1,078 matches
-
Opere, V, (epublica), traducere, interpretare, lămuriri preliminare, note și anexă de Andrei Cornea; ediție îngrijită de Constantin Noica și Petru Creția; colecție îngrijită de Idel Segall, Editura Științifică și Enciplopedică, București, 1986, pp. 9-10. Textul lui Marsilio Ficino este următorul: ut et perversa multorum ingenia, quae soli divinae legis auctoritati haud facile cedunt, Platonicis saltem ratinibus religione admodum suffragantibus acquiescant et quicumque Philosophiae studium impie nimium a sancta religione se jungunt agnoscant aliquando se non aliter aberrare, quam si quis vel
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
îl soggetto della storia. Trattando nel Quaderno 10 di David Ricardo e della teoria dello Stato come "elemento che assicura la proprietà, cioè îl monopolio dei mezzi di produzione" (Q 7, 42, 890), Gramsci scrive: "È certo che lo Stato ut sic non produce la situazione economică mă è l'espressione della situazione economică, tuttavia și può parlare dello Stato come agente economico în quanto appunto lo Stato è sinonimo di tale situazione" 2. Lo Stato, dunque, è "espressione della situazione
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Iberia și Africa, se vor dovedi pașnici și interesați să producă o „renaștere vandală” a civilizației și culturii greco-latine. 12. Despre jefuirea Romei - și, în general, despre devastările barbare - există o formulare categorică a lui Iordanes: Spoliant tantum non autem ut solent gentes in igne supporunt („Doar o jefuiesc, și nu îi dau foc, așa cum obișnuiesc alte neamuri”) (Getica, XXX, V, 156). Confirmări despre acest obicei al vizigoților apar la Sfântul Augustin (De civitate Dei, I, 1, XL) și la Paulus
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Courcelle (Les Lettres grecques..., ed. cit., p. 259), este vorba despre tatăl lui Felix, și nu de Felix însuși. 37. În Vita Caesarii (S. Caesarii opera omnia, vol. I, ed. G. Morin, Maredsous, 1937, p. 300) există această apreciere revelatoare: Ut saecularis scientiae disciplinis monasterialis in eo simplicitas poliretur („Ca să-și șlefuiască la el simplitatea monastică prin studiul disciplinelor seculare”). 38. În ibidem se menționează „un anume Pomerius, pe numele său, retor ca pregătire și de neam african, pe care învățarea
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ca pe o „oaste a sfinților” care trăiește în nutrix sanctorum insula („insula doică a sfinților”), Ennodius îl consideră pe Faustus o personalitate emblematică a acestora. 24. „Statuta ecclesiae antiqua”, 5 (în S. Caesarii opera omnia, op. cit.) conține interdicția menționată: Ut episcopus gentilium libros non legat, haereticum autem pro nécessitate temporis („Episcopul să nu citească lucrările păgânilor, iar pe ale ereticilor, pentru necesitățile de moment”). Este vestitul „Canon 5”, considerat de unii teologi ca având aceeași autoritate ca și Didascalia. 25
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Conciliul din Sardica a impus o probatio pentru recrutarea episcopilor: De laicis non faciendis episcopis („Despre episcopii care nu trebuie să fie făcuți din laici”) (vezi Patrologia Latina, ed. Migne, Paris, 1844-1855, LVI, 407). Conciliul din Agde a întărit interdicția: Ut nullus ex laicis clericus ordinetur nisi ante aliquos annos vel unius spatio fuerit praemissa conversio („Nici un cleric să nu fie hirotonisit dintre laici decât dacă se va fi făcut convertirea lui câțiva ani mai înainte sau timp de un singur
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vestitul antrustion, jurământul germanic de credință pe care tinerii aduși la curtea regală îl depuneau, găsim dovada clară în „viața” unui anume Eligius: Me presente, nescio quam ob causam nisiquod facile datur intelligi fidelitas obtento dum apud regem puerulos habiterem... ut (Eligius) donaret sacramentum („În prezența mea, nu știu din ce cauză, în afară de faptul că se dă ușor a înțelege de către cel care a primit jurământul de credință pe când, mic copil, locuiam la rege... ca Eligius să depună jurământul de credință
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dacă să mă fi făcut astfel încât eu să mă înșel întotdeauna, aceasta îi stârnește repulsie bunătății sale, se pare că nu este străin naturii sale să îngăduie să mă inșel uneori.”“ Sed si hoc ejus bonitati repugnaret, talem me creasse ut semper fallar, ab eadem etiam videretur esse alienum permittere ut interdum fallar.”) 3) Ipoteza înșelătoriei divine este susținută, la Suarez, prin exemplul înșelătoriei naturale vis-à-vis de aparența evidenței. Înșelătoria divină va fi de aceeași calitate ca și cazul erorilor persistente
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
