4,151 matches
-
2)sisteme majoritare cu două tururi în circumscripții uninominale; 3)sisteme de reprezentare proporțională. Formula pluralitară În sistemele majoritare cu un singur tur (numite și "pluralitare" după expresia engleză plurality, sau first past the post), învinge candidatul care în circumscripția uninominală obține chiar și numai majoritatea relativă a voturilor exprimate. În sistemele majoritare cu două tururi (numite și majority) în primul tur învinge numai candidatul care a obținut majoritatea absolută a voturilor exprimate; în caz contrar, funcția este atribuită prin al
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
electoral asupra sistemului politic cu privire la obiectivele propuse și la rezultatele care pot fi obținute. 4. SISTEMELE MAJORITARE CU UN SINGUR TUR DE SCRUTIN (PLURALITARE) Sistemul pluralitar Măcar la prima vedere, sistemul electoral majoritar cu un singur tur (pluralitar) în colegiile uninominale ridică un număr mic de probleme și de întrebări. Însă nu e decît o primă impresie: numeroase probleme și întrebări apar mereu pentru cel care privește fie alegătorii, fie partidele, fie efectele asupra sistemului de partide, fie efectele asupra formării
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
un depozit garanție de bani care se pierde în cazul în care candidatul nu obține un anumit procent din totalitatea voturilor, astfel încît să descurajeze candidaturile fără nici o șansă) sînt relativ puține, ne-am putea aștepta ca în fiecare circumscripție uninominală să apară numeroși candidați. În practică nu se întîmplă mereu astfel. Nu numai candidaturile independente și în interes personal sînt foarte rare, dar uneori, așa cum se întîmplă în Marea Britanie, pînă și laburiștii și liberalii pot să nu aibă forța și
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
rare, dar uneori, așa cum se întîmplă în Marea Britanie, pînă și laburiștii și liberalii pot să nu aibă forța și puterea de organizare suficientă pentru a prezenta candidați în toate cele 635-650 de circumscripții. Uneori, cum e cazul Statelor Unite, un loc uninominal poate să pară inatacabil, să pară că nu merită investirea de bani, energie și timp din partea unor potențiali candidați, astfel încît cel care deține funcția, incumbent-ul, nu-și va găsi adversari. Ba mai mult, în Marea Britanie, din politețe politică, nici un
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
-și va găsi adversari. Ba mai mult, în Marea Britanie, din politețe politică, nici un candidat nu este contrapus, de obicei, primului ministru în funcție sau liderului opoziției. În general, făcînd abstracție de aceste excepții, numărul candidaților care se prezintă în circumscripțiile uninominale depinde în mod fundamental de numărul partidelor ce fac parte din sistemul politic și de organizarea sistemului de partide. Chiar dacă nu e atît de ușor să generalizăm, este totuși destul de probabil ca, pînă și în siste-mele formate din două partide
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
partidelor ce fac parte din sistemul politic și de organizarea sistemului de partide. Chiar dacă nu e atît de ușor să generalizăm, este totuși destul de probabil ca, pînă și în siste-mele formate din două partide bine structurate, numărul candidaților în circumscripțiile uninominale să fie adesea peste doi. În Marea Britanie liberalii sînt prezenți în două treimi dintre circumscripții [Massari 1994], iar în Canada, pe lîngă liberali și conservatori pro-gresiști, se pot întîlni cel puțin alți doi candidați, reprezentanți ai partidelor care s-ar
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
forță în unele arii geografice specifice. Pînă și în Statele Unite se întîlnesc candidați independenți și candidați uniți în intenția de a constitui un al treilea tip de partid în diferite circumscripții. Orice sistem majoritar cu un singur tur în circumscripțiile uninominale care a funcționat o anumită perioa-dă, a selecționat deja numărul candidaților din fiecare circumscripție, dar nu este deloc sigur că a reușit să-l reducă definitiv la doi și că acei doi candidați reprezintă mereu și numai aceleași partide. În
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
alegeri importante ce a readus la guvernare Partidul Congresului, Weiner 1983]. O competiție bipolară În general, alegătorii trebuie să se mulțumească să răspundă ofertelor partidelor, dar, prin răspunsurile lor, le pot și influența. Dacă partidele continuă să prezinte în circumscripțiile uninominale candidați care nu pot învinge, numai o parte dintre alegători, cei stator-nici, vor continua să voteze pentru candidații care nu au șanse de cîștig. După cîteva tururi de scrutin, o parte semnificativă dintre alegători vor decide să-și dea votul
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
