770 matches
-
și apoi al regiunii Ploiești, pierzându-și statutul de oraș. În 1968, comuna a devenit parte a județului Prahova, reînființat, alipindu-i-se și câteva sate ale comunei Mărgineni, care s-a desființat, și anume Mărginenii de Jos, Brătășanca și Ungureni. În comuna Filipeștii de Târg se află trei monumente istorice de arhitectură de interes național: curtea boierească a lui Pană Filipescu (1650), ansamblu format din conacul propriu-zis și zidul de incintă; (1633-1641), ambele în satul Filipeștii de Târg; și (mijlocul
Comuna Filipeștii de Târg, Prahova () [Corola-website/Science/301673_a_303002]
-
concentrată în satul Fântânele, în timp ce satul Bozieni mai avea în 2008 un singur locuitor. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna se numea "Fântânelele", făcea parte din plasa Cricovul a județului Prahova și era formată din satul Mazîli și cătunul Ungureni, totalizând 1112 locuitori. Comuna avea o școală înființată în 1879 în care în 1894 învățau 42 de elevi (din care 2 fete). Fiecare sat avea biserica lui, cea din Mazîli fiind fondată de frații Bozieni în 1786, iar cea din
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
1112 locuitori. Comuna avea o școală înființată în 1879 în care în 1894 învățau 42 de elevi (din care 2 fete). Fiecare sat avea biserica lui, cea din Mazîli fiind fondată de frații Bozieni în 1786, iar cea din cătunul Ungureni, de Enuță și soția sa Ecaterina în 1802. În comună erau 2 mori cu aburi. La începutul secolului al XX-lea, satul Mazîli a căpătat denumirea de "Fântânele", ca și comuna, iar Bozieni a devenit sat de sine stătător. În
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criș), neolitic (cultura Boian), secolele al IX-lea-al XI-lea și din Evul Mediu. Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: ruinele bisericii „Adormirea Maicii Domnului” a Mazililor (1786); și biserica „Adormirea Maicii Domnului” a Ungurenilor (1735-1750).
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
Filipeștii de Pădure (în trecut, Filipești Ungureni) este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Dițești, Filipeștii de Pădure (reședința), Minieri și Siliștea Dealului. Comuna se află în marginea vestică a județului, la limita cu județul Dâmbovița, pe malurile Proviței. Este traversată de șoseaua
Comuna Filipeștii de Pădure, Prahova () [Corola-website/Science/301672_a_303001]
-
2 mori, 2 pive, un fierăstrău și o biserică ortodoxă datând din 1841. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în aceeași plasă Teleajen, comuna Măneciu-Pământeni având tot doar satul de reședință, cu 2300 de locuitori, iar comuna Măneciu Ungureni având 2850 de locuitori în satul Măneciu-Ungureni și cătunele Făcăeni, Gheaba, Chicioreni și Keia. În 1938, cele două comune s-au regăsit în plasa Văleni din județul Prahova, iar din 1950, au trecut la raionul Teleajen din regiunea Prahova și
Comuna Măneciu, Prahova () [Corola-website/Science/301693_a_303022]
-
satul Gogeasca, având în total 1181 de locuitori, o școală și o biserică ortodoxă fondată de locuitori în 1860. În 1925, Anuarul Socec consemnează în comuna Posești și satele Valea Screzii și Valea Stupinii, iar satul Posești împărțit în Poseștii Ungureni și Poseștii Pământeni, toată comuna având o populație de 1932 de locuitori. În 1950, comunele Târlești, Posești și Râncezi au fost trecute la raionul Teleajen din regiunea Prahova și apoi (începând cu 1952) din regiunea Ploiești. Comuna Râncezi (ca și
Comuna Posești, Prahova () [Corola-website/Science/301715_a_303044]
-
Vadu Săpat este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Ghinoaica, Ungureni și Vadu Săpat (reședința). Comuna se află la poalele dealurilor Istriței, la începutul unei câmpii piemontane, în valea râului Iștău. Este străbătută de șoseaua județeană DJ102K, ce o leagă spre sud de Mizil (unde se termină în DN1B) și spre
Comuna Vadu Săpat, Prahova () [Corola-website/Science/301753_a_303082]
-
comună funcționa o școală și două biserici — una din 1881 și alta din 1810. În 1925, Anuarul Socec o consemnează în aceeași plasă, tot cu un singur sat în componență, având 1820 de locuitori. În 1931, a apărut și satul Ungureni, în sudul comunei. În 1950, a fost arondată raionului Urlați din regiunea Prahova, iar în 1952, raionului Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova a fost reînființat, iar comuna a fost desființată, fiind inclusă în comuna Fântânele. Ea a
