1,281 matches
-
izbândă completă nu a fost posibilă; totuși, prin apariția R. presa românească a primit, fără îndoială, un îndemn spre modernizare și spre diversificarea mijloacelor. În ceea ce privește atitudinea politică, se continuă, în linii generale, „Pruncul român”, scos de Rossetti și Winterhalder în vâltoarea evenimentelor de la 1848. Trecuseră nouă ani de la revoluție, ardoarea „căuzașului” era acum astâmpărată de experiență, de dezamăgiri și de învățămintele exilului. Și condițiile sociale se modificaseră mult. Steagul sub care, pentru moment, se concentrau elementele înaintate era acela al Unirii
ROMANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289364_a_290693]
-
schița Stejarul (1953), iar editorial în 1955, cu volumul Drumul spre sat, alcătuit din povestiri ideologizate despre satul basarabean în regimul sovietic. În romanele Regăsirea (1963), Țarină fără plugari (1963), La cântatul cucoșilor (1966), Neagră-i floarea de cireș (1977), Vâltoarea (1988), L. reia clișeele propagandei sovietice. A publicat și câteva povestiri valoroase (Valencea, 1982, Povestiri, 1989 ș.a.), care fac dovada unei bune cunoașteri a tehnicilor genului narativ scurt. A scris istorioare pentru copii, adunate în La fântâna Stănculesei (1962), Gângurel
LUPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287928_a_289257]
-
1967; Povestiri, Chișinău, 1969; Toaca iernii, Chișinău, 1970; Popas de-o noapte, Chișinău, 1975; Neagră-i floarea de cireș, pref. Eliza Botezatu, Chișinău, 1977; Scrieri alese, I-II, pref. Haralambie Corbu, Chișinău, 1981; Valencea, Chișinău, 1982; Bijuteriile bunicii, Chișinău, 1986; Vâltoarea, Chișinău, 1988; Povestiri, Chișinău, 1989. Repere bibliografice: Ion C. Ciobanu, Tăria slovei măiestrite, Chișinău, 1971, 169-184; Vladimir Beșleagă, Suflul vremii, Chișinău, 1981, 161-178; Ion Ciocanu, Nuvelistica Anei Lupan, „Nistru”, 1983, 9; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 214-215; Femei din Moldova. Enciclopedie
LUPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287928_a_289257]
-
Angela Marinescu, Gheorghe Crăciun); Gheorghe Grigurcu, Între judecată și prejudecată (Monica Lovinescu), VR, 1994, 3-4; Jean-Pierre Thibaudat, M’sieur Caragiale face à la traduction, „Libération”, 1994, 25 mai; Irina Mavrodin, A inventa o nouă limbă, RL, 1994, 26; Al. Niculescu, Vâltorile unui text, RL, 1994, 26; Ioana Pârvulescu, Depărtarea care apropie, RL, 1994, 32; Tania Radu, Începutul sfârșitului, LAI, 1994, 34; Tania Radu, Tăcere de sprijin, LAI, 1994, 37; Negoițescu, Scriitori contemporani, 248-250; Simuț, Incursiuni, 329-332; Gabriela Adameșteanu, Obsesia politicii, București
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
11-12, pp. 1093, 1096. 481. Vezi Dan Horia Mazilu, O istorie a blestemului, Editura Polirom, Iași, 2001, pp. 372-382. 482. Vezi Dan Horia Mazilu, op. cit., pp. 333-335. 483. în Călători străini..., vol. VIII, p. 390. 484. După Paul Cernovodeanu, în vâltoarea primejdiilor, Politica externă și diplomația promovate de Constantin Brâncoveanu, Editura Silex, București, 1997, p. 145. 485. în Călători străini..., vol. VIII, loc. cit. 486. Carte de vise sau explicarea viselor, ediția a XI-a, Philip Lasar, Craiova, 1889, p. 89
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Românești, trad. și ed. de P.P. Samarian, București, 1937, pp. 104-107. 547. Op. cit., p. 179. 548. Vezi Șarolta Solcan, (op. cit., p. 179) trimite la o cercetare apărută la Budapesta, în 1989: Medicusi és borbély mesterseg.... 549. După Paul Cernovodeanu, în vâltoarea primejdiilor. Politica externă și diplomația promovată de Constantin Brâncoveanu (1688-1714), p. 145. 550. Șarolta Solcan, op. cit., p. 186. 551. Vezi Valeriu Leu, Modernizare și imobilism, Editura Banatica, Reșița, 1998, p. 82. 552. „în jurul cuptorului abia încălzit” - remarca unul dintre ei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
