2,509 matches
-
foarte bine semantic, fonetic și istoric forma actuală a toponimului. Ar merita avute în vedere, pentru comparații, ital. carpare, „a se cățăra“, și scarpata, „povîrniș“. Căpîlna Este numele a patru sate din județele Alba, Bihor, Mureș, Sălaj și al unei „vîlcele“ (afluent de stînga al pîrîului Luțu). Căpîlnița (sat în județul Harghita) și Obrejii de Căpîlna (lac în Munții Cindrelului) sunt forme derivate prin polarizare. Simona Goicu mai consemnează toponimele vechi din documente: Căpîlna (județul Cluj), Căpîlnaș (județul Arad), Copalnic și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Cernișoara (un pîrîu, afluent de stînga al Cernei, un sat în județul Hunedoara și altul în județul Vîlcea). Pot fi corelate etimologic cu acest nume toponimele Cernaia (sat în județul Mehedinți), Cernat (două sate în județele Covasna și Dolj; o „vîlcea“, afluent de stînga al rîului Bîsca Mare; o culme în Munții Buzăului), Munții Cernatului, Cernavodă (oraș în județul Constanța), Cerna vrusca („vîlcea“, afluent de stînga al pîrîului Prigoru), Cernătești (sat în județul Buzău și altul în județul Dolj), Cernegura (vîrf
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu acest nume toponimele Cernaia (sat în județul Mehedinți), Cernat (două sate în județele Covasna și Dolj; o „vîlcea“, afluent de stînga al rîului Bîsca Mare; o culme în Munții Buzăului), Munții Cernatului, Cernavodă (oraș în județul Constanța), Cerna vrusca („vîlcea“, afluent de stînga al pîrîului Prigoru), Cernătești (sat în județul Buzău și altul în județul Dolj), Cernegura (vîrf în Munții Goșmanului), Cernele (un sat aparținător de municipiului Craiova și altul în județul Vîlcea), Cerneovca (braț al Dunării), Cernești (un sat
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în județul Ilfov, o pădure în Cîmpia Vlăsiei, un vîrf în Munții Nemirei), Cernicari (un loc în Cîmpia Tecuciului), Cernit (culme în Munții Postăvarului), Cernu (pîrîu, afluent de dreapta al Tazlăului, sat în județul Bacău), Cernuc (un sat și o „vîlcea“ în județul Sălaj), Cernitul, Cernaia. Toate numele din grupul Cerna trebuie asociate, într-un fel sau altul, cu apelativul slav črŭnŭ, „negru“, chiar dacă la multe dintre ele poate interveni intermedierea unor formații (apelative, antroponimice sau toponimice) romînești. Vasile Ioniță presupune
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
kilometri, afluent de stînga al Tîrnavei Mari, al unui sat în județul Hunedoara și al altuia în județul Mureș. De la hidronim s-au format, prin polarizare, toponimele (unele intermediate de antroponime): Crișan (grind în Delta Dunării; movilă în Podișul Casimcei; „vîlcea“, afluent de stînga al pîrîului Chichirgeaua; vîrf în Munții Bihorului); Crișca (culme în subcarpații Buzăului); Crisciov (sat în județul Hunedoara), Dealul Crișii (deal în Podișul Hîrtibaciului), Cristelec (sat în județul Sălaj) Dealurile Crișanei (sate în județele Constanța, Hunedoara, Tulcea), Crișeni
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
al pîrîului Chichirgeaua; vîrf în Munții Bihorului); Crișca (culme în subcarpații Buzăului); Crisciov (sat în județul Hunedoara), Dealul Crișii (deal în Podișul Hîrtibaciului), Cristelec (sat în județul Sălaj) Dealurile Crișanei (sate în județele Constanța, Hunedoara, Tulcea), Crișeni (deal în Feleac; vîlcea, afluent de dreapta al Tîrnavei Mari; sate în județele Alba, Cluj, Harghita, Satu Mare, Sălaj); Criștior (pîrîu, afluent de stînga al Crișului Negru), Criștioru de Jos și Criștioru de Sus (sate în județul Bihor), Crișul Alb (rîu, afluent de stînga al