Comuna Vadu Săpat, Prahova () [Corola-website/Science/301753_a_303082]
-
ca monumente memoriale sau funerare, diverse cruci de pomenire din piatră: una din 1742 aflată la intrarea în biserica „Cuvioasa Paraschiva”; alta din 1722 aflată la marginea de nord-vest a satului Ghinoaica; două aflate în grădina lui Nicolae Cătescu din Ungureni una din secolul al XIX-lea și alta din 1732; una din 1635, aflată „la Greci”; și una din 1694, strămutată pe proprietatea lui Nicolae Guțu, la cramă (ambele în satul Vadu Săpat). Ultimul obiectiv, clasificat ca monument de arhitectură
Comuna Vadu Săpat, Prahova () [Corola-website/Science/301753_a_303082]
-
Albeștii de Argeș (în trecut, Albești-Brătești și Albești) este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Albeștii Pământeni (reședința), Albeștii Ungureni, Brătești, Doblea, Dobrotu, Dumirești și Florieni. Comuna se află în nord-vestul județului, pe cursul superior al râului Argeș acolo unde acesta formează lacul de acumulare Cerbureni, în zona de contact a Muscelelor Argeșului cu Dealurile Argeșului. Este străbătută de șoseaua
Comuna Albeștii de Argeș, Argeș () [Corola-website/Science/300600_a_301929]
-
ortodocși (96,1%). Pentru 3,01% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Albești-Brătești", făcea parte din plasa Argeș a județului Argeș și era formată din satele Albeștii Pământeni, Albeștii Ungureni, Brătești și Dobrați, având în total 1410 locuitori. Existau în comună patru biserici, o școală mixtă și casele foștilor proprietari Dr. Marsil și Ștefan Burchi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 3112 locuitori în satele Albeștii
Comuna Albeștii de Argeș, Argeș () [Corola-website/Science/300600_a_301929]
-
Dobrați, având în total 1410 locuitori. Existau în comună patru biserici, o școală mixtă și casele foștilor proprietari Dr. Marsil și Ștefan Burchi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 3112 locuitori în satele Albeștii Pământeni, Albeștii Ungureni, Brătești și Dobrotu și în cătunul Doblea. În 1931, comuna a preluat și satele Bărăști, Cicănești, Oeștii Pământeni și Oeștii Ungureni de la comuna desființată Oești. În 1950, comuna a fost transferată raionului Curtea de Argeș din regiunea Argeș, satul Cicănești separându-se
Comuna Albeștii de Argeș, Argeș () [Corola-website/Science/300600_a_301929]
-
Ștefan Burchi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 3112 locuitori în satele Albeștii Pământeni, Albeștii Ungureni, Brătești și Dobrotu și în cătunul Doblea. În 1931, comuna a preluat și satele Bărăști, Cicănești, Oeștii Pământeni și Oeștii Ungureni de la comuna desființată Oești. În 1950, comuna a fost transferată raionului Curtea de Argeș din regiunea Argeș, satul Cicănești separându-se pentru a forma o comună de sine stătătoare. În 1968, ea a revenit la județul Argeș, reînființat; satele Oeștii-Pământeni și Oeștii-Ungureni
Comuna Albeștii de Argeș, Argeș () [Corola-website/Science/300600_a_301929]
-
Brăduleț (în trecut, Brătieni-Galeșu și Brătieni) este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Alunișu, Brădetu, Brăduleț (reședința), Cosaci, Galeșu, Piatra, Slămnești, Uleni și Ungureni. Comuna se află în nord-vestul județului, pe malurile râului Vâlsan. Este străbătută de șoseaua județeană DJ703I, care o leagă spre sud de Mușătești (unde se intersectează cu DN73C), Mălureni și Merișani (unde se termină în DN7C). Conform recensământului efectuat în
Comuna Brăduleț, Argeș () [Corola-website/Science/300607_a_301936]
-
549 de locuitori. Și aici erau o biserică și o școală primară rurală. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași plasă: comuna Brătieni (noul nume al comunei Brătieni-Galeșu) era formată din satele Brătieni, Cosaci, Galeșu, Piatra, Slămnești, Uleiu și Ungureni și din cătunele Alunișu și Roseți, având în total 2200 de locuitori; iar comuna Brădetu avea 820 de locuitori în unicul ei sat. În 1931, comuna Brădetu a fost desființată, satul ei trecând la comuna Brătieni. După al Doilea Război
Comuna Brăduleț, Argeș () [Corola-website/Science/300607_a_301936]
-
Arefu este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Arefu, Căpățânenii Pământeni (reședința) și Căpățânenii Ungureni. Comuna se află în marginea nord-vestică a județului, la limita cu județul Sibiu, pe cursul superior al Argeșului, acolo unde acesta formează lacul de acumulare Vidraru. Este străbătută de șoseaua națională DN7C, care leagă Piteștiul de Sibiu prin Munții Făgăraș
