1,694 matches
-
Din nou am rămas surpins de sufletul cald al bătrânului. El însă nu m-a lăsat să meditez prea multă vreme la spusele lui, ci a reluat vorba despre cele ce se aflau și se întâmplau în jurul nostru. Că „biserica ungurească” și-a făcut alte dughene și încă a încălcat și locul gerahului Locman se vede și din „jaloba” acestuia din 9 iunie 1777, în care spune că deși vodă a hotărât că poate să-și stăpânească casele sale până în Ulița
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
vechi și zice că ce au făcut prefectorul el nu știe, ci va să stăpînească; de care mă rog mării tale ca dupe hotărîrea anaforelei să să curme această pricină. Robul mării tale, Locman gherahul”. Numai că cei de la „biserica ungurească, nu ședeau cu mâinile în sân, ci își adunau dovezi în favoarea lor. Chiar a doua zi după „jaloba gerahului”, deci la 10 iunie 1777, niște mahalagii sunt puși să mărturisească: „Adică noi, aceștie carii mai gios ne-am iscălit numile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
la mîna sfinții sale părintelui prefect Iosîp Martinoti pentru locul ce esti pe Ulița Mare...căci moșii și părinții noștri aice au murit și noi...aice ne-am născut și aici am și îmbătrînit; și acel loc tot de biserica ungurească am apucat stăpînindu-se, cum și de la părinții noștri tot așa am auzit pentru acel loc că este a bisericii și unii din noi am șezut și în dughenile ce s-au făcut pe acel loc și chirie am dat besăricii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
au „iscălit numile” și și-au „pus degitile”: „Eu Magda fămei de 80 ani, martură; eu Safta fămei de 70 de ani, martură; eu Șeina jidoavcă, mărturiesesc că de la vreme cutremurului celui mare am apucat stăpînindu-să acel loc de biserica ungurească”... Dacă ai să crezi cumva că Locman gerahul s-a putut liniști te înșeli, fiule. Drept dovadă, ascultă ce spune el la 8 septembrie 1777: „Pre înălțate doamne, jeluiesc mării tale pentru o mare împresurare ce are locul casălor și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cumpărătură pre acel loc de școale de la răposatul Vasile voievod”. Acum îs lămurit, părinte, de unde până unde a ajuns mănăstirea Trei Ierarhi stăpînă pe acest loc. Până una-alta, hai să facem câțiva pași până la zidul Trei Sfetitelor dinspre „Beserica Ungurească” și om mai vedea ce gânduri ne trec prin cele capete. Îl ascult pe călugăr și mă alătur de el, urmându-i pașii. O întrebare mă frământă totuși și o pun cu glas plin: Da’ ce au mai făcut sfințiile lor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
hamali din târg, dată la 20 februarie 1760 (7268) în apărarea catolicilor. Hamalii spun: „Adică eu, Gligor, și eu, Andrii, și eu, Niculai, și iar Nicolai, mahali, adeverim cu această încredințată mărturie a noastră...dată la mîna preoților de la Biserica Ungurească precum noi, de 40 și mai bine de ani, am băgat buți în pivnița sfințiilor sali cari să află pe Ulița Mare, în preajma zidiului Trii Sfetitilor, și am pomenit gîrliciul și gura pivniții tot unde se află și acmu...și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
că a fost înconjurat de dușmani, care-și arătau oricând mușchii de cotropitori, răi și nemernici, care continuu aveau ceva de luat de la cei care-și apărau cu fuga, doar „nevoile și neamul”. Demult erau turcii, rușii, nemții, măruntul popor unguresc, sau mai știu eu ce nații, care ne țineau sub călcâi, acum sunt guvernații, această adunătură colcăitoare de indivizi, cu mentalitate de slugi șmecheresc-docile, având fiecare mai mari sau mai mici interese-învârteli, perpetuu vulnerabile, sau șantajabile, ca orice hoție, mârâind
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
mieu și a cuconilor miei... anume în Vacota”. După ce ne-am plimbat cu gândul pe la Vacota, să venim aici, mai aproape de locul unde ne aflăm. Numele Șorogari îți spune ceva? Din câte îmi amintesc, sfințite, acest nume are oarecare rezonanță ungurească. Se spune că a apărut pe vremea când au venit niște ardeleni să lucreze viile de aici. Apoi în acest loc avea vii și Cujbă biv vornic, care la 12 martie 1639 (7147) a dat mănăstirii Aron Vodă „O falce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
din toată țara, care să va scoate din țară afară”. Chiar și domnia de va cumpăra ceară „să o ducă la łarigrad” tot va trebui să plătească bani pentru spital. Apoi cei ce duc vin în „łara Leșască sau łara Ungurească sau prin raia” vor plăti câte doi lei de butea de vin și un leu pentru poloboc. Iar cei ce duc vin în łara Căzăcească „Carii plătesc vamă mare” vor plăti „câte un leu de bute”. Cei ce duceau lemne