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Pîncotă, Scorotă, Vacotă etc., în prezent doar nume de familie, dar cîndva prenume) de la hipocoristie, adică prescurtări „mîngîietoare“, de alint, ale unor nume mai lungi, și „neutre“ ca expresivitate de la un Ip(u), atestat indirect prin toponimul Ip (desemnează o vîlcea, care se varsă în rîul Barcău, și un sat din județul Sălaj, unde a avut loc un pogrom naționalist în 1940), extras, probabil dintr-un nume ca Ipolit sau Ipate. O variantă grafică din documente Epotești poate sugera baza antroponimică
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
afluent de stînga al Dunării, și al unui sat aflat în apropierea acestuia (în județul Mehedinți). Pot fi corelate etimologic cu acest nume toponimele Jid (pîrîu de 11 km), afluent de stînga al Dîrjovului, Jidovina (culme în Gruiurile Jiului), Jidovnița (vîlcea de 3 km, afluent de stînga al pîrîului Pîrscov) și, poate, Jidvei (sat din județul Alba, unde se află renumitele podgorii viticole). DTRO consemnează și un deal și o pădure cu acest nume în Oltenia. În primele atestări (începînd cu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Moldo vanu, moldovenesc, moldovenește, Moldvai, Moldoveciu, moldoveancă („urzică moartă“). Asemănătoare formal cu numele Moldova și, de aceea, utile pentru analiza etimologică a acestuia sunt numele: Molid (sat din județul Suceava), Moletișu (vîrf în Munții Gilăului), Moldoviș (pisc de munte în Vîlcea), Molda, Moldea (nume de bărbați cu atestări vechi), Moldișul (pîrîu în Prahova), Valea Moldișului (toponim în Maramureș), zoonimul legendar Molda (cățeaua eponimă a „descălecătorilor“ străvechii forme statale a Moldovei), Măldăeni (localitate în Teleorman). De asemenea, apelativele destul de problematic semnalate, moldău
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Ghimbășelului), al unui vîrf în Munții Giumalău-Rarău și al județului cunoscut din Banat. Corelate etimologic cu acest nume sunt toponimele: Culoarul Timiș-Cerna, Timișana (pîrîu, afluent de stînga al Timișului), Timișeni (sat din județul Gorj), Timișești (sat din județul Neamț), Timișoaia (vîlcea, afluent de dreapta al pîrîului Valea Roșie), Timișoara (municipiul reședință al județului Timiș), Timișul de Jos și Timișul de Sus (localități componente ale orașului Predeal), Timișul Mort (pîrîu, afluent de stînga al Timișului). Cu o singură excepție, aceste toponime sunt
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Turda, Thorda, Torda), a unui deal din Cîmpia Fizeșului, a unei culmi din Podișul Tîrnavelor și a unui sat din județul Tulcea. Corelate etimologic pot fi Turdanu (deal din Podișul Huedinului), Turdaș (sate din județele Alba și Hunedoara), Valea Turdașului (vîlcea, afluent de stînga al pîrîului Fărău), Turdeni (sat din județul Harghita, numit în maghiară Tordátfalva). Turda este folosit și ca antroponim (sub formele Turd, Turda, Turdea și diminutivat Turdaș). Derivarea propusă a formei Turdaș din ceh Turdiș, Turdișa sau din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de dreapta al Cașinului, și al unor sate din județele Covasna și Olt. Valea Turiacului, Turianca și Dealul Turiei sunt, probabil, polarizări ale Turiei. Toponimele Tur (care desemnează o localitate din Oaș), Turca (care denumește un deal lîngă Cluj, o vîlcea în avalul pîrîului Drighiu și un sat din județul Cluj) și polarizările sale (Tureac, Tureni, Cheile Turenilor), Tiur (pîrîu afluent de stînga al Tîrnavei) pot fi corelate etimologic cu paronimul Turea. Interesante sunt dublurile străine din documente ale unora dintre
