5,151 matches
-
expulzării, începerea contracțiilor uterine și ruperea pungilor fetale ( tab.1). Tabelul 1 Evenimentele secvențiale ale parturiției la vacă (WALTER L., HURLEZ -2007) Stadiile parturiției și durata acestora Evenimente Stadiul 1. pregatirea parturiției (2-6 ore) 1. rotația fetusului 2. începerea contracțiilor uterine 3. ruperea pungilor fetale Stadiul 2. expulzarea fetusului (1 ora și uneori mai puțin) 1. vaca ia poziția decubitală 2. angajarea fetusului în conductul pelvin 3. evidențierea membrelor și a capului 4. expulzarea completă a fetusului Stadiul 3. eliminarea anexelor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
ia poziția decubitală 2. angajarea fetusului în conductul pelvin 3. evidențierea membrelor și a capului 4. expulzarea completă a fetusului Stadiul 3. eliminarea anexelor fetale (2-8 ore) 1. relaxarea atașamentului materno-fetal cotiledon caruncul 2. eliminarea membranelor fetale prin accentuarea contracțiilor uterine stadiul 2 de angajare și expulzare a fetusului Durata acestui stadiu este cuprinsă între 15-30 minute, până la 1-4 ore sau mai mult (BOGDAN AL. și col. 1981, BOITOR I., 1977,1985, LABUSSIERE J. 1990 ). În acest stadiu parturienta ia poziție
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Durata acestui stadiu este cuprinsă între 15-30 minute, până la 1-4 ore sau mai mult (BOGDAN AL. și col. 1981, BOITOR I., 1977,1985, LABUSSIERE J. 1990 ). În acest stadiu parturienta ia poziție decubitală, care este mai favorabilă actului fătării. Contracțiile uterine și abdominale sunt intensificate. Pungilor fetale se rup iar lichidele fetale sunt eliminate. Fetusul este angajat în conductul pelvin cu membrele exteriorizate, iar într-un interval de 30 minute până la 1 ora are loc expulzia nou născutului( WALTER L. , HULEZ-2007
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
specialitate au indicat că mecanismul durerii este un fenomen complex, în care sunt implicate modificări mecanice, hemodinamice, biochimice (eliberare de bradikinine, prostaglandine, acid lactic), nervoase. Durerea este declanșată datorită stimulării diferitelor terminații nervoase de la nivelul uterului și cavității pelvine: coarnelor uterine (corpusculi Meissner), corpului uterin (terminații în coșuleț, corpusculi Krause și Meissner), cervixului (corpusculi Ruffini, Meissner și Krause)," florei involte " și vaginului (corpusculi Krause și Meissner), (VICTORIA ZINCA citată de RUNCEANU L. COTEA, C., 2001,). Stadiul de angajare și expulzare a
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
mecanismul durerii este un fenomen complex, în care sunt implicate modificări mecanice, hemodinamice, biochimice (eliberare de bradikinine, prostaglandine, acid lactic), nervoase. Durerea este declanșată datorită stimulării diferitelor terminații nervoase de la nivelul uterului și cavității pelvine: coarnelor uterine (corpusculi Meissner), corpului uterin (terminații în coșuleț, corpusculi Krause și Meissner), cervixului (corpusculi Ruffini, Meissner și Krause)," florei involte " și vaginului (corpusculi Krause și Meissner), (VICTORIA ZINCA citată de RUNCEANU L. COTEA, C., 2001,). Stadiul de angajare și expulzare a fetusului, formarea "conului fetal
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
durată care variază între 0,5-12ore (BOITOR, I. 1984, SEICIU FL. și col. 1987, RUNCEANU L. Gh. 1994). Studiile au indicat în acest stadiu al parturiției o relaxarea a atașamentului placentar feto-maternal (cotiledon-caruncul) și eliminarea membranelor fetale prin intensificarea contracțiilor uterine ( WALTER L. , HULEZ-2007). Caracteristicile placentei la vacă pot fi sintetizate în următoarele aspecte: placenta este de tip sindesmocorial (cotiledonată), la care epiteliul trofoblastului intră în contact cu corionul mucoasei uterine în anumite porțiuni, în care vilozitățile corionului fetal, prin cotiledoane
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
