung einer elderen Kultur I: Die Gnosis des Altertums; II: Die Gnosis Mittelaters und der Neuzeit, Diederichs, Leipzig-Jena, 1903-1907. 86. Otfried Eberz (1878-1958), Sophia und Logos oder die Philosophie der Wiederherstellung, Reinhardt, München und Basel, 1967. 87. Marija A. Gimbutas, The Goddesses and Gods of Old Europe, 6500-3500 B. C: Myths and Cult Images, ed. a II-a, Univ. of California Press, Berkeley, 1982. 88

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
A. Gimbutas, The Goddesses and Gods of Old Europe, 6500-3500 B. C: Myths and Cult Images, ed. a II-a, Univ. of California Press, Berkeley, 1982. 88. Gottfried Koch, Frauenfrage und Ketzertum im Mittelalter: Die Frauenbewegung in Rahmen des Katharismus und des Waldensertums und ihre sozialen Wurzeln (12-14. Jahhundert), Akademie, Berlin (Est), 1962. 89. Jean Duvernoy, Le Catharisme: La Religion des Cathares, Privat, Toulouse, 1976, pp. 264-265. 90. M.A. Williams, „Variety in gnostic Perspective on Gender” În King (ed.), Images

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Goddesses and Gods of Old Europe, 6500-3500 B. C: Myths and Cult Images, ed. a II-a, Univ. of California Press, Berkeley, 1982. 88. Gottfried Koch, Frauenfrage und Ketzertum im Mittelalter: Die Frauenbewegung in Rahmen des Katharismus und des Waldensertums und ihre sozialen Wurzeln (12-14. Jahhundert), Akademie, Berlin (Est), 1962. 89. Jean Duvernoy, Le Catharisme: La Religion des Cathares, Privat, Toulouse, 1976, pp. 264-265. 90. M.A. Williams, „Variety in gnostic Perspective on Gender” În King (ed.), Images of the Feminine

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
F. Meiner, Hamburg, 19787. De Karl Löwith vezi și Meaning in History: The Theological Implications of Philosophy of History, Univ. of. Chicago Press, Chicago, 1949. 14. Eugen Heinrich Schmitt, Die Gnosis: Grundlagen der Weltanschauung einer elderen Kultur, E. Diderichs, Leipzig und Jena, 1903, vol. 1, p. 3. 15. Schmitt, Die Gnosis, vol. 1, p. 9. 16. Taubes, Eschatologie, p. 3. 17. Idem, p. 5 sq. 18. Ibid., p. 15. 19. Ibid., p. 71. 20. Ibid., pp. 75-76. 21. Ibid., p. 79

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Marx, Nietzsche și Heidegger. 37. Philip. J. Lee, Against the Protestant Gnostics, Oxford University Press, London/New York, 1987. 38. Ernst Topitsch, „Marxismus und Gnosis”, În vol. Sozialphilosophie zwischen Ideologie und Wissenschaft, 1961; Luchterhand, Neuwied und Berlin, 19662, pp. 261-296; „Entfremdung und Ideologie: Zur Entmythologisierung des Marxismus”, În același volum, pp. 297-327. 39. Idem, p. 262. 40. Ibid., p. 283. 41. „Entfremdung”, idem, pp. 300-320. 42. Un adept original al lui Voegelin și al lui Topitsch este sociologul italian Luciano Pellicani, autorul

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
ontologiche e protologiche, Ateneo, Rome, 1985. Robert Berchman, From Philo to Origen, Scholars Press, Chico, CA, 1984. Carl T. Berkhout and J. B. Rusell, Medieval Heresies: A Bibliography 1961-1979, Pontifical Institute of Medieval Studies, Toronto, 1981. Karlmann Beyschlag, Simon Magus und die christliche Gnosis (WUNT 16), Mohr/Siebeck, Tübingen, 1974. Ugo Bianchi, Il Dualismo religioso: Saggio storico ed etnologico, L’Erma di Brettschneider, Roma, 1958. —, ed., The Origins of Gnosticism, Brill, Leiden, 1967. —, Prometeo Orfeo Adamo: Tematiche religiose sul destino, il

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Le Registre d’Inquisition de Jacques Fournier (Évêque de Pamiers) 1318-1325, 3 vols., Mouton, Paris, La Haye, New York, 1978. —, Le Catharisme: La Religion des Cathares, Privat, Toulouse, 1976. —, Le Catharisme: L’Histoire des Cathares, Privat, Toulouse, 1979. Otfried Eberz, Sophia und Logos oder die Philosophie der Wiederherstellung, Reinhardt, München Le Basel, 1967. Mircea Eliade, Zalmoxis, the Vanishing God: Comparative Studies in the Religions and Folklore of Dacia and Eastern Europe, trans. W. R. Trask, Univ. of Chicago Press, Chicago, 1972. Mircea

