25,587 matches
-
pași și se așază cuminte pe pat. Se sprijină de tăblia patului și își strânge picioarele, aducându-și genunchii la gură. Așteaptă. Trec șiruri de minute, trăgând după ele sfori, de care stau legate secunde, cu brațele pline de flori uscate. Fixează fereastra. Prin fereastră, vede un pom ale cărui frunze se zbat din când în când în bătaia vân tului. Vede un nor pe cer. Cerul e senin. Acum cerul începe să se transforme. Se face portocaliu. Și rugi niu
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
în continuare de tot ce mișcă în jurul tău. Să te las să sucești capul femeilor care or să-ți treacă prin pat ca ploile de vară. O să pui așternutul pe balcon și peste o oră o să-l iei de-acolo uscat și nou-nouț și o să-l întinzi iar pe pat. Asta o să faci. Iar eu te urăsc pentru asta. Și tocmai din cauza asta, o să te las să trăiești acum. Pentru că va mai exista și o altă poveste. Și din povestea aia
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
de bloc, în cartiere muncitorești, acum pline de nostalgici, foști muncitori, acum fie șomeri, fie pensionari, fie cu ajutor social, dar care au câte o cârciuma la fiecare 50 de metri și care e plină de la 7 dimineață de „gâtlejurile uscate” consumatoare de rachie de pufoaica sau vin de lemn. Scenă e în cortul construit în fața Palatului Culturii cu ocazia FILIT, în care se vede Palatul acoperit cu schele, ăsta de mai bine de 10 ani, complexul Palas construit în parteneriat
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
că nu va țineți de cuvânt, tot promiteți, dar măcar îmi iese și mie băutură, că tot timpul mă trec la caiet de sunt dator vândut la birt și dacă când vine ajutorul nu îl dau tot, rămân cu gâtlejul uscat. ACTUL III - A FI SAU A NU FI NOSTALGIC? SE DĂ CEVA? Același fundal, iar pe imensul ecran se derulează scene de la Sighet, Râmnicu Sărat, convoi cu ZEKE, răsună cântecele lui Moscopol, se văd scene de la încoronarea de la Alba-Iulia, secvență
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
circulari. A început să râdă rozaliu. — Cum te cheamă? mi a zis în sfârșit. — Spune-mi Ișmail. Hai să fugim de ăsta din toaletă, că o să fie comic și cutare între noi. Mergem la cort și mai întâi ne pupăm uscat, cu febră, iar după aia puțin clipocind, cu bale. Sunt două tehnici de maximă încredere, care nu funcționează decât necalculate. S-a ridicat imediat. — Evident, la cât sunt de nebună trebuia să dau de unul ca tine. Drumul pe jos
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
bacantă de comando, frecând cu unghiile covorul. — Zi ceva! i-am strigat. M-a privit de jos cu ochii strânși între straturile de nămol dulce ce se strângea în lamele. Mi-a arătat ostentativ, cu degetul, cum masca de ciocolată uscată îi bloca mușchii feței. Am sperat că o impresionez dacă mă îmbrac și plec mânjit, fără să mă spăl pe față. în prag, mi am amintit că jos aveam să trec prin fața restaurantului, așa că m-am oprit în bucătărie să
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
fierte. Era a cincea oară că luam micul dejun împreună, iar ea avea o obsesie cu ouăle tari. De fapt, obsesii și rituri enervante avea mai multe. Când beam ceai împreună seara - ceai verde adevărat, făcut din pumni de frunze uscate, nu pliculețe cu pulbere - insista că ceainicul de porțelan trebuie mai întâi opărit pe dinăuntru cu puțină apă clocotită. — Uite așa, îmi tot arăta exasperată, verși un pic de apă, îi dai o mișcare circulară, rapidă, să se încălzească în
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
obligau să intri în acțiune ca printr-o ușă deschisă provocator de mâna autorului și să regreți atunci când se apropia finalul, uneori previzibil, alteori năpustit asupra cititorului cu viteza unui topor bine ascuțit care se înfige nemilos într o buturugă uscată. Apăsă pedala de accelerație, motorul mârâi nervos, ca și cum i-ar fi atras atenția că ar trebui să se potolească - ce naiba, de viteză îți arde acum, ce te faci dacă ajungi jos, cine te mai scoate de acolo, înainte de a muri
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
rânji și-i Înșfăcă copilului pâinea din brațe, luând-o la fugă. -Să știi că nici o faptă rea nu rămâne ascunsă! Mai strigă copilul neputincios după hoțul pe care nu-l putu prinde din urmă. Lacrimile Îi curgeau pe obrajii uscați. Îi părea rău după pâinea pentru care muncise toată ziua.Ce Îi va da bunicii să mănânce? se Întreba el.Și se mai Întreba de ce pe pământ sunt oameni răi. Dar bine că pe pământ mai sunt și oameni buni
