1,237 matches
-
25 de ani. Dar căștigasem oarecare notorietate de bun judecător și lumea nu mai privea cu mierare numirile mele în posturi administrative socotite mai ușoare. La Dorohoi, unde am stat aproape 2 ani, m-am perfecționat, pot zice, în arta vânătorească. În acest județ puțin populat, cu câmpii întinse, cu fânațe vestite, cu iazuri mari, cu păduri neumblate, foiau mulțime de animale și păsări sălbatice nespăriate de nimeni. Acolo am făcut cunoștință cu un ceasornicar neamț din Botoșani, numit Schmid, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
întreabă Vadana. Nimic! Ia mi-a dat pușca o palmă și mi-am, pierdut echilibrul. Da, bine, prea o încarci din belșug. Apoi, dacă vrai ca pușca să te hrănească, trebuie s-o hrănești Acesta era unul din sănătoasele principii vânătorești ale lui Costică Șuțu. Mai bine să-ntreacă decât să nu ajungă, gândea el la facerea cartușilor și astfel aluneca totdeauna mia mult praf și plumb decât trebuia. Apoi sara, când ne adunam la conac și ne așezam îndemânatic în jurul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cu strângere de inimă, dar de nărav tot nu ne lăsăm, căci la cap, deși înălbiți, n-am prins minte, iar picioarele încă tot ne mai slujesc. Să mă ierte cetitorii, dacă m-am întins poate prea mult asupra incidentelor vânătorești din viața mea. Asta-i singura patimă ce mi-a mai rămas și nu m-am putut opri de a-i face cinstea cuvenită, cât mai țin condeiul în mână și pușca în spate. Sunt unii care susțin că vânatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cu merindele, apoi... halal să ne fie!... Era drept dragul să ne fi văzut cineva la lucru. Poftă de mâncare și poftă de vorbă cât lumea. Parcă făcusem cine știe ce izbândă. Cu cât să deșartau sacii și butelcile, cu atât poveștile vânătorești deveneau mai gogonate. Ca să dau o idee despre ce este în stare să istorisească un vânător sătul cu o ploscă de Cotnar trasă la măsea, e destul să spun următoarea întâmplare a lui Codreanu, care se jura pe oțelele puștei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de necrezut, dacă nu mi s-ar fi întâmplat chiar mie. Să vedem ciudățenia, adause Codreanu, făcând un semn din ochi tovarășilor săi. Eu cetisem nu demult cartea lui Odobescu Pseudo-Cynegeticos și fără mustrare de cuget îmi însușii următoarea anecdotă vânătorească, localizând-o după trebuință; alții au făcut mai rău decât mine, au braconat prin codrii literaturei și au tăcut pitic. Închipuiți-vă, zisei eu, că la un Crăciun în pădurile de la Bordea, lângă Iași, am împușcat o vulpe, cum nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
căci vorba ceea, unde te duce pușca și femeia nici dracul nu te duce; cânii scoteau o limbă de-un cot, noi eram bleașcă de sudoare și văzusem măcar un pui de prepeliță. Se întâmplă și de aceste în viața vânătorească. O! să nu creadă buhnacii de duminică că n-au decât să iasă în câmp pentru ca iepurii să le treacă printre picioare și prepelițele să le clocească pe pălării. Nimic nu-i fără trudă în lume. De astădată însă truda
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
în chip de ascultare și plecă. Ei, acuma că eram asigurați în privința mâncărei, ne veni chef de vorbă. Manolucă, dealtfel bun și el de gură și foarte prietinos, când nu-i cereai nimică, ne istorisea fel de fel de anecdote vânătorești, popești, țigănești, iar noi, care, se înțelege, nu ne lăsam mai prejos, îi țineam isonul cu alte anecdote și mai și. În răstimpul acesta trăgeam mereu cu coada ochiului la ușa pe unde ieșise baba, că doar vom zări ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
