1,126 matches
-
Manuilă propunea ca soluție „Crearea bazelor științifice pentru inaugurarea unui sistem complet de biopolitică” ce ar putea să educe populația rurală În legătură cu responsabilitățile sale eugenice, cultivând În același timp energiile pozitive ale locuitorilor urbani 41. În mare parte, Manuilă Încuraja urbanizarea În Transilvania ca pe o măsură „pozitivă” de a obține o „balanță” etnică pentru majoritatea populației din orașele transilvănene, care nu era de etnie română. Preocupați fie de puritatea etnică, fie de progresul economic, eugeniștii au acceptat importanța urbanizării ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Încuraja urbanizarea În Transilvania ca pe o măsură „pozitivă” de a obține o „balanță” etnică pentru majoritatea populației din orașele transilvănene, care nu era de etnie română. Preocupați fie de puritatea etnică, fie de progresul economic, eugeniștii au acceptat importanța urbanizării ca fenomen și l-au discutat nu doar ca aspect disgenic al vieții moderne, ci și ca un efect inevitabil al modernizării. Eugeniștii și-au Îndreptat apoi eforturile către găsirea unei modalități de a controla, și nu de a Împiedica
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
ca rezultat al efectelor negative ale modernizării și industrializării, care produseseră ideologiile individualismului și ale materialismului postbelic. Schimbările din sistemul economic impuse de industrializare au Împins ambii părinți În afara casei, care a devenit, astfel, o noțiune demodată 42. Mai mult, urbanizarea i-a Împins pe țărani la orașe, forțându-i să Își abandoneze legăturile de familie și tradițiile. Pentru că eugeniștii considerau că familia, mai degrabă decât individul, este unitatea socială de bază, o astfel de transformare li se părea dezastruoasă, capabilă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
condițiilor necesare pentru crearea unor regimuri democratice stabile implică și ea decalaje de timp considerabile, care au fost adesea neglijate. Relațiile cauzale în tendințele demografice contemporane din Lumea a Treia ar fi mai vizibile dacă s-ar lua în considerare urbanizarea și alfabetizarea la un moment dat, precum și ratele nașterilor și ale mortalității infantile cu o generație mai târziu. Astfel de decalaj nu necesită tehnici statistice sofisticate. Neglijarea dimensiunii temporale a limitat multă vreme explicarea variațiilor. Includerea ei în proiectele de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
au dispărut din literatură, în ciuda munților de statistici pe care erau construite. Metoda scorurilor a lui Cutright a putut fi aplicată retrospectiv Europei de Est: implozia din 1989-1990 poate fi explicată prin decalajul între nivelul socio-economic relativ înalt (educație, sănătate, urbanizare, industrializare) și nivelul scăzut de dezvoltare politică dinainte de implozia Uniunii Sovietice. Un al doilea exemplu de sistem de scoruri ca substitut pentru statistica formală este voluminoasa carte scrisă de Banks și Textor, A Cross-polity Survey 43. Ei au propus o
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
Lagos. E posibil ca, mâine, mulți comparatiști să trebuiască să dea prioritate tulburărilor politice din orașele gigant ale Lumii a Treia; ei vor avea atunci nevoie de mai mulți indicatori care să-i înlocuiască pe cei vechi. Modelul lui Lerner (urbanizare Ø alfabetizare Ø comunicare Ø participare) a avut succes în studiile comparate, dar, pentru studiul orașelor din Asia, America Latină și Africa și lumpenproletariat-ul lor el pare să fie depășit. Circa 40 de indicatori cuantificați sunt disponibili pentru un mare
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
perioadă, au dispărut din literatură în ciuda munților de statistici pe care acestea erau construite. Metoda scorurilor lui Cutright poate fi aplicată astăzi Europei de Est: implozia din 1989-1990 poate fi explicată prin prăpastia dintre nivelul socio-economic relativ ridicat (educație, sănătate, urbanizare, industrializare) și sistemul politic neadecvat. Un al doilea exemplu de scoruri ca substitut al statisticii formale este voluminoasa carte a lui Banks și Textor, A Cross-Polity Survey 7. Aceștia au propus o serie de 57 de variabile dihotomice, multe dintre
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
absolută nevoie de o ruptură în transport și de un transfer de bunuri, care trebuie să fie stocate și să își schimbe proprietarul"4. Teoria lui Cooley, uitată în biblioteci, a fost ignorată de cercetătorii care se ocupă actualmente de urbanizare. Validitatea sa este totuși demonstrată de îndată ce se examinează localizarea marilor orașe coloniale. Portul colonial constituie ilustrarea perfectă a rupturii de ordin comercial în transportul bunurilor, ca și a intersectării rutelor terestre, fluviale și maritime. Cooley a citat doar câteva exemple
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