Comuna Arefu, Argeș () [Corola-website/Science/300602_a_301931]
-
de 1449 de locuitori. În 1931, apăruse pe teritoriul comunei și satul Cumpăna. În 1950, comuna a fost transferată raionului Curtea de Argeș din regiunea Argeș. În 1968, ea a revenit la județul Argeș, reînființat, preluând și satele Căpățânenii Pământeni și Căpățânenii Ungureni de la comuna Corbeni, din care primul a devenit reședința comunei; tot atunci, satul Cumpăna a fost desființat și comasat cu satul Arefu. În comuna Arefu se găsește ansamblul cetății Poenari, monument istoric de arhitectură de interes național, datând din secolele
Comuna Arefu, Argeș () [Corola-website/Science/300602_a_301931]
-
-lea-al XV-lea, alcătuit din cetatea propriu-zisă, un donjon, amenajări defensive pe monticol și o anexă. Un alt obiectiv clasificat la nivel național este o cruce de piatră din secolul al XVII-lea aflată în curtea bisericii din Căpățânenii Ungureni, monument memorial sau funerar. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Unul, clasificat ca monument de for public, este monumentul „Energia” (1970) de lângă barajul Vidraru. Celălalt
Comuna Arefu, Argeș () [Corola-website/Science/300602_a_301931]
-
monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Unul, clasificat ca monument de for public, este monumentul „Energia” (1970) de lângă barajul Vidraru. Celălalt, clasificat ca monument memorial sau funerar, este casa Gheorghe Stephănescu (1873), aflată în satul Căpățânenii Ungureni, la numărul 164.
Comuna Arefu, Argeș () [Corola-website/Science/300602_a_301931]
-
Cepari (în trecut, Cepari-Bârsești) este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Cărpeniș, Cepării Pământeni (reședința), Cepării Ungureni, Morăști, Șendrulești, Urluiești, Valea Măgurei și Zamfirești. Comună se află în nord-vestul județului, la limita cu județul Vâlcea, pe malurile Topologului. Este străbătuta de șoseaua județeană DJ678A, care o leagă spre nord de și spre sud de (unde se termină
Comuna Cepari, Argeș () [Corola-website/Science/300613_a_301942]
-
Comună se află în nord-vestul județului, la limita cu județul Vâlcea, pe malurile Topologului. Este străbătuta de șoseaua județeană DJ678A, care o leagă spre nord de și spre sud de (unde se termină în DN73C). Din acest drum, lângă Cepării Ungureni se ramifică șoseaua județeană DJ703F, care duce spre vest în județul Vâlcea la , si Râmnicu Vâlcea (unde se termină în DN7). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cepari se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Comuna Cepari, Argeș () [Corola-website/Science/300613_a_301942]
-
29%). Pentru 2,49% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Cepari purta numele de "Cepari-Bârsești", făcea parte din plasa Topologul a județului Argeș și era formată din satele Bârsești, Cepării Pământeni, Cepării Ungureni, Șendrulești, Valea Calului și Vlădești, cu 1374 de locuitori. În comuna existau o școală primară rurală și patru biserici (la Bârsești, Cepării Pământeni, Cepării Ungureni și Vlădești). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă
Comuna Cepari, Argeș () [Corola-website/Science/300613_a_301942]
-
din plasa Topologul a județului Argeș și era formată din satele Bârsești, Cepării Pământeni, Cepării Ungureni, Șendrulești, Valea Calului și Vlădești, cu 1374 de locuitori. În comuna existau o școală primară rurală și patru biserici (la Bârsești, Cepării Pământeni, Cepării Ungureni și Vlădești). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Urluești-Băbeni, cu 914 locuitori, formată din satele Cepari-Urluești, Surpați și Valea Babei, având o școală mixtă și trei biserici (una în fiecare sat
Comuna Cepari, Argeș () [Corola-website/Science/300613_a_301942]
-
locuitori, formată din satele Cepari-Urluești, Surpați și Valea Babei, având o școală mixtă și trei biserici (una în fiecare sat). Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași plasă. Comună Cepari avea 1284 de locuitori în satele Cepării Pământeni, Cepării Ungureni, Valea Calului și Șendrulești; comună Urluești (noul nume al comunei Urluești-Băbeni) avea 1223 de locuitori în satele Urluești, Valea Babei și Surpați. În 1950, comunele au fost transferate raionului Curtea de Argeș din regiunea Argeș. În 1968, ele au revenit la județul
Comuna Cepari, Argeș () [Corola-website/Science/300613_a_301942]