cîștig. După cîteva tururi de scrutin, o parte semnificativă dintre alegători vor decide să-și dea votul în favoarea candidatului preferat dintre cei probabil reduși la doi în măsură să obțină funcția. Aceasta va avea drept urmare faptul că în fiecare circumscripție uninominală se va dezvolta o competiție bipolară, întrucît doar doi candidați vor fi efectiv în măsură să obțină funcția. Această competiție nu va fi neapărat bipartidistă, pentru că cei doi candidați capabili să obțină funcția ar putea să țină de două partide
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
diferite de la o circumscripție la alta. De fapt, s-ar putea ca aceste două partide să nu aibă o prezență națională suficient de omogenă, astfel încît să permită candidaților lor să ocupe primul sau al doilea loc în fiecare circumscripție uninominală, în mod obișnuit. Ar putea exista minorități de diferite tipuri (dar mai mult etnice, religioase, lingvistice) concentrate din punct de vedere geografic și de neclintit în comportamentul lor politico-electoral, astfel încît să frîngă bipartidismul în circumscripții și să cîștige un
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
ale diasporei anglo-saxone: în Canada, unde minoritatea concentrată geografic nu a distrus pînă acum competiția bipartidistă, în Australia și în Noua Zeelandă, cel puțin pînă la reforma electorală din 1993. Cei care susțin sistemul majoritar cu un singur tur în circumscripții uninominale scot în prim plan tocmai efectele pozitive ale simplității și ale clarității alegerii făcute de către votanți: un candidat, un partid, un guvern. Criticii subliniază, în schimb, că prețul guvernării este plătit de către partidele subreprezentate, care totuși sînt destul de puternice, așa cum
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
factori particulari, adică pe avantaje ce pot fi obținute de la partidele izolate. Partidele care consideră că pot să obțină singure o majoritate absolută de locuri ar înclina să mențină sau să introducă votul majoritar cu un singur tur în circumscripții uninominale; cele care nu au astfel de așteptări înclină către o formă oarecare de reprezentare proporțională. În mod normal, în sistemul politic britanic, introducerea unor variante de reprezentare proporțională ar conduce imediat către un sistem multipartidist și către guverne de coaliție
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
ales, astfel: Brown Jones 29.000 31.000 ---------------------------------------------------------------------------Sursă: Adaptare după Penniman [1983-331] Ca să încheiem acest paragraf, am prezentat pe larg în tabelul 4.1 un exemplu de sistem majoritar, în adevăratul sens majority, cu un singur tur în colegiile uninominale, cel folosit în Australia. Acest sistem, numit și vot alternativ, care construiește un fel de inel de legătură între sistemele pluralitare și cele majoritare cu balotaj, impune candidatului învingător să obțină majoritatea absolută a voturilor exprimate. Alegătorul trebuie să așeze
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
absolută a locurilor în parlament a unora sau a altora. 5. SISTEMELE MAJORITARE CU DOUĂ TURURI Formulele celor două tururi A doua categorie sau tip general de sisteme electorale este constituită din sistemul majoritar cu două tururi, aplicat în colegiile uninominale. Acest sistem este numit și majoritar, pentru că în primul tur cîștigă mandatul candidatul care a obținut majoritatea absolută a voturilor. În situația, destul de probabilă, în care nici unul dintre candidați nu obține majoritatea absolută a voturilor, se organizează un al doilea
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
acordă candidatului învingător legitimitatea ce derivă din obținerea majorității absolute a voturilor; el impune, totuși, prea multe constrîngeri și apare prea simplificator, pentru alegerea unei adunări reprezentative. Pragurile către al doilea tur În practică, acolo unde dublul tur în circumscripțiile uninominale se aplică alegerii adunării legislative, așa cum se întîmplă în Franța, sînt folosite unele praguri procentuale prestabilite pentru a ajunge la al doilea tur. După ce a experimentat mai întîi un prag de 5% dintre alegători în 1958, apoi de 10% dintre
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
accesul în al doilea tur. Totodată, dacă se urmărește să se mențină scăzut numărul partidelor și să se ofere majorității alegătorilor posibilitatea de a alege, s-ar putea decide să se consimtă accesul în al doilea tur în orice circumscripție uninominală, pentru primii trei candidați, așa încît să se poată reflecta mai bine preferințele alegătorilor. Dacă s-ar dori să se evite situația în care, într-un sistem de partide fragmentat încă de la început, accesul în al doilea tur numai al
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
candidaților capabili să treacă un prag ridicat ar reduce reprezentativitatea rezultatului, s-ar putea hotărî ca acest acces să fie permis tuturor candidaților care, prin suma voturilor, să reprezinte o cotă semnificativă, de exemplu 80% din voturile exprimate în circumscripția uninominală. În fine, e cazul să amintim că în Franța se vorbește de cîtva timp să se introducă o cotă de locuri care să poată fi atribuite după un fel de compensare proporțională. Mai precis, o comisie alcătuită pentru reforma sistemului