până la dimensiunile gigantice de azi abia după 1894. Existența unei rupturi în transportul de bunuri explică situația celor 400 de megaorașe, cele mai mari din lume. E, de asemenea, util să distingem între trei tipuri de țări, plecând de la vechimea urbanizării lor: 1. În țările vechi, zonele cele mai importante au fost urbanizate înainte ca schimbările tehnologice să afecteze transporturile terestre și maritime. Europa (occidentală, centrală și orientală), India, China, Japonia și Orientul mijlociu intră în această categorie. Este neîndoielnic că
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
puternic în sistemul politic iranian. Diviziunea profundă între clasa superioară și clasele inferioare și între clasa mijlocie și clasa muncitoare a constituit o problemă majoră care a fost agravată de fiecare pas întreprins de către regim și de către elitele sale. Creșterea urbanizării și a proletariatului industrial a corespuns în mod semnificativ cu proletarizarea în masă a țărănimii producând un exod în masă către centrele urbane, care au fost și mai mult proletarizate. Elita conducătoare a fost profund ruptă de mase, de clasa
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
corespunde unui nivel înalt de maturitate politică. Char dacă mizeria socială favoriza participarea politică în orașe, nu la fel se întâmpla în regiunile rurale. Din cauza preponderenței populației agricole, a slăbiciunii claselor de mijloc și a nivelului scăzut al industrializării și urbanizării, statul nu penetra societatea, guvernul nu organiza și nu planifica economia. Acesta din urmă era un colector de taxe pentru instituțiile și serviciile tradiționale: școli, armată, poliție, drumuri, poștă, echipament sanitar, birocrație. Amplitudinea oscilației electorale varia și în funcție de regiuni și
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
au înregistrat peste 7000 de familii „contribuabile”, care s-au stabilit aici doar în decursul unei perioade de patru ani (1722-1726). Dominația austriacă a reușit în numai 20 de ani să instaureze disciplina și ordinea, să organizeze după planuri precise, urbanizarea, administrația, viața economică, fiscalitatea, etc. Specificul unităților militare imperiale consta în „dubla specializare”, în sensul că ele erau pregătite și ca unități de guvernare extrem de eficiente. Se recunoșteau de departe localitățile prin care au trecut unitățile militate imperiale, după rețeaua
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a principatelor românești se găsea antrenată într-un proces de continuă prefacere. Creșterea ponderii meșteșugurilor și apariția primelor unități industriale, formarea unei pături de intelectuali cu vederi mai largi constituiau factori care dislocau moravurile feudale încă persistente. Pe plan medical, urbanizarea în plină creștere, cu inerente consecințe specifice, punea importante probleme de sanitație. Asistăm astfel, în a doua jumătate a acestui secol, la înființarea primelor spitale și la constituirea primelor organe de administrație sanitară. * În dezvoltarea instituțiilor spitalicești din Moldova, un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
sentimente generate de faptul că civilizații față de care odată lumea musulmană se credea superioară - hindusă, iudaică, creștină, chineză - o duc astăzi mai bine decât multe țări musulmane, fapt vizibil cu ochiul liber. Aplatizarea lumii a condus, de asemenea, la intensificarea urbanizării și a imigrației pe scară largă În Occident a multora dintre acești tineri bărbați arabo-musulmani, frustrați și lipsiți de un loc de muncă, permițând, În același timp, rețelelor informale ale acestor tineri să se formeze, să acționeze și să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
individuale (prin dezvoltarea rețelelor de drumuri și a telecomunicațiilor), Bourriaud accentuează ideea promovării unei arte experimentale a relaționării în contradicție cu ideea delimitării statutului social în funcție de puterea de achiziționare a unei opere de artă percepută ca lux. Creșterea gradului de urbanizare și civilizare a avut drept consecință o intensificare a producției practicii artistice de a crea legături pe baza intersubiectivității și a elaborării colective a (con)sensului cultural. Fiind pretextul producerii unei sociabilități specifice prin oferirea oportunității de a deschide o
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de la multiplicarea fără precedent a mediilor, făcând posibilă apariția "noilor medii" (fotografia, happening-ul, performance-ul, instalația, intervenția, publicația, video-ul, filmul, animația, tehnologiile virtuale etc.) la tematizarea radicală (activismul politic, angajarea socială, identitatea, rasismul, consumismul, turismul, ecologismul, alienarea, globalizarea, tehnologizarea, urbanizarea, ideologizarea etc.). Atât revoluția mediilor, cât și reconsiderarea tematicilor au fost dublate de o productivitate reflexivă a unei așa-zise "industrii teoretice", un termen inspirat din conceptul de "industrie culturală" lansat de Theodor W. Adorno și Max Horkheimer și din