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
făcându-se roșu la față ca racul. După asta, ea se duce să-i pună supa la încălzit. Apoi mai e și perechea aceea de intelectuali rezervați și sobri, de la etajul șase. Știi tu care, cei cu nume de familie unguresc. El e subțiratic și uscățiv, ea poartă niște pălării monstruoase, cu boruri late. Ei bine, el o numește pe ea caracatiță. Înțelegi? Caracatiță, aceea cu tentacule și așa mai departe. Ce-o vrea să spună, el singur știe.” „Și ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
pe care Gara de Nord îi vărsa capitalei, mereu alții, și mereu mai mulți. Pe trotuarele largi se vânzolea o lume pestriță într-un amestec oriental: muncitori și funcționari, apoi țărani umblând în grupuri ca niște oi speriate, servitoare în costume țărănești ungurești, soldați pirpirii, vagi domnișoare foarte fardate, trăgând cu ochiul la toți bărbații, ucenici și elevi de liceu hîrjonindu-se și izbindu-se de oameni și de ziduri, bragagii, bulgari de lux cu clopoței de alamă, turci cu acadele... În vreme ce trăsura alerga
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ca un hamal la un ziar obscur, în vreme ce alții, nedemni să-i stea alături, se îmbuibă și se lansează prin redacțiile jurnalelor de mare tiraj. Pentru că tânărul Herdelea era de "dincolo", secretarul îl însărcină să culeagă din presa germană și ungurească știrile despre România și românii subjugați. Îi oferi imediat un teanc impresionant de ziare virgine. Nimeni din redacție nu cunoștea altă limbă străină decât franceza, încît n-avea cine să le citească. Poate să le ia acasă, să le răsfoiască
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mai cuprinzătoare și ecumenică. În acest peisaj gastro-identitar, apariția recentă și dezvoltarea vertiginoasă a pieței de „produse tradiționale” (și/sau locale) spun o poveste simptomatică. Mai întîi, aceste produse tradiționale nu mai sînt autentic românești prin opoziție cu cele autentic ungurești sau bulgărești, de pildă, ci în opoziție cu o identitate ubicuă, mondialistă, care, ca atare, este aproape o non-identitate : produsele din supermarketuri, care sînt ale tuturor, deci ale nimănui. O primă veste interesantă : Celălalt nu mai este deci (doar) național
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
un perete muced, vopsit, prin cine știe ce capriciu de gust, în albastru ultramarin, culoare de ulei. Se mai vedea și closetul, spart într-un loc și lipit grosolan cu ipsos. Folosise drept cremă de ras pasta parfumată, albăstruie, dintr-un spray unguresc, unul dintre cele două-trei tuburi policrome de pe policioara de sticlă murdară de sub oglindă, pe care se mai aflau și câteva lame de ras uzate, aruncate într-o băltoacă și care ruginiseră, lipindu-se între ele. Apa de pe bărbie, tulbure de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de români aflați dincolo de Dunăre, între văile Timocului și ale Moravei, pe malul bulgăresc. Pe lângă aceste grupuri importante, „care trăiesc la marginea chiar a frontierelor astăzi cerute de România, aceasta ar trebui să enumere toate satele românești risipite pe câmpia ungurească”, în mai multe provincii ale Imperiului rus până în Siberia, pe românii din mijlocul Peninsulei Balcanice, în Macedonia, în Albania și Grecia. S-ar fi realizat astfel „un stat factice și risipit”, cu o „constituțiune geografică” izvor de conflicte fără de sfârșit
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
gen adoptate în România întregită, a constituit cadrul juridic necesar împroprietăririi țărănimii basarabene. Imediat după votarea legii, Sfatul Țării a adoptat, la 27 noiembrie/10 decembrie, următoarea Declarație: „În urma unirii cu România - mamă a Bucovinei, Ardealului, Banatului și a ținuturilor ungurești, locuite de români în hotarele Dunării și Tisei, Sfatul Țării declară că Basarabia renunță la condițiunile de unire stabilite în actul de la 27 martie a.c., fiind încredințată că, în România tuturor românilor, regimul creat democratic este asigurat pe viitor. Sfatul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și vocea lui Box, răsare dintre ei ca o fiară, e iar În vrie. Stau cu Csabi undeva Într-o parte și Îmi dau seama că ungurul ăsta simpatic poate avea o căutătură destul de urîtă. Box ezită, știe că solidaritatea ungurească funcționează al dracului de bine (reflexul psihologic al minorității) și nu e indicat să afle cît de bine funcționează, veteranii Își protejează cu vigilență răcanii de aceeași etnie cu ei. Îi rămîn ochii pe noi și Îmi dau seama că