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Essai historique, Calmann-Lévy, Paris, 1956. Jordan Ivanov, Livres et légendes bogomiles, trad. M. Ribeyrol, pref. René Nelli, Maisonneuve-Larose, Paris, 1976. Jorunn Jacobsen Buckley, Female Fault and Fulfillment in Gnosticism, Univ. of North Carolina Press, Chapel Hill, 1986. Hans Jonas, Gnosis und spätantiker Geist, vol. 1: Die mythologische Gnosis; vol. 2, pt. 1: Von der Mythologie zur mystischen Philosophie, Vandenhoeck & Ruprecht, Göttingen, 1934-1954; 1964, ed. cu o pref. de J. M. Robinson. —, The Gnostic Religion: The Message of the Alien God and

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Karen L. King, ed., Images of the Feminine in Gnosticism, Fortress Press, Philadelphia, 1988. A.F.J. Klijn, Seth in Jewish, Christian and Gnostic Literature, Brill, Leiden, 1977. Gottfried Koch, Frauenfrage und Ketzertum im Mittelalter: Die Frauenbeweggung im Rahmen des Katharismus und des Waldensertums und ihre sozialen Wurzeln (12.-14. Jahrhundert), Akademie: Berlin #Est##, 1962. L. Koenen, „Das Datum der Offenbarung und Geburt Manis”, Zeitschrift für Papyrologie und Epigraphik 8 (1971), 247-50. L. Koenen und Cornelia Römer, Der Kölner Mani-Codex: Abbildungen und

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
ed., Images of the Feminine in Gnosticism, Fortress Press, Philadelphia, 1988. A.F.J. Klijn, Seth in Jewish, Christian and Gnostic Literature, Brill, Leiden, 1977. Gottfried Koch, Frauenfrage und Ketzertum im Mittelalter: Die Frauenbeweggung im Rahmen des Katharismus und des Waldensertums und ihre sozialen Wurzeln (12.-14. Jahrhundert), Akademie: Berlin #Est##, 1962. L. Koenen, „Das Datum der Offenbarung und Geburt Manis”, Zeitschrift für Papyrologie und Epigraphik 8 (1971), 247-50. L. Koenen und Cornelia Römer, Der Kölner Mani-Codex: Abbildungen und diplomatischer Text, Habelt

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Hammadi Library in English, rev. ed., Harper & Row, San Francisco, 1988. Kurt Rudolph, Die Mandäer I: Prolegomena. Das Mandäerproblem, Vandenhoeck & Ruprecht, Göttingen, 1960; Die Mandäer II: Der Kult (1961), și Theogonie, Kosmogonie und Anthropogonie in den mandäischen Schriften: Eine literarische und traditions-geschichtliche Untersuchung (1965). —, „Sophia und Gnosis: Bemerkungen zum Problem «Gnosis und Frühjudentum»”, in K. W. Tröger, ed., Altes Testament-Frühjundentum-Gnosis, Berlin, 1980, 221-37. Steven Runciman, The Medieval Manichees: A Study of the Christian Dualist Heresy, Cambridge Univ. Press, Cambridge, 1947. W

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Princeton Univ. Press, Princeton, NJ, 1973. —, Origins of the Kabbalah, ed. R. J. Zwi Werblowsky, trans. A. Arkush, Jewish Publication Society-Princeton Univ. Press, Princeton, NJ, 1987. D. M. Scholer, Nag Hammadi Bibliography 1948-1969, Brill, Leiden, 1971. Louise Schottroff, Der Glaubende und die feindliche Welt: Beobachtungen zum gnostischen Dualismus und seiner Bedeutung für Paulus und das Johannesevangelium, Neukircher, Neukirchen-Vluyn, 1970. Alan F. Segal, Two Powers in Heaven: Early Rabbinic Reports About Christianity and Gnosticism, Brill, Leiden, 1977. —, „Ruler of This World: Attitudes

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
1-39. Michel Tardieu et Jean-Daniel Dubois, Introduction à la littérature gnostique I: Histoire du mot „gnostique”. Instruments de travail. Collections retrouvées avant 1945, Cerf-CNRS, Paris, 1986. Jacob Taubes, Abendländische Eschatologie, Francke, Bern, 1947. —, ed., Der Fürst dieser Welt: Carl Schmitt und die Folgen, Fink-Schöningh, Paderborn, West Germany, 1983. —, ed., Gnosis und Politik (Religionstheorie und Politische Theologie, 2), Fink-Schöningh, Paderborn - München, 1984. Tertullian of Carthage: Tertulliani, De anima, ed.with introduction and commentary by J. H. Waszink, Meulenhoff, Amsterdam, 1947. —, Adversus Marcionem

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794

Maria; mașină; mere; mînă; minge; mugur; munte; nașpa; ochelari; odihnă; pajiște; pal; pepene; plăcere; plăcut; pol; pom; pom, viață; de post; primăvăratic; proprietate; prosperitate; prospețime; purpuriu; renaștere; salcîm; sănătate; sex; sidef; smarald; stejar; stele; suflet; timp; timpul; tot; trecere; trifoi; undă; urît; urzici; uscat; vacă; vara; vară, viață; vernil; viața; vioi; vișiniu; vopsea (1); 800/153/54/99/0 vesel: fericit (102); bucuros (97); trist (73); bucurie (70); zîmbet (58); copil (40); fericire (31); bine dispus (12); zîmbăreț (9); zîmbitor (9