acestei Dacia Malvensis, Vidinul a fost numit de către geto-daci Pe Mal, tradus mai târziu de romani în Ad Malum. De origine latină sunt termenii de bază fântână (fontana), puț (puteus), râu (rivus), fluviu (flumen), mare (mar), lac (lacus), umed (humidus), vâltoare (voltoria), folosit și pentru a desemna o instalație hidraulică populară; burugă, un loc mlăștinos, o turbărie instabilă, vorax = lacom, gata să înghită; bătătoare (abitus), desemnând în Țara Făgărașului un canal abătur; săpata (sapere) - un curs artificial de apă. Merită să
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
secolului XXI; - impactul valoric asupra curriculumului este o realitate pedagogică milenară, așa cum am arătat deja. Metamorfozele axiologice care au însoțit marile mutații social-istorice au antrenat întotdeauna schimbări profunde, adesea totale ale curriculumului educațional. Societatea contemporană pare să se afle în vâltoarea unei transformări de amploare, cea mai profundă din câte a traversat vreodată, și, indubitabil, curriculumul educațional este supus deja presiunilor și va resimți din plin șocul acesteia în viitorul foarte apropiat; - grupurile special interesate pot influența prin intervenții mai mult
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
rămânând tristețea resemnată, calmă. Surprinzător, dar singurul său roman, Puntea din vale (1948, cu o postfață de G. Călinescu), nu este liric, ci are un pronunțat caracter epic, autorul dovedind și calități narative deosebite (ca, de altfel, și în nuvela Vâltoarea, 1950). E drept, cărțile de memorialistică și istorie literară tipărite ulterior - Luminile oglinzilor (1974), Autografe (1983), Descoperirea păsării Sitela (1989) - au reliefat disponibilitatea pentru evocare, pentru portretizare, capacitatea de a surprinde personalitatea unui scriitor, trăsătura lui specifică prin relatarea unor
RAICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289118_a_290447]
-
sporadic și nesemnificativ. SCRIERI: Vitralii, București, 1936; Hronic, București, 1939; Cântec de țărână, București, 1939; Cetățile înecate, Bucureși, 1941; Carnet de soldat, București, 1942; Hai cu mine, pref. Ionel Teodoreanu, București, 1942; Puntea din vale, postfață G. Călinescu, București, 1948; Vâltoarea, București, 1950; Vizite, București, 1955; O întâmplare cu tâlc, București, 1956; Pe drumuri de țară, București, 1957; Sosesc romantic, București, 1968; Necunoscutele scrisori de dragoste ale preadevotatului slujitor Alexandru, București, 1971; Un alai la pescuit, București, 1972; Luminile oglinzilor, București
RAICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289118_a_290447]
-
ales de probleme legate de istoria Transilvaniei, realizând numeroase interviuri cu martori ai evenimentelor istorice din anii 1918 (Marea Unire), 1941 (Dictatul de la Viena), 1945 (eliberarea Clujului) ș.a., precum și reportaje referitoare la viața oamenilor din Transilvania. Volumul de debut, În vâltoarea vremurilor (1988), îl definește ca un bun observator al realităților cotidiene, căutând mereu implicarea oamenilor în destinul locurilor. M. stăpânește cu profesionalism dialogul, întotdeauna incitant, viu, antrenant. Îl preocupă fie realizarea de abordări monografice ale unor localități, ca în Timp
MUSTAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288334_a_289663]
-
impus în varii domenii de activitate ca personalități exemplare, cum se vede în Reporter în trenul secolului (1994). Autorul rămâne fidel reportajului, pe linia unor Geo Bogza, Traian Coșovei, Vasile Nicorovici ș.a., fără a urmări însă performanța literaturizării. SCRIERI: În vâltoarea vremurilor, București, 1988; Inscripții pentru mileniul trei (în colaborare), București, 1989; Reconstituiri, București, 1991; File din Biblia Transilvaniei, Cluj-Napoca, 1994; Reporter în trenul secolului, Cluj-Napoca, 1994; America, via Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, 1995; Timp și timpuri peste Baia de Arieș, Cluj-Napoca, 1995
MUSTAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288334_a_289663]
-