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
electoral mixt: pro-porțional pentru alegerea consiliilor, cu o primă care să asigure partidului respectiv majoritatea locurilor în consiliu, în cazul în care candidatul la primărie sau la președinția provinciei obține victoria în al doilea tur. Nu se aplică în circumscripții uninominale, ci în circumscripții cu reprezentarea pe listă a partidelor. În fine, ajută nu numai la alegerea adunării reprezentative, dar mai ales permite cetățenilor să aleagă șeful guvernului local. 6. SISTEME DE REPREZENTARE PROPORȚIONALĂ Se vorbește frecvent despre reprezentarea proporțională la
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
fără praguri de excludere și în circumscripții de dimensiuni medii mari (în care se aleg între 7 și 17 deputați), care au avut drept rezultat alegerea unei Camere inferioare, sau Seim (Senatul este ales cu un sistem pluralitar în circumscripții uninominale) compus din 29 de partide, fără ca vreunul dintre ele să obțină mai mult de 14% din voturi și cu primele patru care nu acopereau nici măcar 50% din locuri. Pentru alegerile din septembrie 1993 au fost introduse trei praguri: 5% pentru
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
legislativă, sau Bundestag, pot să obțină reprezentare și partidele care nu ating limita de 5% din voturi la scară națională, dacă se înscriu într-o altă clauză, mai puțin cunoscută, și anume, alegerea a cel puțin trei deputați în circumscripțiile uninominale. Așadar, și în acest caz minoritățile mai reprezentative și concentrate din punct de vedere geografic vor fi răsplătite prin accesul în parlament. Sistemul german Acest rezultat, care a fost obținut în mod excepțional de către ex-comuniștii din PDS (Partidul socialismului democratic
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
cîștigate, peste 30 de reprezentanți, face trimitere la un alt element particular al sistemului electoral german, numit "reprezentare proporțională personalizată" [descrieri și interpretări mai ample se pot găsi în Caciagli 1993; Missiroli 1994]. Jumătate din locuri sînt împărțite în circumscripțiile uninominale, cealaltă jumătate pe listele circumscripțiilor la nivelul fiecărui land care face parte din Republica Federală. Dar și acesta este factorul cel mai important, adesea interpretat în mod greșit sistemul este, din punctul de vedere al distribuției globale a locurilor, complet
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
din punctul de vedere al distribuției globale a locurilor, complet proporțional: fiecare partid care depășește unul sau altul dintre pragurile de excludere (respectiv, după cum s-a văzut, 5% din voturi la scară națională sau alegerea a trei deputați în cirscumscripțiile uninominale) va lua parte la distribuirea locurilor în funcție de procentul rezultat din suma voturilor obținute pe listele circumscripțiilor de land. Tocmai datorită acestui mecanism, în 1994, PDS a putut să obțină în Bundestag 30 de locuri, corespunzător celor 4,5% din voturi
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
obțină în Bundestag 30 de locuri, corespunzător celor 4,5% din voturi pe scară națională. Mecanismul sistemului este următorul. Fiecare alegător german are dreptul să-și exprime două voturi pe același buletin. Cu primul vot alege un candidat în cirscumscripția uninominală, cu al doilea alege lista de partid la nivelul landului. Candidatul care obține mai multe voturi în fiecare cirscumscripție uninorminală este ales imediat. Pro-centul de voturi obținut de listele partidului ajută la stabilirea numărului total de locuri pentru acel partid
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
listele partidului ajută la stabilirea numărului total de locuri pentru acel partid. Listele circumscripțiilor de land sînt, așadar, blocate: candidații vor fi aleși, în funcție de ordinea pe lista întocmită de partidele respective. Atunci cînd un partid a obținut mai multe locuri uninominale decît ar fi avut dreptul pe baza pro-centului de voturi din scrutinul de listă, păstrează surplusul de locuri ("mandate adăugate"). În alegerile din octombrie 1994, de exemplu, creștin-democrații au obținut peste 12 locuri în plus, în timp ce social-democrații n-au obținut
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
proporționalității au dus la o reformă originală și în Japonia. Sistemele mixte în Ungaria În timpul tranziției democratice, Ungaria a adoptat un sistem electoral mixt aproape perfect. Parlamentul ungar "este alcătuit din 386 deputați, care sînt aleși astfel: 176 în cirscumscripții uninominale cu sistem majoritar cu două tururi, 152 de pe listele prezentate de către partide în circumscripțiile regionale cu scrutin proporțional pe listă, în timp ce 58 de locuri sînt împărțite pe listele naționale ale partidelor, într-o circumscripție unică națională pe baza sumei voturilor
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]