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
al unui sat din județul Caraș-Severin și al unei localități de lîngă Turnu Severin (județul Mehedinți). Plaiul Vîrciorovii se numește o culme din Munții Tarcului. Corelate etimologic cu aceste nume sunt și toponimele: Vîrcioroagele (poiană din Munții Bihorului), Vîrciorog (o vîlcea, afluent de stînga al rîului Topa și un sat din județul Bihor) și Cascada Vîrciorog (rezervație geologică din Munții Bihor). Toponimul din județul Caraș-Severin are în maghiară forma Vercserova. Atestările, începînd cu secolul al XV-lea, au, în pe nul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
făcut pe baza continuității străvechi a materialului lingvistic în spațiul euro-afro asiatic. A se vedea și a cleveti, a blești, a bleotocări, a defăima. Drum este cuvânt autohton prefixat (d-rum), ca și rs. doroga, vceh. draha, slbis. draga „râpă, vâlcea”; comp. alb. rrugë „drum”, fr. rue „stradă, uliță, afară”, lat. ruga „rid”, germ. Raum „spațiu, loc”, engl. road „drum, cale”, let. rùimas „cavitate, deschidere”, vgr. ρεο „a curge, a se revărsa”, vsl. ravĭnŭ „neted”, fiind legat etimologic, prin alternanța l
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
70012 12,9 21 Gorj 216470 213994 98,9 265 0,1 2211 1,0 22 Mehedinți 275767 230123 83,4 10680 3,9 34964 12,7 23 Olt 391413 221125 56,5 139357 35,6 30931 7,9 24 Vâlcea 229199 202716 88,4 1289 0,6 25194 11,0 Total Regiune Sud Oltenia 1656532 1220289 73,7 272931 16,5 163312 9,9 25 Arad 435340 230992 53,1 86475 19,9 117873 27,1 26 Caraș Severin 362964
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
comportamentul păsărilor; de fapt, nu făceam altceva decât să mă Înrobesc incurabil plăcerilor descoperirii și trăirii solitare. Cu cât era mai singuratic locul, cu atât mă Încânta mai mult tăcerea lui, aura lui, configurația sa specifică, izolarea lui. Visam o vâlcea nesfârșită - bănuiesc că era aproape un vis de animal, visul unei vidre - cu pâlcuri nesfârșite de fagi umbroși și dumbrăvi de aluni, cu pajiști fără case și fără oameni. În zilele acelea visul nu era complet rupt de realitate - astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
bănuiesc că era aproape un vis de animal, visul unei vidre - cu pâlcuri nesfârșite de fagi umbroși și dumbrăvi de aluni, cu pajiști fără case și fără oameni. În zilele acelea visul nu era complet rupt de realitate - astfel de vâlcele pierdute Încă mai existau, iar În unele dintre ele restul lumii nu-și avea locul. Însă, evident, aveau și ele un capăt, și Într-un anume punct sfârșeau cu o cărăruie, o căsuță sau o fermă, cu „civilizația“ - și descoperirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
iar În privința puterii de concentrare, a răbdării În Însușirea cunoștințelor cu adevărat de specialitate, până și un copil mă face de ocară. Pot să mă concentrez când scriu, Însă doar pentru că este o formă sublimată de descoperire, o cercetare izolată, vâlceaua mea nesfârșită În foi de hârtie. Sunt convins că totul se datorează primei experiențe din adolescență, pentru că nu cred să mă fi născut astfel, cu un prag al plictiselii dureros de scăzut față de o știință sau niște cunoștințe care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