vorbă cu... George Uscătescu, București, 1998; Amintiri pentru mileniul III, Cluj-Napoca, 2000; Student la Cluj, Cluj-Napoca, 2001; Blesteme și lumini, Oradea, 2000. Ediții: Dumitru Cristea, Viața mea, pref. Doru Motoc, postfață Constantin Cubleșan, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Horia Bădescu, „În vâltoarea vremurilor”, FLC, 1989, 12; Niculae Stoian, Rememorări transilvane, LCF, 1989, 18; Constantin Coroiu, „În vâltoarea vremurilor”, CL, 1989, 9; Dorin Serghie, Schițe pentru o catedrală, „Adevărul de Cluj”, 1993, 6; Constantin Cubleșan, „Reporter în trenul secolului”, „Unitatea națională”, 1995, 71
MUSTAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288334_a_289663]
-
Cluj-Napoca, 2001; Blesteme și lumini, Oradea, 2000. Ediții: Dumitru Cristea, Viața mea, pref. Doru Motoc, postfață Constantin Cubleșan, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Horia Bădescu, „În vâltoarea vremurilor”, FLC, 1989, 12; Niculae Stoian, Rememorări transilvane, LCF, 1989, 18; Constantin Coroiu, „În vâltoarea vremurilor”, CL, 1989, 9; Dorin Serghie, Schițe pentru o catedrală, „Adevărul de Cluj”, 1993, 6; Constantin Cubleșan, „Reporter în trenul secolului”, „Unitatea națională”, 1995, 71; Constantin Cubleșan, „Timp și timpuri peste Baia de Arieș”, „Gazeta de Cluj-Napoca”, 1996, 11. Ct
MUSTAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288334_a_289663]
-
deodată survine lovitura: o moștenire. Proaspăt îmbogățiții vor să-și depășească condiția, iar mijlocul este politica, astfel încât șarja piesei va avea și o țintă politică. Acțiunea se precipită, fiecare membru al familiei participă cu zel pentru a-l împinge în vâltoarea alegerilor exact pe omul cel mai puțin interesat de acestea, pe Spirache. „N-am încredere în nici un partid”, „Nu e firea mea să fac politică”, repetă el, dar, împotriva voinței sale, se trezește implicat și în final chiar câștigă lupta
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
politică”, „Adevărul” ș.a. note și comentarii privitoare la politica internă și europeană, medalioane și însemnări de drum din epoca studenției, pe care le adună în volumul Cu aripile întinse. Amintiri din estompate vremuri (1932). După o încercare în dramaturgie - piesa Vâltoarea (sau Învingătorii) este acceptată în 1934 în repertoriul Teatrului Național din București, dar nu e reprezentată - mai dă tiparului „studiul psihico-social” Tâlcuirile bufniței albe sau Religia aristocrației intelectuale (1937), un volum memorialistic, Din volbura vremii. Însăilări (1939), și romanul Cântec
NAUM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
inconștiente”, intră în umbra gândirii cioraniene. Între aceste „limite” P. își gândește și poezia. O primă plachetă este tipărită în Mexic, cu titlul Cele șapte anotimpuri (1961), iar a doua carte, antologia Poezii, apare în 1974. Poetul trăiește intens prezentul, vâltorile vieții născând mereu energii pentru timpul și viața „de-acum”. Totuși, caligrafia versului nu poate ascunde „praful neputinței” și cenușa „idealului înfrânt”. E mult mai intens dorul de pământul natal, autorul încheind apoftegmatic: „O singură doină / și numai o vorbă
PETRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288773_a_290102]
-
mai publică nimic. La debut, poetul se înfățișează publicului „cu versuri de aleasă și nobilă factură parnasiană”, cum spunea Perpessicius. Producția lui din anii ’40 a suscitat însă și rezerve din partea aceluiași critic, care, referindu-se la volumul Stema din vâltoare (1943), observa: „Fără să putem vorbi de afectare și nici chiar de un anume gongorism, nu e mai puțin adevărat, totuși, că stăruie în poemele de astăzi ale d-lui Ojog oarecare manierisme și oarecare prețiozitate, ce se reflectă și
OJOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288516_a_289845]
-
acestui poet sumbru și luminos, tensionat și calm, nocturn și solar, contemplativ și „activ” e cumpănită de omniprezența unificatoare a unei stări de nostalgie domolită, fără accente acute, preponderent melancolică. SCRIERI: Pridvoare, București, 1929; Amiezi târzii, București, 1940; Stema din vâltoare, București, 1943; Amurguri vechi, București, 1947. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, III, 301-303, IX, 100-102, X, 213-215; Ion Șiugariu, „Stema din vâltoare”, RFR, 1943, 8; Bejenaru, Dicț. botoșănenilor, 182; Dicț. scriit. rom., III, 512-513. N.Br.
OJOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288516_a_289845]
-
stări de nostalgie domolită, fără accente acute, preponderent melancolică. SCRIERI: Pridvoare, București, 1929; Amiezi târzii, București, 1940; Stema din vâltoare, București, 1943; Amurguri vechi, București, 1947. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, III, 301-303, IX, 100-102, X, 213-215; Ion Șiugariu, „Stema din vâltoare”, RFR, 1943, 8; Bejenaru, Dicț. botoșănenilor, 182; Dicț. scriit. rom., III, 512-513. N.Br.
OJOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288516_a_289845]
-
mai tinere, emergenții „douămiiști”, fie se revendică de la unele direcții nouăzeciste în calitate de continuatori radicalizați ale acestora, fie le contestă nouăzeciștilor specificitatea, considerându-i o varietate de optzeciști. Toate aceste delimitări, adeziuni ori respingeri sunt deseori exagerate din rațiuni tactice în vâltoarea polemicilor vizând autopromovarea ori autolegitimarea „generaționistă”, în vreme ce o examinare atentă și imparțială dezvăluie o realitate literară mult mai nuanțată, în care continuitatea și ruptura stau într-un raport mai complex decât cel „aruncat” în disputele directe. De altfel, n. este
NOUAZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288484_a_289813]
-
corifei ai înaltei culturi românești contemporane, Gabriel Liiceanu și Nicolae Manolescu; prin asta, întreaga cultură înaltă românească din toate timpurile e marcată cu stigmatul antisemitismului; toată lumea se gândește la comploturi și mașinațiuni, ba antisemite, ba anti-antisemite. S-a pierdut, în vâltoarea controversei, miza cu adevărat importantă a polemicii Voicu et al. contra Liiceanu et al.: analiza critică a trecutului și prezentului, în numele viitorului. și s-a amânat încă o dată șansa reală a unei justiții simbolice retrospective, pe care românii și evreii
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
După un timp, ambarcațiunile fură văzute foarte dar - o balenă le remorca drept spre corabie. Monstrul ajunse atît de aproape de coca vasului, încît la început ni se păru că avea de gînd s-o izbească; deodată, însă, scufundîndu-se într-o vîltoare la cîțiva stînjeni de bordaj, dispăru cu totul, ca și cum ar fi plonjat sub chila corabiei. Ă Tăiați, tăiați! strigarăm noi către oamenii din ambarcațiuni, în clipa cînd acestea păreau pe punctul de a fi izbite cu putere de bordul vasului
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
găleata asta de fier? încetează imediat, n-auzi? Ă Atenție la palanc! strigă un glas ca de tunet. Aproape în aceeași clipă, enormul cap se prăbuși în mare cu un zgomot asurzitor, întocmai ca masa de piatră a Niagarei în vîltoarea apelor; corabia, ușurată brusc de povară, se rostogoli pe cealaltă parte, dezvăluindu-și arama strălucitoarea a carenei; toți marinarii rămaseră fără suflare în timp ce Daggoo apărea - cînd peste capetele lor, cînd deasupra apei - printr-o ceață de spumă deasă, agățat de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Virginia; apoi, fluturîndu-și amenințător coada în aer, magnificul zeu se arătă în toată spendoarea lui, înainte de a se scufunda în adâncuri, făcîndu-se nevăzut. Planînd deasupra locului unde plonjase și atingînd apa cu aripile lor, păsările acvatice zăboviră un timp peste vîltoarea stîrnită de balenă. Cu babaicile în cumpănire, cu vîslele scurte lăsate în jos și cu pînzele în voia vîntului, cele trei ambarcațiuni pluteau în derivă, așteptînd ca Moby Dick să-și facă din nou apariția. Ă O oră, spuse Ahab
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]