placentar feto-maternal (cotiledon-caruncul) și eliminarea membranelor fetale prin intensificarea contracțiilor uterine ( WALTER L. , HULEZ-2007). Caracteristicile placentei la vacă pot fi sintetizate în următoarele aspecte: placenta este de tip sindesmocorial (cotiledonată), la care epiteliul trofoblastului intră în contact cu corionul mucoasei uterine în anumite porțiuni, în care vilozitățile corionului fetal, prin cotiledoane, se angrenează cu îngroșări ale mucoasei uterine, numite carunculi (BOTĂREL S. și col. 1982, SEICIU FL. și col. 1989, RUCKEBUSH DUNLOP, PANEUF, 1991), (fig. 2). Structura anatomică a placentei la
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
vacă pot fi sintetizate în următoarele aspecte: placenta este de tip sindesmocorial (cotiledonată), la care epiteliul trofoblastului intră în contact cu corionul mucoasei uterine în anumite porțiuni, în care vilozitățile corionului fetal, prin cotiledoane, se angrenează cu îngroșări ale mucoasei uterine, numite carunculi (BOTĂREL S. și col. 1982, SEICIU FL. și col. 1989, RUCKEBUSH DUNLOP, PANEUF, 1991), (fig. 2). Structura anatomică a placentei la vacă are două componente: componenta fetală (corionul fetal), constituită din placa corială (membrana care învelește fătul) și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
corionul fetal), constituită din placa corială (membrana care învelește fătul) și țesut mezenchimal (din care se detașează vilozități coriale, învelite de un epiteliu, numit trofoblast, care este alcătuit din citotrofoblast, epiteliu cubic monostratificat și sincițiotrofoblast); componenta maternală, reprezentată de mucoasa uterină, care suferă importante modificări structurale pe parcursul perioadei de gestație. Diverse studii de specialitate (SEICIU, Fl. și col. 1989, RUCKEBUSH, DUNLOP, PANEUF, 1991; RUNCEANU, L., COTEA, C. 2001) au indicat faptul că, desprinderea placentei fetale de componenta maternală și expulzarea anexelor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
urmare a unui complex de procese fiziologice, cum ar fi: modificări de hemodinamică datorate micșorării fluxului sanguin în aria utero-placentară prin ruperea cordonului ombilical în urma expulzării fătului; anemie la nivelul placentei datorată ruperii cordonului ombilical; retracția vilozităților coriale; maximizarea contracțiilor uterine postpartum, contracția musculaturii abdominale (presa abdominală) ; involuția uterină imediat după parturiție; fenomene degenerative la nivelul vilozităților coriale și micșorarea în volum a placentei. Modificările morfofuncționale determinate de eliminarea anexelor fetale se referă la micșorarea în volum a vilozităților coriale de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
ar fi: modificări de hemodinamică datorate micșorării fluxului sanguin în aria utero-placentară prin ruperea cordonului ombilical în urma expulzării fătului; anemie la nivelul placentei datorată ruperii cordonului ombilical; retracția vilozităților coriale; maximizarea contracțiilor uterine postpartum, contracția musculaturii abdominale (presa abdominală) ; involuția uterină imediat după parturiție; fenomene degenerative la nivelul vilozităților coriale și micșorarea în volum a placentei. Modificările morfofuncționale determinate de eliminarea anexelor fetale se referă la micșorarea în volum a vilozităților coriale de tip secundar, urmată de hipoplazie scințială, tromboză și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
placentei. Modificările morfofuncționale determinate de eliminarea anexelor fetale se referă la micșorarea în volum a vilozităților coriale de tip secundar, urmată de hipoplazie scințială, tromboză și necroză care definesc întregul proces degenerativ la nivelul vilozităților, accentuat de procesele hemodinamice, contracția uterină și involuția uterină postpartum. Mecanismul desprinderii angrenajului placentar este complex, la care participă factori enzimatici, vasculari și mecanici (BOGDAN AL., și col. 1981; SEICIU FL. și col. 1989, RUNCEANU L., 1994). RUCKEBUSH, DUNLOP, PANEUF, 1991 au evidențiat faptul că, eliminarea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
determinate de eliminarea anexelor fetale se referă la micșorarea în volum a vilozităților coriale de tip secundar, urmată de hipoplazie scințială, tromboză și necroză care definesc întregul proces degenerativ la nivelul vilozităților, accentuat de procesele hemodinamice, contracția uterină și involuția uterină postpartum. Mecanismul desprinderii angrenajului placentar este complex, la care participă factori enzimatici, vasculari și mecanici (BOGDAN AL., și col. 1981; SEICIU FL. și col. 1989, RUNCEANU L., 1994). RUCKEBUSH, DUNLOP, PANEUF, 1991 au evidențiat faptul că, eliminarea anexelor fetale în