întotdeauna, aceasta îi stârnește repulsie bunătății sale, se pare că nu este străin naturii sale să îngăduie să mă inșel uneori.”“ Sed si hoc ejus bonitati repugnaret, talem me creasse ut semper fallar, ab eadem etiam videretur esse alienum permittere ut interdum fallar.”) 3) Ipoteza înșelătoriei divine este susținută, la Suarez, prin exemplul înșelătoriei naturale vis-à-vis de aparența evidenței. Înșelătoria divină va fi de aceeași calitate ca și cazul erorilor persistente în fața falsului, unde aparența evidenței obține asentimentul ca și cum am fi
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
alții se înșeală, se poate întâmpla ca el să fi vrut ca eu să mă înșel de fiecare dată cînd fac adunarea lui doi cu trei.” “Quemadmodum judico interdum alios errare circa ea quae se perfectissime scire arbitrantur, ita ego ut fallar quoties duo et tria simul addo.”) 4) Finalmente, înșelătoria divină este o veritabilă înșelătorie ca și minciuna sau ficțiunea și nu un exercițiu de putere fără conotație morală. Textul lui Descartes subliniază în mai multe rînduri faptul că este
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
în reflectare proprie. Imaginea (materială, exprimare a vizibilului), cum și obiectul furnizează artistului, în secolele realismului, modele ale neutralității și obiectivității, saturînd cu gustul vizualității discursul reprezentativ. Că avem de-a face cu un sistem, complicat estetic dincolo de postulatele antice ut pictura poesis / mimesis, o afirmă consecvența raporturilor narațiunii cu "imaginea lizibilă"vizibilă în construcție și inteligibilă în structura de profunzime a discursului romanului. Poetica se preocupă de aspectele producerii imaginii în roman, esențială fiind medierea pe care aceasta o propune
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
descifrare a încâlcitelor leg)turi dintre lucruri și evenimente, înainte de a ne face griji cu privire la construirea teoriilor. În același timp, avem nevoie de o teorie - sau de câteva teorii - pentru a ști ce tip de date și conexiuni s) c)ut)m. Cunoașterea, se pare, trebuie s) precead) teoria, si totusi prima poate s) decurg) doar din ultima. Această seam)n) destul de mult cu dilemă sugerat) de afirmația platonician) c) nu putem cunoaște nimic pan) nu știm totul. Dac) înțelegem literal
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
s-ar putea întreba cineva, sau vedem doar ceea ce știm? Mințile noastre nu pot înregistra și produce ceva din toat) avalanșă de lucruri pe care, într-un anumit fel, o vedem. Suntem, prin urmare, înclinați s) vedem ceea ce deja c)ut)m, s) descoperim ceea ce intuiția noastr) cu privire la cauzele lucrurilor ne determin) s) consider)m a fi semnificativ. Schimbarea teoriei produce modific)ri în semnificația termenilor, atât a celor teoretici, cât și a celor factuali. Teoriile nu doar definesc termenii; ele
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
este mai puțin vizibil. Acceptarea normelor internaționale, sau socializarea statelor în sistemul internațional, pot, desigur, există. Kaplan convertește acest prezumtiv rezultat într-o asumpție a sistemului. El transform) o variabil) dependent) într-una independent). Am putea foarte bine s) c)ut)m regularit)ți ,,legale” în treburile statelor. Totuși, dac) sunt g)site câteva, trebuie f)cut) cu grij) distincția dintre legi care exprim) un rezultat și reguli de acțiune care produc unul. Kaplan, ca și Hoffmann, scrie ce scrie ca si cum
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
se adapteze unei distribuții variabile de putere, schimbându-și partenerii cu o ușurinț) devenit) posibil) prin absența clivajelor ideologice, sau de alt) natur). În schimb, confirmarea ar trebui dobândit) prin intermediul observ)rii cazurilor dificile. Ar trebui, de exemplu, s) c)ut)m exemple de state care se aliaz), în conformitate cu aștept)rile c)rora le d) naștere teoria, chiar dac) au motive puternice s) nu coopereze unele cu altele. Alianța dintre Franța și Rusia, devenit) oficial) în 1894, este un astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
cu ale ei (Art 1973, p. 16). Efectele competiției nu sunt strict limitate la domeniul militar. Ar putea, de asemenea, s) apar) socializarea fâț) de sistem. Apare ea? Din nou, pentru c) putem aproape întotdeauna, în cazul în care c)ut)m insistent, s) descoperim exemple confirmatoare, vom încerca s) d)m peste cazuri prin care este puțin probabil s) se acorde crezare teoriei. Ar trebui s) c)ut)m exemple de state care se conformeaz) practicilor internaționale comune, chiar dac
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Din nou, pentru c) putem aproape întotdeauna, în cazul în care c)ut)m insistent, s) descoperim exemple confirmatoare, vom încerca s) d)m peste cazuri prin care este puțin probabil s) se acorde crezare teoriei. Ar trebui s) c)ut)m exemple de state care se conformeaz) practicilor internaționale comune, chiar dac), din motive de ordin intern, ele ar prefera s) nu o fac). Comportamentul Uniunii Sovietice în anii s)i de început constituie un astfel de exemplu. Bolșevicii, în
