167,899 matches
-
o privire harnică spre scârțâitul fierbinte al roților, dar numai primăvara, când începeau toate să fie pe jos: asfaltul se înroșea, cât era de lung, iar apoi pleca mai departe, albastru și tăcut, să o viseze încet, printre foșnetele dintre vârste. Atunci, țipătul devenea al unei femei, dar își jura să se întoarcă într-o zi, puternic și al nimănui. Zburau, în toamna ca zahărul de pe fundul ceștilor de cafea, păsările uitate odată cu anii domniei: vara murise tânără și blândă, chiar dacă
Adrian Bodnaru prezentat de Șerban Foarță by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7977_a_9302]
-
Despre felul cum mă hrăneam la început La început mi-am manifestat foarte clar adevărata natură. Se-ntâmpla cam pe la vârsta de trei ani, când am luat cunoștință de propria persoană și am prins drag de lume. Pe atunci, disprețuiam orice fel de mâncare pe care mi-o ofereau oamenii mari, asigurându-mă că e bună. Simțeam fără tăgadă că nu
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
se transformase în măcinare și într-o continuă înfruntare. "L-am întors acasă prin rugăciune". L-a salvat și mintea lui strălucită, talentul lui neobișnuit pentru matematici. Mă intimida cu inteligența lui, găsea rezolvări la probleme complicate care-i întreceau vârsta, nu învăța din manual demonstrațiile unor teoreme, le descoperea el, parcă în joacă, pe când colegii săi nu reușeau să le priceapă nici după nopți la rând de toceală. Uneori aveam impresia că eu sunt copilul lui, nu el al meu
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
se traducă aluzia asta!), nu zic că nu-mi place, ador să traduc, să mă lăfăi între cele două limbi pe care le cunosc aproape la fel de bine, dar, orice s-ar spune, traducerea e o pierdere de vreme, iar la vârsta mea orice pierdere de vreme o voi regreta amarnic mai târziu, în clipele dinaintea sinuciderii sau când mă voi trezi diminuat în căruț... Ai luat-o razna, s-ar rățoi Marianne dacă ar putea să-mi citească gândurile, să scaneze
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
o omoare, a spus. - Pasionant! - Tu mă descoși, eu nici n-aș fi vorbit despre asta. - Și ce marfă transportă camionul ? - Nu știu... - Păi cum nu stii! Trebuie să știi, asta e important. în sfârșit, spune-mi atunci despre camionagiu. Vârsta? - E importantă? - I-auzi, bineînțeles că e importantă. Are nevastă, copii ? - N-are, adică a avut o nevastă de care s-a despărțit. Nu știu dacă a și divorțat, femeia a fugit la Sofia. - La Sofia? - Acolo a întâlnit un
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
nu numai atunci dar nici în zilele următoare iar asta a impresionat-o ba chiar a înduioșat-o îl trăgea spre ea îi lipea capul între sâni și-atunci el ejacula imediat la fel și Durand deși era mai în vârstă și se culcase până atunci cu o turmă de femei era chiar expresia lui și el se pierdea cu firea în fața țâțelor ei care între timp mai crescuseră puțin dar tot bățoase se țineau când rămânea doar în chiloți se
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
cel puțin, așa lăsau impresia. Se zvoni că se aștepta un timp favorabil, anume, miezul nopții, când puterea lor devenea nemărginită. Veni un alt zvon, cum că magicienii erau nemulțumiți de oscilația montagnarzilor. În sfârșit, al treilea: ajunși la o vârstă înaintată, și-ar fi pierdut virtuțile, așa că nu se mai încumetau să-i însoțească pe montagnarzi în Epoca de aur, fiindcă, în timpul procesiunii, unii enoriași și-ar fi dat obștescul sfârșit. Petrecerea lor ar fi o trecere defintivă în cealaltă
Condamnări by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/7893_a_9218]
-