dintre toate sporturile cu care se îndeletnicește tineretul nostru, fără îndoială vânatul este cel mai frumos, mai bărbătesc, mai poetic și care ne înfrățește mai mult cu natura. De aceea simt o deosebită plăcere de a istorisi diferitele mele întâmplări vânătorești, care îmi revin acum din depărtarea timpurilor ca niște dulci adieri de primăvară. Așa îmi aduc aminte că, în dimineața unei zile calde și senine din luna august, eram dimpreună cu prepelicarul meu Milord pe o bogată miriște de grâu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
40 Bocanci, cu vârful lat. 41 Cizmar. 42 Impozit; cotă parte. 43 Ochesc. 44 Așchii de lemn. 45 Defect. 46 Bucăți. 47 Negustor. 48 Mustăți. 49 Glumeț, poznaș. 50 Priceput. 51 Fânețe. 52 Pipă. 53 Deal mic, colină. 54 Pândă vânătorească. 55 Cărare pe care trec animalele. 56 Răsfiră. 57 Să vorbească urât. 58 Original. 59 Haină groasă. 60 Covor înflorat. 61 Alice. 62 Vorbea mult. 63 Dibăcie. 64 Colonel (rusă). 65 Papură. 66 Păsări. 67 Animale cu blană. 68 Crud
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și care accept, pentru oricare carnivor ca și pentru om, vânătoarea ca sursă de hrană, ca necesitate, nu ca divertisment. Măcar pescuitul și-a mai lăsat o portiță de scăpare, datorată aspectului său dual: a devenit sport În aspectul său vânătoresc, dar a rămas necesitate, pescuitul oceanic, În aspectul său culegător. A treia ocupație primordială, culesul, e doar pe cale a deveni sport, cuplată fiind În bună măsură cu turismul. Hoinărind pe vreun câmp, găsim ceva de băgat În gură, ba chiar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
primele trei Bond-uri (adică înainte ca rolul să înceapă să-l plictisească) și observați cum își folosește mimica și ochii ca să ne comunice că 007 gîndește tot timpul, că, oricît de relaxat ar părea personajul, o inteligență ultrapersonală sardonică, vînătorească și lubrică e mereu la lucru, adunînd și filtrînd informație. Inteligența asta nu vine din romanele inspiratoare semnate de Ian Fleming și, cel puțin în primul film, ea nu vine decît în foarte mică măsură din dialogul oferit de scenariști
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
nu-i amestecat cu apă. Dacă mulgea mai mult decât cerea clientul, grecul avea o pâlnie, ridica de coada caprei, punea pâlnia și-l turna înapoi în capră ca să-l vândă tot proaspăt și ne amestecat cu apă.” Din cele vânătorești ne povestea cum un boier a organizat o vânătoare de iarnă pe terenul moșiei sale la care, a poftit un vânător bătrân din sat, care cunoștea bine locurile unde se ascunde vânatul. Bătrânul a venit de dimineață la conacul boierului
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
doarmă dimineața până târziu, nu era gata de plecat la vânătoare, și pentru ca să stea de vorbă despre organizarea vânătorii din acea zi, boierul l-a poftit în casă, și în timp ce se pregătea, îl întreba pe bătrân tot felul de treburi vânătorești. Boierul a stat la masă mai mult timp, ceea ce l-a cam indispus pe bătrân. Când boierul l-a chemat la masă și pe bătrân, acesta a spus că el a mâncat acasă, și că nu mai poate mânca. Știa
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
sfatul bătrânilor hotăra ziua, locul și tot programul de “vânătoare comunală”. Doar neputincioșii și copiii mici, alături de ei păzitoarele cuptoarelor intrate în lucru, nu participau. Până și cavalerii familiei Brumă erau notați pe hârtia gonacilor. Se vânau iepuri, baza mesei vânătorești de la primărie. și nu lipsea aproape nimeni. Dea Domnul să nu se fi schimbat nici acum obiceiul. Curioase mai sunt întâmplările vieții. Cu ani în urmă, la Bolgrad, auzisem cântând un tânăr. Avea ceva aparte, ceva care așeza blândețe pe