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
nr. 1.3. În v alo are absolută, numărul de utilizatori europeni este mai mare decât cel di n S .U.A., dar, procentual, pe continentul nord american, acolo unde tehnologiile informațional e d ețin, încă, primul loc, la nivel mondial, ponderea ut ili zatorilor de Internet este de 69,7 % din numărul total al populației. Numă rul total de utilizatori In ternet în lume, în luna martie a anului 2007, d epă șise 1 114 000 000. Dacă, după cum se pare, aceste
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
nu tind către echilibru, l ibe ralizarea lor a deschis drumul apariției crizelor. În trecut, activitățile financiare au fost extr em de reglementate, dato rită existenței unor factori importanți, cum ar fi : vulnerabilitatea sectorului financiar față de criza de încredere, nevoia ut ili zării unor instrumente de re glare monetară, dar, mai ales, necesitatea de a i proteja pe deținătorii de capital financiar. Globalizarea piețelor financiare a reprezentat un proiect de succes al fundamentalismului de piață. În situația în care capitalul fina
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
și o Mare Criz ă a u contribuit la creșterea naționalismului și a politicii economice de necooperare. Credibilitatea eta lonului aur, afectată de Primul Război Mondial, a făcut ca politica monetară să se supună scopurilor politice interne, la în cep ut, doar pentru remedierea deficitelor financiare cauzate de război. Mai t ârz iu, politica monetară a deve nit un instrument pentru realizarea devalorizăr ilo r sub influența cursurilor fluctuante. Ca măsură pentru prevenirea crizelo r v alutare și pentru protejarea aurului
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
medii, au început să se de schidă spre sistemul global în ved erea realizării unei mai bune mobilități a cap ita lului, păstrând, totuși, un control autonom asupra politicii lor monetar e. Era contemporană a globalizării financiare a în cep ut odată cu criza pe trolului din 1973 și colapsul sistemului de la Bre tton Woods. Ambel e eve nimente au avut efecte negative asupra procesul ui de pregătire a economiei globale pentru globalizarea financiară care a urmat. Criza petrolului le-a furnizat
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
bază globală. Aceste companii pot doar să pună în mișcare globalizarea financiară datorită unor serii de progrese tehnologice. Instituțiile financiare, prin internaționalizarea serviciilor financiare, sunt, de asemenea, o forță de acțiune a globali zăr ii financiare. Schimbările ce au av ut loc la nivel global atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare, explică rolul instituțiilor financi are ca forță a acesteia. Investitorii își asumă riscuri diverse de la o țar ă la alta. Odată cu li beralizarea și
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
țin de cererea de fonduri au jucat, la râ endul lor, un rol important. În acest sens, s pot menționa următoarele: * în anii ̕70, piața eurodevizelor ia avânt și datorită excedentelor comerciale provenind din comerțul cu țiței, cun osc ut sub denumirea de reciclare a petrodolarilor; * extinderea zonei în cauză: pe lângă Europa și Canada, apar centrele offsh cu ore alimentate fonduri provenite din afacerile cu țiței (Hong Kong, Bahrein, Bahamas, insulele Cayman ș.a.); * volumul cererii de fonduri aparținând întreprin der ilor
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
afacere, aceasta trebuie să fie capabilă să adune capital, iar m eto dele formale pentru a face posib e il acest lucru, cum este vânzarea d acțiuni sau speculațiile la bursa de valori, trebuie să fie mult mai eficiente decât ut ilizarea piețelor informale. Investitorii au multe motive să prefere piețele financiare formale față de „comerțul la colț de stradă“. Totuși, n u t oate piețele formale prosperă, întrucât investitorii se orientează spre anumite piețe ce prezintă unele caracteristici, precum: * Lichiditatea sau
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
piețele financiare s-au dezvoltat în multe țări, iar noile instrumente reprezenta u o componentă importan tă a acestor piețe. Expansiunea activității pie țel or financiare a fost între ruptă în 1998, ca răspuns la criza bancară ce a av ut loc în acea perioadă. Criza a trecut repede, pentru ca, mai apoi, act ivi tatea piețelor financiare să atingă niveluri record, urmând adoptarea mon ede i unice europene, de clinul ratei dobânzii în Canada, Marea Britanie și Europa Continentală și o imagine
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]