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
o pâine de secară.Își aminti Însă că șeful de post vine călare și imediat Îl poate ajunge din urmă, așa că speriat la culme, făcu repede o groapă cum putu și Îngropă pâinea furată.Acoperi locul cu iarbă și frunze uscate, ca să Îl ascundă, când tocmai ajunse și șeful de post lângă el.Acesta Îl privi sever pe sub sprânceană și Îl Întrebă ce cauta prin acele locuri. -Sunt un biet om necăjit și merg În sat să caut ceva de lucru
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
sta Pilat, Îngenunchie, Își Împreună mâinile și-l ruga și-l implora pe Pilat să nu-L răstignească pe Iisus, că n-are nici o vină.Lacrimi mari și amare Îi brăzdau fața, trupul I se scutura de plâns, iar buzele uscate Îl rugau pe judecător să schimbe sentința.Îi adusese și un coș cu ouă, doar-doar Îl va Îndupleca. Pilat fu tare mișcat și impresionat, dar I-a spus că este prea târziu, trimițând-o pe muntele unde Domnul Iisus fusese
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
sobele. La parter își amenajă un șemineu. Aici gândea să fie living-ul, o sală mică de baie și alături un dormitor și bucătăria. La etaj avea în vedere două dormitoare și o baie. Scosese din livadă pomii bătrâni și uscați și-i folosi toată iarna ca lemne de foc. Fumul ce ieșea în vălătuci anunța pe cei din jur că e cineva în casă. Într-o zi, în timp ce scotea rădăcinile pomilor uscați, trudind aplecat, a văzut rostogolindu-se, la picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
o baie. Scosese din livadă pomii bătrâni și uscați și-i folosi toată iarna ca lemne de foc. Fumul ce ieșea în vălătuci anunța pe cei din jur că e cineva în casă. Într-o zi, în timp ce scotea rădăcinile pomilor uscați, trudind aplecat, a văzut rostogolindu-se, la picioarele lui, un măr mare, roșu, aruncat de peste gard. Îl ridică, îl șterse de haină și mușcă din el cu poftă. Aproape în fiecare după-amiază mergea în livadă să mai curețe, să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
eu pe ale mele o să mă revanșez. Numai atât? El se făcu că nu aude și-și văzu de treabă mai departe. Joaca a ținut până își termină de curățat livada. În primăvară trebuia să planteze alți pomi în locul celor uscați. În casă lucra meticulos, cu grijă. Șlefuia, vopsea, lustruia. Lucra la schimbatul podelei în camera mare de la parter, când făcu un pas, podeaua se frânse sub el și căzu în gol. Se sprijinea în coate într-un echilibru extrem de fragil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
să treci dumneata într-o zi pe la mine și să stabilim la fața locului ce se poate face. Pentru un meșter n-o să fie mare lucru niște paturi, niște noptiere, două mese, niște scaune... Le vreau din lemn bun, bine uscat. M-am gândit și eu cam cum să fie, am făcut niște schițe, niște desene, că la asta mă mai pricep. Se face, domnule Petre. Cum să nu. Mai am ceva de terminat azi, da' mâine dimineață aș putea trece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ce mi-a servit ieri la prânz? Ciorbă de cocoș și tocăniță de purcel? Nu, bade Ioane, ce fac femeile pentru casa lor pe aici: afinată, magiun de prune, dulceață de zmeură, de mure, sucuri naturale, zacuscă de ciuperci, hribi uscați... Ce zici? Ce să zic, gură aurită ai dumneata. Ce-ar trebui să facem? Păi mergem la primar pentru teren, discutăm cu oamenii, apoi vorbesc la București cu un avocat și cu domnii de pe la ministere, facem actele și... Doamne ajută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
lucid. Iată episodul dorinței distrugătoare de a bea, nevoia avidă de apă a unui bolnav care trebuie să-și înfrîneze un gest la îndemîna oricui: "toate frazele și toate încurajările ce mi le dădeam în gînd, deveneau și ele călduțe, uscate și aride și nu făceau decît să-mi mărească chinul cu un fel de amețeală logică în plus, un fel de delir plin de raționamente și de argumente medicale, peste care se cernea mărunt cenușa fadă a setei mele devorante
Viața în sepia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7212_a_8537]
-
să se numească / unmachtung nebunie bună / și să se boteze în sintaxa nebuniei bune / cuvîntul mi-a poruncit să tac să scriu să visez / și să mă usuc / iar eu am tăcut am scris am visat și am gustat memoria uscată a șobolanilor / cuvîntul m-a ales pe mine / nu eu pe el / căci bronzul naște clopotul / nu argintulť)" (iar eu am tăcut am scris am gustat memoria șobolanilor). Uneori e mimată reflecția sau e pus în scenă un sarcasm aproape