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
doarmă dimineața până târziu, nu era gata de plecat la vânătoare, și pentru ca să stea de vorbă despre organizarea vânătorii din acea zi, boierul l-a poftit în casă, și în timp ce se pregătea, îl întreba pe bătrân tot felul de treburi vânătorești. Boierul a stat la masă mai mult timp, ceea ce l-a cam indispus pe bătrân. Când boierul l-a chemat la masă și pe bătrân, acesta a spus că el a mâncat acasă, și că nu mai poate mânca. Știa
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Capra (Turca, Brezaia) este jocul cu ponderea cea mai mare în cadrul spectacolelor cu măști de la Anul Nou. Se întâlnește pe tot cuprinsul țării, dar cu o frecvență și o varietate tipologică sporite în Moldova. Descinzând din travestirile animaliere proprii culturilor vânătorești, imaginea caprei a pătruns în jocurile cu măști din epoca feudală și continuă să apară astăzi în contextul unor petreceri populare, cu deosebire în cele de la Anul Nou. Prima fază de trecere a dramei rituale către teatru este prezentarea dramatică
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
investigat într-o dispoziție de vacanță - răstimp lipsit de griji și constrângeri, mobilat cu mici aventuri mereu neprevăzute, niciodată prea grave - și privit prin ochii copilului preadolescent, e completat cu descripția competentă și savuroasă a unor rafinamente gastronomice pescărești și vânătorești. Voievozi fără morminte (1979; Premiul Asociației Scriitorilor din București) e un roman istoric, prezentat la apariție ca inaugurând un virtual ciclu consacrat evocării epocii lui Mihai Viteazul (chipul acestuia nu apare încă în acest prim volum). Textul e introdus prin
CRISAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286496_a_287825]
-
Pop. Acesta semnează articolul program Pornind la drum, în care anunță că ținta principală a revistei (care purta subtitlul „Publicație de informare, agrement și literatură cinegetică”) e de a pune în valoare frumusețile și bogățiile Carpaților, mai ales pe latura „vânătorească”. Rubricile principale ale revistei vor fi „Articole, schițe”, „Din munți și din câmpii”, „Cărți”, „Reviste”, „Redacționale”, „Din literatura străină”, „Diverse”. Rubrica de articole e întreținută de Mihail Sadoveanu, Ionel Pop, Mihail Moșandrei, Al. Borza, Marin Ciortea, Victor Stanciu, V. Liuția
CARPAŢII-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286124_a_287453]
-
1904), Departe de oraș (1906), Chipuri și suflete (1908), Oameni cumsecade (1911), Între femeie și pisică (1913), Păcatul Sfinției sale (1915), De sufletul nemților (1916), Doamna de la Crucea Roșie (1919), Între frac și cojoc (1922), Bodoreanca (1924), Pasărea rătăcită (1929), Povestiri vânătorești (1939). Ultima antologie alcătuită sub supravegherea autorului este Deștept băiat!, din 1961. Se alătură prozei scurte romanul Un om supărător (1924), încercări dramatice (Năbădăile Cleopatrei, comedie într-un act; traducerea, în colaborare cu D. Nanu, a piesei Nunta lui Figaro
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
neînțelese, București, 1916; Doamna de la Crucea Roșie, București, 1919; La umbra unui car, București, 1920; Între frac și cojoc, București, 1922; Bodoreanca, București, 1924; Un om supărător, București, 1924; Pasărea rătăcită, București, 1929; Domnul Iorga are haz, București, 1932; Povestiri vânătorești, București, 1939; Grija stăpânului, București, 1949; Din vremea aceea..., București, 1951; Văzute și auzite, București, 1958; Deștept băiat!, îngr. Elena Beram, pref. Georgeta Horodincă, București, 1961; Chipuri și suflete, îngr. și pref. Ilie Dan, București, 1973. Repere bibliografice: Sadoveanu, Cărți
