13,755 matches
-
în aparatul de citit microfilmul unei scrieri rare sau al unei fascicule secrete, și-mi permit luxul să-l savurez pentru plăcerea mea exclusivă. Arkadian Porfirici își încrucișează picioarele încălțate cu cizme, își trece un deget între gât și gulerul uniformei încărcate cu decorații. Adaugă: — Nu știu dacă dumneavoastră credeți în Spirit, domnul meu. Eu cred. Cred în dialogul neîntrerupt al Spiritului cu sine însuși. Simt că acest dialog se înfăptuiește prin privirea mea, care scrutează paginile interzise. Și Poliția e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
între secretul conspiratorilor și secretul Poliției. Pentru a-l face să existe, e suficientă lectura mea dezinteresată, dar atentă la toate implicațiile permise și nepermise, la lumina acestei lămpi, în marea clădire a birourilor pustii, de cum îmi pot descheia nasturii uniformei de funcționar, lăsându-mă pradă fantasmelor interzise, pe care, în timpul orelor diurne, trebuie să le țin inflexibil la distanță... Trebuie să recunoști că vorbele Directorului General îți comunică o senzație de îmbărbătare. Dacă omul acesta continuă să simtă dorință și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
se mai disting în depărtare, pe străzile pustii, de unde am avut grijă să elimin mașinile, camioanele și autobuzele. Îmi place să văd caldarâmul gol și neted ca pista de popice. Suprim apoi cazărmile, corpurile de gardă, comisariatele; toate persoanele în uniforme dispar, de parcă n-ar fi existat niciodată. Poate am mers prea departe; îmi dau seama că aceeași soartă o suferă și pompierii, poștașii, măturătorii primăriei și alte categorii, care ar fi meritat să aspire la un tratament diferit; dar ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Botswana nu se trage cu pistolul. Suntem o țară civilizată. Se cufundară într-o tăcere plăcută, urmărindu-i pe oameni cum purced spre treburile lor zilnice. La ora șapte ușa casei Badule se deschise și ieși un băiețel îmbrăcat în uniforma specifică a școlii Thornhill. Se opri o clipă în fața casei să-și aranjeze cureaua ghiozdanului, apoi o luă pe cărarea care ducea la poartă și pe urmă coti repede la stânga și porni cu pași mari spre școală. — Acela-i fiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
făcu o însemnare: Mma Makutsi intră în aripa servitorilor la 14.10. Erau două servitoare, exact cum anticipase. Una era mai în vârstă și avea laba gâștei ]n colțul ochilor. Era o femeie solidă, cu pieptul generos, îmbrăcată într-o uniformă verde de cameristă și o pereche de pantofi albi scâlciați, de felul celor purtați de infirmiere. Femeia mai tânără, care părea să aibă vreo douăzeci și cinci de ani, vârsta lui Mma Makutsi, purta un halat roșu și avea un chip pasional
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Un copilaș curios, cu muci la nas, îi aruncă lui Mma Ramotswe priviri furișe, de după o masă, apoi se ascunse chicotind când ea îi zâmbi. Urma trecerea frontierei și coada ce înainta greoi în fața clădirii albe în care funcționarii în uniformă învârteau formulare prost tipărite și ștampilau pașapoarte și permise de trecere, plictisiți și formali în același timp. Odată încheiate formalitățile, își începu ultima parte a călătoriei, dincolo de colinele de granit ce se pierdeau în zarea albastru-deschis, printr-un aer care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
am văzut niciodată făcând cireșe sau alte roade. Aici a fost cândva și-o grădină botanică, veche, cu niște chioșculețe de lemn și rozarii, cu alei cu pietriș alb, cu bazine și iazuri acoperite cu nuferi, îmi suflecam pantalonii de la uniformă și intram în ele să culeg banii aruncați de îndrăgostiți și de fetele de la profesională, să li se împlinească dorințele, sau îi pescuiam cu magnetul legat cu sfoară, cu multe plante rare și sere, dar au ras-o când au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
gest din mînă În timp ce se Întorcea spre cabina lui. Adu-l pe domnul Garret imediat, iar oamenii să se pregătească pentru manevre... Mă amuză să salvez naufragiați. Zece minute mai tîrziu avea să se Întoarcă perfect bărbierit și Îmbrăcat În uniformă, În timp ce gabierii Începeau să strîngă pînzele și coasta de lavă se zărea Înaintea lui cu maximă claritate, Încît aproape că se puteau distinge trăsăturile bărbatului care, În picioare pe stîncă, nu Înceta să-și agite brațele, cu disperare. — Te-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