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
FL. și col. 1989, RUNCEANU L., 1994). RUCKEBUSH, DUNLOP, PANEUF, 1991 au evidențiat faptul că, eliminarea anexelor fetale în condiții normale necesită realizarea următoarelor condiții : maturarea placentoamelor pentru cel puțin 5 zile antepartum printr-o secreție crescută de estrogeni; contracțiile uterine din timpul parturiției să aibă loc în mod fiziologic (intermitente " în valuri " și cu intensitate mare în timpul expulzării fetusului) pentru a crește și scădea alternativ mărimea suprafețelor fetomaternale ale placentomului, a extinde baza carunculului și a presa carunculul maternal spre
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
carunculul maternal spre fetus; scurgerea sângelui de la nivelul caruncului după ruperea cordonului ombilical urmată de scăderea mărimii cotiledonului fetal. În urma expulzării fetusului și ruperea cordonului ombilical forma cotiledonului se aplatizează reducându-și dimensiunile datorită lipsei sângelui în capilarele fetale. contracțiile uterine postpartum, care determină micșorarea și inversarea sacului fetal, reducerea mărimii bazei caruncului, dilatarea criptelor carunculare și separarea unității fetoplacentare. După detașarea cotiledonului de carunculul maternal are loc expulzarea fiziologică a membranelor fetale, (fig.3). Modificările placentomului bovin asociate cu separarea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
se disting mai multe forțe cinetice. Efectul acestor forțe este expulzarea fătului și a anexelor fetale. Intensitatea, timpul și modul în care participă fiecare din cele trei forțe variază în funcție de stadiile parturiției. Forțele cinetice care acționează în timpul parturiției sunt : contracțiile uterine; tonusul uterin; contracția musculaturii abdominale (presa abdominală); Contracțiile uterine Sunt principalele forțe care participă la procesul parturiției, fiind prezente în toate stadiile ei. Diverse studii au indicat faptul că aceste contracții ale uterului în timpul parturiției sunt: involuntare, declanșându-se spontan
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
mai multe forțe cinetice. Efectul acestor forțe este expulzarea fătului și a anexelor fetale. Intensitatea, timpul și modul în care participă fiecare din cele trei forțe variază în funcție de stadiile parturiției. Forțele cinetice care acționează în timpul parturiției sunt : contracțiile uterine; tonusul uterin; contracția musculaturii abdominale (presa abdominală); Contracțiile uterine Sunt principalele forțe care participă la procesul parturiției, fiind prezente în toate stadiile ei. Diverse studii au indicat faptul că aceste contracții ale uterului în timpul parturiției sunt: involuntare, declanșându-se spontan, având la
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
este expulzarea fătului și a anexelor fetale. Intensitatea, timpul și modul în care participă fiecare din cele trei forțe variază în funcție de stadiile parturiției. Forțele cinetice care acționează în timpul parturiției sunt : contracțiile uterine; tonusul uterin; contracția musculaturii abdominale (presa abdominală); Contracțiile uterine Sunt principalele forțe care participă la procesul parturiției, fiind prezente în toate stadiile ei. Diverse studii au indicat faptul că aceste contracții ale uterului în timpul parturiției sunt: involuntare, declanșându-se spontan, având la bază mecanisme neurohormonale, metabolice și fizice (RUNCEANU
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
stadiile ei. Diverse studii au indicat faptul că aceste contracții ale uterului în timpul parturiției sunt: involuntare, declanșându-se spontan, având la bază mecanisme neurohormonale, metabolice și fizice (RUNCEANU L. 1994, SEICIU FL. și col. 1987); peristaltice, pornesc de la vârful cornului uterin spre cervix, micșorând diametrul longitudinal al uterului și mărindu-l pe cel transversal, fapt ce determină deplasarea fătului spre regiunea cervicovaginală și apoi spre exterior; intermitente și progresive, manifestându-se sub formă de perioade de contracții ce alternează cu perioade