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421

Philadelphia, 1949. Lemaire, A., Les écoles et la formation de la Bible dans l’Ancien Israel, Fribourg, 1981. Leveen, J., The Hebrew Bible in Art, Schweich Lectures, 1939, Londra, 1944. Levias, Levias, Massorah, JE 8 (New York, Londra), 1994. Levy, J., Neuhebräisches und chaldäisches Worterbuch über die Talmudim und Midrashim 3, Leipzig, 1883. Lieberman, S., Hellenism in Jewish Palestine, New York, 1950. Lowy, S., The principles of Samaritan Bible exegesis, 1977. Mackie, „Gerizim”, în A dictionary of the Bible, editată de J. Magen, Itzhak

[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893

cumpăna. 5. dimensiunea spațială: urcând din soaren soare; prin săli orgolioase; umede caverne; în Pământuri; vaste porți. 6. Multiplele antiteze din textul poetic citat au rolul de a reliefa opoziția viață-moarte, de a accentua diversitatea contrastivă a lumii fizice (călătoarea undă/apele eterne) sau de a evidenția procesul complex al evoluției umane (săli orgolioase/umede caverne). 7. Epitetul din sintagma apele eterne actualizează mitul Sfintelor Ape, sugerând ideea că umanitatea renaște cu fiecare generație, trăgându și forța perpetuării din apele primor

Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647

este favorizată, în mod evident, de spiritul romantic al epocii. B) Istorism relativist romantism Protestantismul 38, tradiția speculației mistico-filozofice inițiate de Jakob Böhme, influența ideilor lui Rousseau, operele lui Hamann și ale lui Herder care au pregătit terenul pentru Stürmer-i und Dränger-i constituie câțiva factori care au favorizat către sfârșitul secolului al XVIII-lea apariția unei veritabile Umwertung aller Werte pe baze istoriste și subiectiv-romantice.39 Amintita răsturnare de valori se petrece însă într-o epocă de maximă înflorire a iluminismului

Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
decât să continue gândirea clasică, axată pe raționalismul universalist, chiar dacă el realizează o breșă în dogmatismul acestuia, așa cum vom arăta în capitolul următor; în al doilea rând, mai ales o dată cu Wilhelm von Humboldt (cf. și E. Spranger, Wilhelm von Humboldt und die Humanitätsidee, Berlin, 1928), asistăm la o resurecție a modelelor clasicismului antic, care au marcat evoluția culturii germane de la Winckelmann și Lessing la Goethe și Hölderlin, iar ulterior până la Nietzsche și Heidegger, ca să luăm numai câteva exemple proeminente pentru ceea ce

Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
este tăgăduit abia de Hegel, pentru care conștiința de sine a omului rezultă în urma unui proces evolutiv, dar nu în sensul devenirii biologice a naturii umane: ceea ce evoluează este "Logosul istorico-dina-mic al grecilor" (de unde provine teoria despre "homo sapiens"). Mensch und Geschichte în Philosophische Weltanschauung, Bonn, Fr. Cohen Verlag, 1929 Dată fiind însă filiația, îndeobște recunoscută, dintre Heraclit și Hegel (vezi, printre altele, A. Dumitriu, Istoria logicii, pp. 83-87), nu putem spune că autorul Fenomenologiei spiritului e primul care contestă caracterul

Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
278). 69 Interpertând arta în funcție de tipurile de Weltanschauungen puse în evidență de către Dilthey, Hermann Nohl a asociat încă din 1908 arta naturalistă (realismul) cu pozitivismul. Celelate asocieri operate de Nohl în Die Weltanschauung der Malerei (retipărită ulterior sub titlul Stil und Weltanschauung) sunt următoarele: arta Renașterii cu idealismul obiectiv, iar arta bizantină cu idealismul libertății (cf. Tudor Vianu, Opere, vol. 13, pp. 388-396). 70 L. Blaga, Fețele unui veac, p. 162. 71 Ibid., p. 165. 72 Ibid., pp. 161-162. În acest

Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
aceasta pluralitate, fiindcă pentru a continua o imagine anterioară, evocată supra în nota 118 "golul", non-existența sunt necesare ca antiteze menite să deblocheze imobilismul unei gândiri de tip eleat. 121 Apud Arnold Metzger, Phänomenologie und Metaphysik. Das Problem des Relativismus und seiner Überwindung, Pfullingen, 1966, pp. 40-41. 122 A. Metzger, op. cit., p. 52. 123 Ibid., pp. 53-54. 124 Ibid., p. 75. 125 W. Dilthey, Einleitung..., p. 30. 126 Ibid., p. 41. Totuși la Blaga constatăm că apropierea lui de Lebensphilosophie nu

Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]