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
revelion ș.a.). A tipărit și cărți de publicistică pe teme preponderent literare: Evocări (1964), Tăria slovei măiestrite (1971), Modelări artistice (1986). SCRIERI: Codrii, I-II, Chișinău, 1954-1957; Întâlnire cu eroul, Chișinău, 1962; Evocări, Chișinău, 1964; Podurile, Chișinău, 1966; O pătăranie vânătorească, Chișinău, 1970; Tăria slovei măiestrite, Chișinău, 1971; Cucoara, Chișinău, 1975; Scrieri, I-III, Chișinău, 1977-1978; Voci pe oglinda apei, Chișinău, 1981; Podgorenii, Chișinău, 1982; Modelări artistice, Chișinău, 1986. Repere bibliografice: Vasile Coroban, „Cucoara” - universul satului contemporan, LA, 1978, 15 iunie
CIOBANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286234_a_287563]
-
100 ml de vin roșu aromat. Rulourile: se folosesc 2 cartofi fierți și pisați, 2 ouă, 5 linguri de făină, sare; se amestecă bine, apoi se fac bastonașe care se fierb în apă sărată, apoi se prăjesc în unt. MÂNCARE VÂNĂTOREASCĂ 1,5 kg carne de mânzat, fructe, zarzavat, prune uscate, o cană de miez de nucă, fâșii de slănină, un castron de usturoi, unt, ceapă, foi de viță murate și condimente Se taie carnea felii și se împănează cu usturoi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cel care descoperă vertijul lipsei de limite în setea de carnagiu căreia nimic nu vine să-i pună frâu sau capăt. Distanța până unde pot ajunge săgețile sale e nelimitată, ele nu cunosc frontiere și enumerarea fantastică a isprăvilor sale vânătorești o dovedește 395. De asemenea, îndepărtarea sa de casă nu va putea împiedica ca fatala predicție să se împlinească. Am putea chiar spune că tocmai faptul că el se crede în afara limitei aduce uciderea. Tocmai fiindcă și-a părăsit ținutul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de pădurar, brigadier sau tehnician cu atribuții și de vânătoare, pe fostele fonduri de vânătoare gospodărite de stat (GVS), pentru criteriul prevăzut la art. 2 lit. d); ... e) copie autentificata a permisului de vânătoare, însoțită de adeverință emisă de organizația vânătoreasca ce a eliberat permisul de vânătoare, din care să rezulte când a fost dobândită calitatea de vânător, pentru criteriul prevăzut la art. 2 lit. e). ... Articolul 4 Angajarea personalului cu atribuții de pază a fondurilor de vânătoare se face dacă
CRITERII TEHNICO-PROFESIONALE din 14 aprilie 2003 ce trebuie îndeplinite de persoanele care urmează să fie angajate de gestionării fondurilor de vânătoare pentru asigurarea pazei fondurilor de vânătoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149337_a_150666]
-
de pădurar, brigadier sau tehnician cu atribuții și de vânătoare, pe fostele fonduri de vânătoare gospodărite de stat (GVS), pentru criteriul prevăzut la art. 2 lit. d); ... e) copie autentificata a permisului de vânătoare, însoțită de adeverință emisă de organizația vânătoreasca ce a eliberat permisul de vânătoare, din care să rezulte când a fost dobândită calitatea de vânător, pentru criteriul prevăzut la art. 2 lit. e). ... Articolul 4 Angajarea personalului cu atribuții de pază a fondurilor de vânătoare se face dacă
ORDIN nr. 282 din 14 aprilie 2003 pentru aprobarea Criteriilor tehnico-profesionale ce trebuie îndeplinite de persoanele care urmează să fie angajate de gestionării fondurilor de vânătoare pentru asigurarea pazei fondurilor de vânătoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149336_a_150665]