10,389 matches
-
intrat În șuvoiul mașinilor spre sud, unde e inima Jakartei moderne. Vremea era În schimbare, aerul umed al anotimpului musonilor Începea se pătrundă În oraș, iar amenințarea cu marile furtuni sporea pe zi ce trece. În ultimele luni vântul fusese uscat și aducea nori de praf, până și ultimul strop de umezeală se dusese, orice lucru părea numai bun să ia foc, ca iasca. Uneori aerul era atât de sec, Încât părea greu de crezut că orașul se Întinde pe coasta
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
și deveneau o parte a peisajului citadin. Iar În câteva săptămâni aveau să fie ude și noroioase din cauza canalizării Înfundate și a băltoacelor de apă care se formau după ploi, așa Încât Margaret avea să uite de căldura din august, care usca totul. Ce repede uităm, Își zise, ce repede uităm! — Opriți aici, vă rog, a spus. Cu o zgâlțâitură, mașina s-a oprit brusc În fața unei elegante clădiri moderne din recent amenajata piață Merdeka, o enormă cutie de beton cenușiu neted
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
a apei. Părea să Înainteze atât de Încet, Încât lui Adam i s-a părut că ar fi fost În stare să Înoate și să-l ajungă din urmă. Pe Sunny l-a așteptat În zadar multă vreme. I se uscase gâtul de sete, nici nu mai putea să Înghită În sec. S-a Întors spre sat, a trecut de palmierii sub care unele familii Își improvizau adăposturi din prelate și din lemnele putrede găsite pe mal. și-a zis că
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
gustoasă pentru Adam. Se neliniștea la gândul că el nu avusese parte de o mâncare bună de mult timp. Rămășițele micului dejun cu bucăți tari și mucede de brânză zăceau Într-o farfurie din chiuvetă, iar crustele lor păreau resturi uscate de pâine. Margaret s-a rușinat. Trebuia să-și schimbe grabnic obiceiurile, altfel n-avea cum să-l ajute pe băiatul ăsta. A tăiat o pâine Întreagă În felii și a vărsat Într-o cratiță conținutul unei cutii de conserve
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
conturul nemilos al adevărului. — Plec, a spus Karl. Era una dintre nopțile când luna balineză e plină și clară, iar aerul atât de liniștit și de cald, Încât părea fără rost să se mai facă zi, una dintre acele nopți uscate de la jumătatea anotimpului ploios când zilele de ceață și de noroi erau date uitării. Rămăseseră În picioare, În mijlocul curții, Înconjurați de contururile argintii ale caselor. — știu. Am auzit ce s-a Întâmplat. Margaret Îi vedea chipul, mai clar, Își spunea
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Totul avea să se termine cu bine. — Caraghiosule, i-a zis Johan luându-l pe după umeri. Gata, uită toate astea. Închipuie-ți că nu s-a Întâmplat nimic. Au ajuns la mal, unde nu mai era noroi și nisipul era uscat. S-au urcat din nou pe stânci și de data asta nu li s-a părut prea greu. Au continuat drumul spre casă prin beznă, iar când au ajuns la orfelinat l-au găsit așa cum Îl lăsaseră. Au lepădat hainele
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
medicamente, căuta printre gene comprimatul de fasconal, înghițea una, două tablete, pe moment avea impresia că stomacul și așa încordat nu le va suporta, zăbovea rezemată de peretele băii, pregătită pentru o eventuală expulzie, îi tremurau picioarele, fața deshidratată se uscase, celulele se descuamau strat după strat într-un ritm fulgerător, o pulbere albicioasă ca de făină se cernea pe haine. Iar am ajuns la extremă, își spunea ea și o pornea sprijinindu-se de pereții holului către pat. Credea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
asculta clipind des, pleoapele îi erau tot mai roșii, din când în când și le presa cu palma. Probabil venise momentul să-și toarne cu pipeta câteva picături de pilocarpină în ochi, glanda lui lacrimogenă se atrofiase, ochii i se uscau și-l usturau, vedea ca prin ceață, dar dintr-o mândrie primitivă se ferea să-și umecteze ochii în fața unor străini. De obicei se întindea de-a latul patului, sticluța cu soluție și pipeta se găseau într-o trăistuță confecționată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
arată a mână ci a schelet. Fata asta-i prea slabă, comentă el cu voce tare. Nu mănâncă sau ce-i cu ea? Mai întrebi ce-i cu ea? Sări femeia, păi dacă stă nopțile și învață de aia se usucă pe picioare. Păi nici surmenajul nu-i bun, se agită el, nu-i bun deloc. Nici așa nici așa. Oricum o dai, oricum o potrivești, la tine tot nu-i bine. Ce-oi fi vrând oare? Program riguros, științific, asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