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Măi! Îl auzim că strigă (și, deși vocea lui e pițigăiată și fără virtuți dramatice, e Îndîrjită și răzbate). Ai grijă ce faci la cutia! Viitoru’ lu’ copilu’ meu e la tine la cur, Încheie el cu un accent stricat, unguresc. Se pare că tot episodul a avut mai mulți spectatori decît am crezut noi. Nici nu știm cine rîde și de unde, pentru că se cutremură de rîs pavilioanele, plopii, văzduhul, În timp ce alaiul electoral Înhață urna, unii stînjeniți, alții rîzÎnd la rîndul
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
rugători către Dumnezeu de la mănăstirea lui Aron voievod, cu privire la semețirea călugărilor moldoveni, care înainte de ei au stat în acea mănăstire și au fost izgonți pe vremea răposatului Radul (Minea) voievod. Deoarece aceștia, după scoaterea lor, s-au plâns craiului Țării Ungurești că ar fi fost chipurile nedreptățiți de călugării greci, care au pus stăpânire pe mănăstirea lui Aron vodă și s-au întors însoțiți de un om al doamnei lui Aron voievod, aducând cu ei și scrisori de la aceasta și de la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
fi fost chipurile nedreptățiți de călugării greci, care au pus stăpânire pe mănăstirea lui Aron vodă și s-au întors însoțiți de un om al doamnei lui Aron voievod, aducând cu ei și scrisori de la aceasta și de la craiul Țării Ungurești ca să fie așezați din nou în numita mănăstire, dacă în adevăr, cum spuseseră ei, grecii au pustiit-o cu totul. Noi, auzind acestea, am trimis ca ispravnic pe episcopul Mitrofan cu un egumen să cerceteze mai întâi starea în care
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
știam nici o melodie, adică ceva, ceva știam de la băieții mai mari, când mergeam cu vaca la păscut. Dar oare se cădea? Mă uit la tata. El ridică bastonul noduros, mi-aduc aminte de palmele încasate, și încep: Cât îi Țara Ungurească Nu-i ca fata românească Așa 'naltă și frumoasă Și la corp e sănătoasă Și-n dragoste drăgăstoasă Și mai sus de cingătoare Are două merișoare, Iar mai jos de cingătoare... Aici am fost întrerupt de câteva voci din spatele bărbilor
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
le răpăd prin toate vinele, prin toate organele statului, și esclud din viața publică tot ce nu e maghiar, atunci ați găsi o lămurire mai de-aproape a împrejurărei de mai sus. Nu sânt încercări vage și fraze goale cele ungurești, ci e un sistem de ură, de deznaționalizare și de cutropire, premeditat pîn-în amănunțimile sale. Nu vă puteți închipui apoi ce mare e pericolul românilor din Transilvania sub influințele spiritului maghiar. Chiar în protestările lor, în ura lor contra ungurilor
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
un sistem de ură, de deznaționalizare și de cutropire, premeditat pîn-în amănunțimile sale. Nu vă puteți închipui apoi ce mare e pericolul românilor din Transilvania sub influințele spiritului maghiar. Chiar în protestările lor, în ura lor contra ungurilor, e ceva unguresc: modul de a le manifesta. Ei au învățat până și naționalitatea [de] la unguri, și nu sânt naționaliști ca românii, ci cu acel esclusivism radical care-i caracterizează pe unguri înșiși. Afară de aceea, lipsa absolută de prospectul unui viitor în
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
un act din 13 mai 1629 (7137), în care este vorba de un diac domnesc. Citesc și simt că mă trec fiorii la cele spuse de Miron Barnovschi voievod: „Adecă domniia mea m-am milostivit și am miluit pre besereca ungurească,...să hie beserecii ungurești date acele case, din Ieși iar nime nici o treabă să n-aibă cu casele lui Mihaiu diiac, pentru căci s-au aflat viclean domniei mele și țărăi.” „De ce ai roșit, fiule, citind acest hrisov?” Păi cum
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
mai 1629 (7137), în care este vorba de un diac domnesc. Citesc și simt că mă trec fiorii la cele spuse de Miron Barnovschi voievod: „Adecă domniia mea m-am milostivit și am miluit pre besereca ungurească,...să hie beserecii ungurești date acele case, din Ieși iar nime nici o treabă să n-aibă cu casele lui Mihaiu diiac, pentru căci s-au aflat viclean domniei mele și țărăi.” „De ce ai roșit, fiule, citind acest hrisov?” Păi cum să nu roșesc, sfinția
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]