citatul: eram condamnat la această promiscuitate abjectă a dormitoarelor. Nu se mergea prea departe." Precizare limitativă - de toată frumusețea... "Sodomia nu era practicată, numai masturbația mutuală. Cred că toți (s. n.) oamenii onești care au fost elevi interni și au acum vârsta mea - au trăit asta... Exista o curte pentru cei mari și o curte pentru cei mici. Când ajunsesem în clasa a șasea - o să-mi amintesc totdeauna de asta, căci e cea mai abjectă amintire a vieții mele - în curtea celor
Rezistența la neadevăr by Lucian Raicu () [Corola-journal/Imaginative/8352_a_9677]
-
atunci din ei și la cinci metri bunicu cu salivă închegată în colțurile gurii, ridicând mâna spre ei, cu fața albă și kirilă rămânând încremenit. e tot ce a putut face. starea s-a stabilizat. prea multă sare. omul, la vârsta dumneavoastră, nu mai e o mare. când e prea multă sare, e ca la techirghiol, corpul te împinge în afară, nu te lasă înăuntru, te obligă să plutești în afara lui, sub piele. și e periculos să fii atât de aproape de
spitalul ilfov by Teodor Dună () [Corola-journal/Imaginative/8138_a_9463]
-
a dispus să fie cruțat. înainte de a fi repus în libertate, cerbului i s-a aplicat pe grumaz un cerc de oțel aurit, purtînd următoarea inscripție: "împărăteasa Iosefina a grațiat acest cerb la 8 septembrie 1808". Cei prezenți au apreciat vîrsta exemplarului la aproximativ 20 de ani. în anul 1836, pe timpul regelui Ludovic-Filip, la o vînătoare în aceeași pădure, a fost răpus un cerb cu un trofeu colosal, purtînd pe grumaz un cerc de oțel, prin curățarea căruia s-a putut
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]
-
naște din frustrare și din revolta împotriva a ceea ce scriitoarea resimte a fi un destin marginal. Conștientizarea exacerbată a unei presupuse condiții inferioare a femeii în lumea contemporană, un soi de deficit existențial generat de boală, accentuat o dată cu înaintarea în vîrstă și permanenta raportare la descendența dintr-o familie aristocratică din Transilvania, în care cultul luptei pentru emanciparea românilor nu s-a stins, reprezintă cele trei elemente definitorii ale existenței Angelei Marinescu. Conștientizarea obsedantă a acestor elemente constitutive ale personalității sale
Confesiuni nefardate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13132_a_14457]
-
într-un spațiu concentric în jurul punctului central, un rond în mijlocul căruia tronase mai de mult, pe un postament, împodobit cu blazoane, Lupa Capitolina, lupoaica de la care sugeau Romulus și Remus, doi copilași drăgălași și puși pe șotii. Trei doamne în vârstă, strânse în costumele lor ca în niște corsete, se apără de soare sub umbrele, o tânără într-o bluză lejeră și o fustă vaporoasă de vară așteaptă tramvaiul cu cai și privește un negustor în fața Bisericii Sfântu Gheorghe, în timp ce bărbatul
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
am întîlnit pe Polanski pentru prima oară într-o dimineață călduroasă de mai, la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică din București. Scund, osos, plin de vitalitate, părea că are mai puțin cu douăzeci de ani, decît (imposibilă de acceptat!) vîrsta reală: 70! Urmărit de un scandal conjugal care făcuse valuri, cîștigător recent al multor premii importante, Polanski poposise în România, în turneul promovării „Pianistului”. O etapă dintr-un drum care-l ducea înapoi spre rădăcini; și cum orice drum începe
Întîlniri cu Roman Polanski by Lucian Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/13146_a_14471]
-
să ai la ce te întoarce. Realizează, în sfârșit, că are o meserie nevandabilă pe piața muncii. Trece printr-o criză de identitate, face o depresie decentă, cât să nu clacheze și să se apuce de băut (acesta e rezervată vârstei mijlocii, intelectualii cei mai inadaptabili, pentru care etatea e un impediment în reprofesionalizare.) Devine lucid, sictirit, aspru. E decis să renunțe, nu prea are la ce. La pretenții. Să devină agent imobiliar, secretară, traducător la vreo firmă. E conștient că