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și de o unitate bazată pe consens și limbaj comun. Pe de cealaltă parte, Gesellschaft reprezintă o formațiune caracterizată de o formă de hiperindividualism în care relațiile dintre oameni devin mecanice, reglementate și orientate contractual. În opinia lui Tönnies, procesul urbanizării și industrializării rezultă în distrugerea primei forme de organizare socială descrisă (Gemeinschaft) și, în consecință, în distrugerea comunității tradiționale, a securității și intimității. Rheingold, unul dintre cei mai cunoscuți și citați autori din domeniu, leagă acest fapt de apariția și
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
cu eșecul care i-a urmat. Manualele nu îl numesc însă așa, preferând termenii jurnalistici și politici consacrați: "apatie" (Polonia), "destindere" (România), "epoca de aur" (Ungaria), "dezvoltarea economică" (Bulgaria, Albania). Dar peste tot a însemnat cam aceleași lucruri: credite externe, urbanizare, aprovizionare satisfăcătoare, mai puțină teroare politică, investiții culturale majore. Acest "bine" relativ a fost, în același timp, și începutul sfârșitului, pentru că tot atunci apărea o nouă generație de dictatori, autori ai unor alte mari greșeli de administrare. Ele au devenit
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
puțin inocent reconstituirea unor realități și, mai ales, a unor judecăți valorice asupra lor. 135 Lăcrămioara Stoenescu, op. cit., p. 9. 136 Este o perspectivă neașteptată asupra "foloaselor" colectivizării pe termen lung. Se poate spune că generații întregi și-au datorat urbanizarea acestei agresiuni masive asupra satului românesc. Amintindu-și contextul propriei școlarizări, o femeie născută în 1949 a punctat foarte clar raportul între cele două realități: "în anii în care am mers eu la școală, în '56, nu se punea problema
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
iulie 1917, fuzionează cu revista „Ramuri” și se editează la Craiova și Iași cu același titlu, „Drum drept”. Continuă orientarea tradiționalistă, paseistă și autohtonistă a sămănătorismului, manifestându-și ostilitatea atât față de cosmopolitism și raționalism, cât și față de procesele de industrializare, urbanizare și de preluare a modelelor instituționale și culturale din Occident. Revista își propune să promoveze cultura și literatura națională de tip rural, ca unică sinteză adevărată între permanență și valoare. În articolul-program (Două cuvinte pentru cine are nevoie de ele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286879_a_288208]
-
și propagat mai departe În intenția de a servi ca model, prefigurând În acest fel atenția pentru aspectele politice. Descinși, de regulă, În perimetrul de o densă civilizație al Italiei nordice, toți ardelenii trecători pe aici remarcă Înaltul indice de urbanizare, căile de comunicație moderne, realizările edilitare, curățenia și confortul; fără Îndoială, aceste constatări se impuneau și mai puternic În contrast cu realitățile de acasă, cunoscute anterior. În și mai mare măsură, atenția ardelenilor va fi captată de modelul „economiei de câmp” italiene
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vedere și impactul negativ al acestuia asupra mediului ambiant, care constă în dispariția unor specii de flori și faună, a unor monumente ale naturii, suprasolicitarea și depășirea capacității de suport ecologic, degradarea unor terenuri agricole și forestiere, creșterea gradului de urbanizare etc.
IMPACTUL DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL ?I AGROTURISMULUI ASUPRA ZONELOR RURALE by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83117_a_84442]
-
din zonele urbane și cele rurale. În țările cu democrații noi, diferența medie în nivelul sprijinului acordat regimului actual, între marile orașe și zonele rurale, este de doar 2%. Sprijinul pentru alternativele nedemocratice demonstrează o influență ceva mai mare a urbanizării. Locuitorii capitalelor au cel mai intens contact direct cu guvernele naționale; ei sînt totodată cei mai înclinați să respingă alternativele nedemocratice, în timp ce locuitorii din zonele rurale sînt cu 13% mai puțin predispuși în acest sens, în raport cu media BND. Religia a
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
asupra sprijinului pentru regim (vezi tab. 6.3). Tabelul 6.3 Influența structurii sociale asupra sprijinului pentru regim Sprijină regimul actual Respinge alternativele nedemocratice b es beta b es beta Educația Vîrsta Genul: feminin Îmbrățișează tradițiile naționale Merge la biserică Urbanizarea 0,20 0,02 -0,31 -0,19 0,23 -0,06 0,06 0,04 0,11 0,04 0,04 0,06 0,04 ns ns -0,06 0,07 ns 0,66 -0,02 -0,36 -0
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
a fost religia de stat în regimurile comuniste. Deși nu i-a convertit, pe termen lung, pe prea mulți la sistemul său de credințe, provocarea la adresa religiei s-a conjugat cu secularizarea din întreaga Europă, datorată creșterii nivelului de educație, urbanizării, industrializării și răspîndirii sistemelor seculare de mass media. Astfel, este greșit să caracterizăm populațiile naționale în funcție de religii în care mulți nu cred și față de care mulți sînt indiferenți. Simpla corelație dintre a trăi într-o societate cu tradiție ortodoxă și
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]