imediat. Mâinile se dezmorțeau de somn și treptat corpul se umplea de transpirație. Începea să dogorească iar brațele nu mai erau umede ci ardeau. Te înăbușea praful scuturat din butuci, foșnetul uscat aproape metalic al frunzelor, metal prin metal, soarele usca. Degetele păreau calcaroase, străine. Pe limbă gust de cocleală, genele albite de praf, trupuri aplecate. Din când în când îți ștergeai fruntea cu dosul palmei și vedeai cum de pe piele se desprind ciuciuleți negri de transpirație și praf. Nopțile se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
dincolo? Elena murise? Da, Elena aceea murise. Tatăl s-a întors cu un coșuleț de struguri din podul casei. Ce grozavi sunt! a exclamat Carmina Erau reci și sucul din interiorul bobiței devenise mai dens și mai dulce, ciorchinele se uscase acum nu se mai hrănea din nectarul pământului. Tatăl a zâmbit măgulit și a încuviințat. Știa cât de mult îi plăceau Carminei strugurii, și, deși avea în fiecare an struguri în pod, niciodată nu avusese impresia că îi sunt dăruiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
-i atenua cearcănele, o va găsi așa cu mâinile ridicate în sus spre tavan, ca sângele să coboare încetișor de-a lungul brațului, să-i lase degetele reci și albe, va veni înainte de a fi isprăvit manichiura, înainte de a se usca părul, înainte de a petrece pe după gât lănțișorul de aur dăruit de Ovidiu de pe timpul când îi era soț, înainte de a-și pune inelușul subțire cu piatră din safir roșu, descoperit în cutia de chibrituri pe care el i-o întinsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
amorțită, parcă se lăsase cuprinsă de febră, articulațiile grele. Într-o zi sesiză că mirosul neplăcut din cameră se desprinde din propria-i ființă, celulele sale, hormonii săi dezechilibrați, produceau arderi, se sperie cumplit, murmură: Doamne, eu fără dragoste mă usuc ca un vrej de fasole, o să vină Ovidiu, o să-i zic asta am nevoie de el, trebuie să o știe, ce păcat că n-am putut să i-o spun niciodată, în dragoste nu-i bine să existe mândrie, el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
sauna, spuse Adrian. Îți vine să le plângi de milă, nu altă... — Și cum se face, mă rog frumos? îl întreba Fanny. Adrian se aplecă înainte și vorbi cu patimă adeptului convins: — Mai întâi faci un duș cald. Apoi îți usuci bine pielea. Pe urma îți îmbăiezi bine labele picioarelor și gleznele în apă caldă, pentru o mai bună circulație a sângelui. Apoi intri în sauna și te așezi sau te-ntinzi pe o bancă de lemn - cu cât e instalată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
al stufărișului. În soarele de aprilie va fi mai cald și mai prietenos. Al. Șahighian - Se întorc Călătoarele A venit primăvara Ce bine! A venit primăvara! Nopțile vegherii s-au dus împreună cu zilele Babei. Pe umedul pământ se întind cărări uscate de vântul primăverii care adie printre crengile cochete ale copacilor. Puțina zăpadă care a rămas se ascunde în râpi adânci. Se mai zăresc pâraie umflate. Câmpul verde este presărat cu flori. O rază-ncălzitoare împresoară un fluture ce se pierde-n
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
privit codrul și l-am întrebat cum se simte. Pădurea avea în răstimpuri înfiorări rare și, astfel, codrul îmi răspundea. Simțeam cum îmi spune că ziua scade, noaptea crește și frunzișul i-l rărește, că vălul de brumă argintie îi usucă frunzele ce cad la picioarele lui într-un covor ruginiu ce adăpostește mugurii unei vieți noi la primăvara următoare. Logodna semințelor blânde cu lutul bătrân s-a terminat, iar covorul le va adăposti până la primăvară. În spatele meu, era râulețul. I-
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
culori în mână, a zugrăvit roșiile, ardeii, gogoșarii și le-a pregătit pentru drumul către cămările noastre. Pe câmpuri, mormăie vesele tractoarele arând pământul pentru însămânțările de toamnă, iar porumbul își prezintă ciuful încâlcit al mătăsii care începe să se usuce. Boabele se coc acum, se întăresc și așteaptă vremea culesului, foșnind uscat din săbiile zdrențuite ale frunzelor. Ici-colo, câte o floareasoarelui, cu dinții căzuți în țărână, zâmbește știrb cu gândul la tinerețea pierdută. Pe măsură ce vremea trece, norii grei își poartă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