chirurgii n-au putut-o modifica. Așa că Brandy nici măcar nu-ncearcă să și le ascundă. Am fost în prea multe case ca asta ca să mai aibă vreo importanță pentru mine, iar agentul pe care-l întâlnim zâmbește întotdeauna. Asta poartă uniforma standard, costumul bleumarin cu eșarfă roșu, alb și-albastru în jurul gâtului. Pantofi albaștri cu toc în picioare și poșetă albastră agățată la îndoitura cotului. Agenta imobiliară își mută privirea de la mâna mare a lui Brandy Alexander la signor Alfa Romeo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Își dă jos perlele și-și pune un lănțișor cu cruciuliță de aur. Asta cu o clipă înainte să ajungem la grănicer. — Naționalitățile dumneavoastră? zice tânărul grănicer așezat dincolo de gemulețul său, în spatele computerului său, cu dosarul său cu clemă și uniforma sa albastră, în spatele ochelarilor săi de soare reflectorizanți, și-n spatele insignei sale aurii. — Domnule, zice Brandy, și noua sa voce e la fel de curtenitoare și tărăgănată ca șprotul fără sare și unt. Ea zice: Domnule, suntem cetățeni ai Statelor Unite, aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
se duce ață la geamurile din sticlă și alamă și execută un dans scălâmbăiat, chiar dacă ne mișcăm în sus, iar forța gravitațională face asta să pară un dans de pe Lună, unde cântărești patru sute de kile. Partea tristă e tipul în uniformă de poliester mixt care mânuiește ascensorul și căruia îi scapă întreaga idee a viitorului. Tot hazul mișcării mișcării, tot, tot n-are nici o noimă pentru el, și tipul se uită la noi de parcă am fi cățelușii ăia pe care-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
dermatograf. Ridic din umeri. Cobor să-mi eliberez încărcătura drăgăstoasă. Chiar și cu portbagajul deschis, Manus nu se mișcă. Genunchii îi sunt lipiți de coate, mâinile strânse peste față, picioarele strecurate sub fund; Manus ar putea fi un fetus în uniformă de camuflaj. De jur-împrejurul lui, nu observasem. Am fost într-un stres uriaș în noaptea asta, așa că iertați-mă dacă n-am observat încă de la Evie de acasă, dar de jur-împrejurul lui Manus scânteiază piese de argintărie. Comoara piraților în portbagajul Fiatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
în sufrageria baronială a unei vile din West Hills. De jur-împrejurul nostru sunt oameni de la catering și florari. Masa e întinsă și plină vârf cu argintărie și cristaluri, seturi de ceai, samovare, sfeșnice, cupe de tot felul. O femeie într-o uniformă șleampătă de tweed de secretară sperietoare de ciori despachetează cadourile astea de argint și cristal și ia notițe într-un carnețel roșu. Un flux continuu de flori ne înconjoară ca un vârtej, găleți de iriși și trandafiri și violete. Vila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
un om foarte sărac și acum nu mai era. Nu avea dovezi, dar pentru acest lucru nici nu era nevoie. Se știa, el nu-i văzuse dar se știa, că Mihai Mihail nu umblă decît în Packard cu șofer în uniformă, pe care îl plătea din buzunarul lui, pentru a fi sigur de discreția acestuia. Lua masa zilnic la Capsa, unde invita după un program bine stabilit și strict respectat tot felul de deputați și subsecretari de stat, despre care știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ceva?" Domnișoara K.F. a făcut un gest nelămurit, putea fi un fel de a ieși din întrebare ori o invitație să ia loc. Desigur că s-a așezat, un pas făcut, un loc cîștigat. "A, nu, dar știți, domnule adjutant, uniforma. Întotdeauna apariția unei uniforme produce neliniște. Desigur, poate fi neliniște bună, dar și una rea. Sper că nu este cazul!" Radul Popianu se putea considera fericit. Exista deja un subiect de conversație. Nici nu-și închipuise că lucrurile vor merge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
făcut un gest nelămurit, putea fi un fel de a ieși din întrebare ori o invitație să ia loc. Desigur că s-a așezat, un pas făcut, un loc cîștigat. "A, nu, dar știți, domnule adjutant, uniforma. Întotdeauna apariția unei uniforme produce neliniște. Desigur, poate fi neliniște bună, dar și una rea. Sper că nu este cazul!" Radul Popianu se putea considera fericit. Exista deja un subiect de conversație. Nici nu-și închipuise că lucrurile vor merge atît de bine. Și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