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
determină deplasarea fătului spre regiunea cervicovaginală și apoi spre exterior; intermitente și progresive, manifestându-se sub formă de perioade de contracții ce alternează cu perioade de " liniște", de relaxare, fără contracții, separate prin faze intermitente. Perioada de pauză, fără contracții uterine permite desfășurarea circulației materno-fetale în timpul parturiției, asigurând aprovizionarea fătului cu oxigen. Intensitatea maximă a contracțiilor se manifestă în momentul expulziei fetusului, (ZEROBIN K. și col. 1984); ritmice, datorită cărora fătul este dirijat pe traiectul conductului pelvin și expulzat în exterior
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
manifestă în momentul expulziei fetusului, (ZEROBIN K. și col. 1984); ritmice, datorită cărora fătul este dirijat pe traiectul conductului pelvin și expulzat în exterior ( BOITOR I. 1985, SEICIU FL. și col. 1987 , ZAGHLOUL A.H și col. 1991). Durata contracțiilor uterine se mărește progresiv, de la 1520 minute (la începutul parturiției), la 1-2 minute (în stadiul de expulzare propriu-zisă). Durata " fazei intercalare " este la începutul parturiției de 20-30 minute, iar în stadiul culminant al parturiției de numai 2-3 secunde. Intensitatea contracțiilor uterine
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
uterine se mărește progresiv, de la 1520 minute (la începutul parturiției), la 1-2 minute (în stadiul de expulzare propriu-zisă). Durata " fazei intercalare " este la începutul parturiției de 20-30 minute, iar în stadiul culminant al parturiției de numai 2-3 secunde. Intensitatea contracțiilor uterine în timpul parturiției la vacă variază între 70-140 mm Hg ( BOGDAN AL. și col. 1981). Aportul de oxigen și substanțe trofice necesar țesutului muscular în timpul travaliului (când contracțiile uterine peristaltice sunt de durată) și rezistența la rupturi a fibrei musculare (datorită
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
iar în stadiul culminant al parturiției de numai 2-3 secunde. Intensitatea contracțiilor uterine în timpul parturiției la vacă variază între 70-140 mm Hg ( BOGDAN AL. și col. 1981). Aportul de oxigen și substanțe trofice necesar țesutului muscular în timpul travaliului (când contracțiile uterine peristaltice sunt de durată) și rezistența la rupturi a fibrei musculare (datorită unor contracții mai puternice în timpul parturiției) este asigurată de histoarhitectura tunicii mijlocii a peretelui uterin în timpul gestației. Structura histologică a miometrului în gestație, care asigură rezistența uterului la
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Aportul de oxigen și substanțe trofice necesar țesutului muscular în timpul travaliului (când contracțiile uterine peristaltice sunt de durată) și rezistența la rupturi a fibrei musculare (datorită unor contracții mai puternice în timpul parturiției) este asigurată de histoarhitectura tunicii mijlocii a peretelui uterin în timpul gestației. Structura histologică a miometrului în gestație, care asigură rezistența uterului la rupere în timpul parturiției prezintă următoarele caracteristici: celule musculare sunt înconjurate de o rețea de reticulină; celule miocite devenite gigante se anastomozează cu congenerele prin prelungiri digitiforme; țesutul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
rețea de reticulină; celule miocite devenite gigante se anastomozează cu congenerele prin prelungiri digitiforme; țesutul elastic devine abundent în perimisium și subseroasă se organizează sub formă de lame; hiperplazia rețelei vasculare din stratul plexiform, (BOTĂREL S. și col. 1982). Contracțiile uterine se realizează prin mecanisme fizice, metabolice și neurohormonale, care sunt caracteristice structurilor excitabile. Astfel, în timpul contracțiilor uterine au loc fenomene de depolarizare și hiperpolarizare, corelate cu mobilizarea calciului. Procesul poate începe inițial fără creșterea concentrației de ocitocină, urmând apoi să
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]