pentru drumul către cămările noastre. Pe câmpuri, mormăie vesele tractoarele arând pământul pentru însămânțările de toamnă, iar porumbul își prezintă ciuful încâlcit al mătăsii care începe să se usuce. Boabele se coc acum, se întăresc și așteaptă vremea culesului, foșnind uscat din săbiile zdrențuite ale frunzelor. Ici-colo, câte o floareasoarelui, cu dinții căzuți în țărână, zâmbește știrb cu gândul la tinerețea pierdută. Pe măsură ce vremea trece, norii grei își poartă plumbul întristând cerul și ploaia țese pânza de păianjen pe geamuri. De
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
și a istoriei a început aici. Și tot aici s-au născut nemuritoarele versuri: Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai. Mircea-Raoul Bahnaru, clasa a VII-a M.I. 5. COMPOZIȚII DESPRE LIMBA ROMÂNĂ Limba noastră S-a uscat și a putrezit de mult stejarul la tulpina căruia pământul a supt sângele lui Decebal, Dar limba română a devenit o ființă necuprinsă, vie și nemuritoare. Înșiruire sacră de cuvinte, comoară în adâncuri înfundată, grai de miere, grai sacru părintesc
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Vino! Alina Tonigaru, clasa a VIII-a C Bocet lui Marin Sorescu Te-ai dus și tu, Mărine! La ,,vărul Shakespeare”, nu-i așa? Să știi că avem nevoie de un grădinar în slujbă. A venit toamna și florile se usucă și mor... tu le înflorești! De ce ne-ai lăsat tu, căruțașule, la răscruce? Nu ne-ai putut păsui până la vară? Știu că nu ți-am plătit decât jumătate din drum. Dar de ce ne lași lupilor? Ș-apoi cine ne va
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
În când, visează că e viu, are trup și e muritor. Un Dumnezeu pe dos, cum ar zice Grațian. Fluturele părăsi obrazul femeii și se așeză pe geam. Gheața subțire Începu să se risipească cu repeziciune. Dârele de apă se uscau pe măsură ce se nășteau, lăsând sticla așa cum fusese la Începutul iernii: prăfuită, murdară. Deodată, compartimentul fu inundat de un spot de lumină cu miros de rășină. La câțiva pași de calea ferată, ardea un pin singuratic. Preț de câteva minute, călătorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
tot dinadinsul să orbești... Se Îndreptă spre cuierul cu picior din verandă Înainte ca obișnuitele ei reproșuri să tulbure bucuria serii. Fularul, pus neglijent În mâneca paltonului, mătura dușumeaua de brad precum coada leneșă a unei vulpi purpurii un drumeag uscat de țară. Sunt gata, zise Flavius-Tiberius, punându-și ochelarii. Acum... Tăcu mirat: bătrânul adormise cu țigara stinsă În colțul gurii. Așa e de la o vreme, zise doamna Moduna punând pe masă o farfurie la locul cuvenit fiului ei. Bătrânețea... Stă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
smocuri de vată dulce, accesibilă oricui contra sumei anunțată cu tuș roșu pe boneta imaculată a Martei. Mai auzi doar ceva ce semăna cu Jezus Mária Înainte de a se prăbuși pe trotuarul acoperit cu un rafinat studiu cromatic din frunze uscate de castan și arțar, sub privirile curioase ale unei mulțimi pestrițe, ea Însăși vegheată de la Înălțimea unui lampadar ruginit de un pitic din tablă colorată cu privirea zbanghie, având În loc de tradiționala barbă albă, un vălătuc din vată de zahăr străpuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
hârtie care, din albă, la cumpărarea mașinii, devenise Între timp cafenie. Redactarea primei pagini va fi din această pricină mai dificilă, dar și tonalitatea ei mai gravă, mai profundă prin chiar absența contrastului obișnuit: o scufundare lentă precum a frunzei uscate În pământ sub apăsarea zăpezii și a ploii. Ce să fac, domnule Petru? Întrebă Gheretă Într-un târziu, atunci când socoți că Îi respectase Îndeajuns tăcerea. Toată lumea știa că domnul Șendrean are o mașină de scris personală care Îi dădea dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
misterului ființei mele, pentru el era doar senzație, pură reacție epidermică. Eu rămân tot mai singură cu fiecare Îmbrățișare, iar el tot mai detașat de victoriile sale ca un premiant de carieră. Trăiesc atârnată de gâtul lui ca o cunună uscată de lauri. 8. A murit și bunica. Și tot În august. Doar eu și Szántó vegheam sicriul. Prin ușile larg deschise ale capelei se vedea cimitirul inundat de flori și verdeață: 6 August. Sezonul de băi nu era Închis Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]