Între natură și artificiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7222_a_8547]
-
spiritului ludic. Iată un posibil motiv pentru care studiul semnat de Catrinel Popa (distins cu premiul de debut "Ioan Petru Culianu" la concursul de manuscrise al Editurii Polirom) nu se pretează atât lecturii, cât conspectului. Deliciile intelectuale există, dar cumva uscate, neajutate nici de cine-știe-ce artificii de stil, nici de speculațiile eseistice pe zeci de pagini, nici de forfanteriile deprinse din exercițiul gazetăresc. Mult mai aproape de adevăr găsesc că se află varianta care ia în calcul - cu justă măsură - intențiile autoarei
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
ochi al Stăpânului - Adonai. Țin minte totul: jelirea râurilor Babilonului Și scârțâitul de care, și hodorogitul cotigelor, Și fumul, izul greu din băcănia tatălui meu - Gutui, halva, usturoi și păpușoi, - Unde eu păzeam de mâinile țăranilor Mucegăite cornuri și pește uscat. Eu, Dovid-Ari ben-Meir - Vinul ce a tot fiert în lung de mii de ani - Mă oprii pe nisipul drumurilor, Pentru a vă spune, fraților, un cuvânt Despre povara iubirii și aleanului - Fericea greutate a mileniilor mele. SOȚIA Tu te-ai
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
infectă rămas în infernul oazei. Dar când a auzit iar prin preajmă vocile iritate ale urmăritorilor ei, s-a gândit că era preferabil să îndure cele mai cumplite efecte ale setei decât să cadă în mâinile lor. Își simțea gura uscată și plină de nisip. Totuși a încercat să nu-și piardă controlul asupra minții și trupului. A închis ochii, închipuindu-și că se afla în jaima 2, lângă băiatul ei. A încercat să se gândească la altceva, cu orice preț
Luis Leante - Cât te mai iubesc by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8737_a_10062]
-
prin care imaginea devine autonomă față de obiectul inițial, a cărui esență este acum uzurpată. Cea de-a doua cale ar putea fi numită a imitației analogice și ea presupune invocarea unei realități prin substituții sprijinite pe analogii formale: un dovlecel uscat, de pildă, se substituie drugului de salam într-o compoziție care comentează ironic imaginea vitrinei de magazin alimentar. Celei de-a treia căi i s-ar potrivi denumirea de construcție metonimică și ea se referă, în special, la instalațiile complexe
Ion Bitzan, între creație și mimesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8794_a_10119]
-
de tablou. Aceste imagini nu sunt simple decoruri în care personajul intră și iese ca pe o scenă de teatru, drumurile întortocheate trec prin preierie, pe întinderi cu iarbă înaltă, acoperite cu un strat subțire de zăpadă sau pe pămîntul uscat, parcă suflat cu pulberi de rocă, iar deasupra lui cerul în apusuri tragice cu un dramatism care nu mai are nevoie de gesturi grandioase. Dacă există o substanță lirică a poveștii ea provine în mare parte din conlucrare excelentă a
Cronica unei morți anunțate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8823_a_10148]
-
de case bogate/ și mîini dolofane așează-n ferestre/ plăpumi azurii peste care/ cresc norii pernelor albe.// Frizerii stau în stradă plictisiți / încă înainte de începerea zilei, / ar spune ceva dar preferă / să privească amorașii de piatră.// Căruțele cîntă din osii uscate/ și ajung în piață cu bidoane de lapte, / altele caută judecătoria de ocol / unde țăranii coboară / și intră în curte cu biciul în mînă. Lîngă monumentul cu vultur / apar funcționarii lins pieptănați, / dispar în misterioasele coridoare / împodobite cu genți și
Retrospectivă Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8863_a_10188]
-
trecut, vine cu cel puțin două grupaje substanțiale (la propriu și la figurat), care "țin" sumarul: Zilele Revistei Familia, cu texte de Claudiu Komartin, Vasile Dan, Gheorghe Mocuța, Ștefan Manasia ș.a., respectiv Universitaria, cu contribuții de critică academică, riguroasă, nițel uscată. Totuși, punctul de interes al numărului ni s-a părut a fi editorialul semnat de Miron Beteg și intitulat Birocrația belferilor. Pornind de la faptul că "în vară, pentru o întârziere de o zi, revista Familia a pierdut finanțarea de la AFCN
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8902_a_10227]