femeie. K.F. avea mișcări stăpînite, grațioase, dar stăpînite, l-a lăsat să se așeze bine în fotoliu, l-a îndemnat să guste din prăjiturele, "au și praf de cocos, domnule Popianu". L-a impresionat plăcut faptul că, deși era în uniformă, i se adresa în această formulă civilă, însemna că vizita era foarte personală și nu protocolară, după cum se arătase la început. Nu gustase niciodată prăjiturele cu nuci de cocos. A gustat și nu i-a plăcut. Dar nu i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
și mai ales îndrăzneală în imaginație. Trebuia să recunoască domnișoara K. F. era o fată bătrînă dar mai primejdioasă decît toate femeile pe care le cunoscuse el, și nu fuseseră puține, chiar dacă asta s-ar fi datorat numai și numai uniformei. "Ei, asta-i bună. Dacă nu v-ar fi păsat de viața lor, de fericirea lor, nu v-ați fi amestecat în povestea cu prințul. Toate arătau că prezența lui în Vladia e folositoare, comerțul mergea, prințul arunca cu bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
prințului de a petrece iarna în Vladia. Șerban Pangratty n-a venit, în schimb pe drumul de care, într-o trăsură închiriată cu ziua din Comana, și-a făcut apariția un colonel în retragere, că era colonel se vedea după uniformă, iar că era în retragere te lămureai văzîndu-l. Un colonel de aviație, supt la față, cu ochii negri și adînciți în orbite, cu o strălucire de cărbune proaspăt, mișcări iuți, cenușiu în obraz, cu bărbia ascuțită și ușor întoarsă, semn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
foarte apropiați dacă Șerban Pangratty l-a trimis să-și petreacă o vreme la Vila Katerina. Colonelul Stoicescu era însoțit de un vechi camarad de arme, domnul maior Artur Stavri. Cu toate că amîndoi erau ofițeri în retragere, numai Stoicescu umbla în uniformă, maiorul Stavri arătîndu-se mult mai blajin și mai consolat cu ideea că armata putea merge mai departe și fără el. S-au instalat cu destulă zarvă în aripa dinspre grădină a Vilei, Stoicescu alegîndu-și etajul "pentru a avea perspectivă, domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
numai cînd avea oaspeți de vază. Pe pîntecul rotunjit purta banda albastră a ordinului de comandor, făcea gesturi scurte și întretăiate și nu stătea o clipă locului. Dacă n-ai fi știut cine este și dacă n-ar fi purtat uniforma de o albeață orbitoare n-ai fi putut crede că el era unul din așii aviației mondiale. S-a apropiat cu grijă de zona în care flana italianul și a căutat pe cineva cunoscut care să-l prezinte. Era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
clipă de miracol oriental într-o lume pe deplin europeană. Amestecul, lucrurile mai mult bănuite decît arătate, încărcătura, abundența care voia neapărat să se arate, lîngă care se adăugau livrelele majordomilor cu peruci pudrate, smochingurile, fracurile și costumele de stradă, uniformele cu fason englezesc ale militarilor, cuvintele franțuzești care zburau dintr-un colț în altul al salonului, cărțile de vizită ce treceau discret de la o persoană la alta, saluturile reținute aproape prusace, chiar stilul de petrecere, foarte nou, toată lumea în picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
dar fericit, aspectul său, ponosit, dintr-o leafă de inspector, oricît de bună ar fi fost, nu poți să te îmbraci așa încît să arăți ca la tine acasă în odăile palatului Cantacuzino. Daca privea bine salonul era plin de uniforme, ici-colo cîte un frac ori o redingotă, numai el părea să fie îmbrăcat în costum la două rînduri, de lînă, e drept, dar un costum și nimic mai mult. Iar cei în uniformă ieșeau bine oricum, uniforma este cum este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Daca privea bine salonul era plin de uniforme, ici-colo cîte un frac ori o redingotă, numai el părea să fie îmbrăcat în costum la două rînduri, de lînă, e drept, dar un costum și nimic mai mult. Iar cei în uniformă ieșeau bine oricum, uniforma este cum este și altfel nu poate fi, important este să o porți curată și să ai grijă la ținută, umerii drepți... burta suptă, cizmele lună. "Excelență, credeți că mai e ceva de făcut? Cei mai mulți sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
era plin de uniforme, ici-colo cîte un frac ori o redingotă, numai el părea să fie îmbrăcat în costum la două rînduri, de lînă, e drept, dar un costum și nimic mai mult. Iar cei în uniformă ieșeau bine oricum, uniforma este cum este și altfel nu poate fi, important este să o porți curată și să ai grijă la ținută, umerii drepți... burta suptă, cizmele lună. "Excelență, credeți că mai e ceva de făcut? Cei mai mulți sînt mulțumiți, niciodată n-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]