protector, matern, chiar asemănător pântecelui femeiesc. De-a lungul istoriei, copacii au oferit sălaș și refugiu celor urmăriți și persecutați pe drept sau pe nedrept. În pădurea pe care eu o cunosc cel mai bine, există printre mesteceni o mică vâlcea, chiar la poalele unei stânci de calcar. Și cum e plasată mult În afara oricărei poteci, abia dacă mai ajunge cineva acolo o dată pe lună. Cu trei secole În urmă Însă, era Înțesată de oameni În fiecare duminică, căci acolo se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
Devon și Dorset, pentru a-și oficia slujbele religioase, pe atunci interzise. Există În pădure anumite libertăți de care poate strămoșii noștri și-au dat seama mai bine decât noi. Am vorbit despre această pădure, și chiar despre această anume vâlcea, În romanul Logodnica locotenentului francez (The French Lieutenant’s Woman), pentru că mi s-a părut că scenele dintr-o poveste de auto-eliberare nu puteau să aibă loc Într-un alt decor. Acesta este motivul principal pentru care consider copacii, pădurea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
o clipă nu se întrebase cine sânt cu toate că în timpul unor festivități și recepții cu protocol restrâns desigur că avusese chiar să schimbe câteva cuvinte cu ele. Gândul lui zbura prin păduri și lacuri, prin desișuri unde se ascundea vânatul, peste vâlcele prin care oștirile Moldovei dăduseră, prin veacuri, atâtea bătălii, unele sfârșite prin mari victorii, ele îndoielnice sau sângeroase înfruntîndu-l pe însuși marele Mahomed Cuceritorul. Nu cuceriseră însă nimic și asta îi dădea, prin secole, bătrânului zimbru, care le descrisese prin
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
a impozitelor, adică sfântul buget, atunci ministerul se deșteaptă și face câte un târziu și inutil esemplu. Iarăși în "Monitor" vedem că arenda moșiei Marcea a statului, arendată d-lui Klaus, nu s-a plătit. Cine este acel Klaus? Toată Vâlcea 'l știe. Este omul de paie al prefectului, acel ce-i împrumută numele pentru a ține în arendă mai multe moșii ale statului (între cari și Marcea ). Nerușinarea merge atât de departe încît asemenea lucruri nu se ascund cel puțin
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și nepedepsite până astăzi. {EminescuOpXII 399} Astfel se esplică că acest om, intrat în administrație c-o datorie, constatată la Tribunalul de comerț, de peste 60 000 mii galbeni, astăzi se găsește liberat de tot și cel mai mare proprietar din Vâlcea. Pentru a izbuti într-o asemenea operă [î]i trebuia negreșit acestui om o bandă întreagă de mizerabili hotărâți și cărora trebuie să le ierte nu numai abuzurile și jafurile, dară până și crimile cele mai îngrozitoare. Dăm aci cuvântul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Ghilia, Revigorarea unei scene, RL, 1980, 3; Cubleșan, Civic-etic, 169-172; Victor Parhon, Un dramaturg al lumii satului, RL, 1987, 20; Liana Cojocaru, „Am scris mult despre sat” (interviu cu Gheorghe Vlad), RL, 1989, 9; Marian Creangă, Gheorghe Vlad, „Jurnalul de Vâlcea”, 1995, 18; Gheorghe Vlad, DRI, V, 327-337; Petria, Vâlcea, 416-417; Popa, Ist. lit., II, 957; Dicț. scriit. rom., IV, 773-774; Firan, Profiluri, II, 333-334. A. F.
VLAD-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290598_a_291927]
-
VLĂDUȚ, Dumitru (3.III.1950, Ciorăști, j. Vâlcea), teoretician literar, comparatist. Este fiul Gheorghiței (n. Tănăsuică) și al lui Gheorghe Vlăduț, muncitor. Urmează școala generală la Șirineasa, liceul la Băbeni, județul Vâlcea (1965-1969), și Facultatea de Filologie, secția română-franceză, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1969-1973). După absolvire lucrează
VLADUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290606_a_291935]