Portretul intelectualului la tinerețe by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13130_a_14455]
-
că totul se spune, nimic nu se transformă. E momentul când fetele aleg să se mărite. E o modalitate de a împărți camera și cheltuielile la căminul Grozăvești. Cele mai cinice aleg să devină amante, fac victime din bărbații de vârstă mijlocie, potenți social, care încep să se gândească la a doua nevastă. Pentru aceștia reprezintă o scăpare din plafonarea domestică, sunt tinere, rafinate, inteligente, fertile. Posibilitatea unei a doua tinereți. Au astfel viitorul asigurat, pot face o a doua facultate
Portretul intelectualului la tinerețe by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13130_a_14455]
-
ar cuveni de asemenea o cât de mică insistență asupra colectivului de autori. Dicționarul analitic de opere... este, în mod evident și firesc, contribuția mai multor generații. Vechea gardă a filologiei clujene a dus greul, și ea cu diferențe de vârstă pe care nu le mai menționez: Georgeta Antonescu, Leon Baconsky, Nicolae Bot, Cornel Căpușan, Doina Curticăpeanu, Sergiu Pavel Dan, Vasile Fanache, Sara Iercoșan, Mircea Muthu, Dumitru Pop, Cornel Robu, Octavian Șchiau, Ion Șeuleanu, Silvia Tomuș, Ion Vartic, Vasile Voia. Din
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
pare a mai avea răgazul să se întrebe care ar fi rostul și care vor fi consecințele lor. Au trecut abia șapte luni de cînd s-a făcut un pas uriaș înainte și s-a extins învățămîntul obligatoriu pînă la vîrsta de 16 ani, modificîndu-se legea anterioară, care prevedea exact același lucru. Și pentru ca modificarea să fie completă și în pas cu timpul, liceul are acum două „trepte” - una obligatorie, alta cum va vrea fieștecine - ca în... 1976! E drept, astăzi
Stagnează reforma? by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/13154_a_14479]
-
dezinvoltură deplină de această libertate. Astfel: după sărbători are loc desfințatu’ bradului; instalația electrică a bradului clipocește; o melodie este melodiuță; afară ninge înfiorător de tare; întrebări pentru telespectatoare: „Ce-ați făcut de ninsoare”? și: „Cum a perceput nepoțica (în vârstă de 2 ani, n.m. DH) Crăciunul?”; unei telespectatoare de peste 80 de ani i se cere imperativ: „Să ne dați un SMS...”; și: „Ce faci să-ți treacă gâtul?”; o telespectatoare, la telefon: „Vă admir, vă ador, vă iubesc - aveți o
Ne-trezirea (bruscă) la... „realitatea TV” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13177_a_14502]
-
cărora trebuie să le acorzi atenție mereu. Și, dacă uneori îi dădeau liber, sau dacă se hotăra ea să-și ia liber, se urca în tramvai și făcea un tur al orașului. În lunile mai călduroase își scotea permis pentru vârsta a treia și se plimba. Iarna nu merita, era frig și imediat începea să plouă, așa că prefera să nu iasă, din cauza reumatismului. Dar, cum ieșea doar în lunile mai frumoase, permisul era și mai ieftin. Dacă făcea socoteala împărțind prețul
O povestire de Teolinda Gersão - Bătrâna by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13147_a_14472]
-
Era un om domol și foarte așezat. Vorbea totdeauna frumos, ori cu cine ar fi stat de vorbă. Și avea mare plăcere să-l servesc” eu. Cum intră Întreba: „Da' unde e Dumitrache?” Eu, ca unul care, slavă Domnului, la vârsta mea pot zice că sunt „specialist” și că am servit mii și mii de oameni, mi-aduc aminte și acum că avea un păr frumos negru, ondulat, dat peste cap. Mustață, mica, era tot neagră. De 'mbrăcat nu l-am
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
de I. L. Caragiale, este „mânuitor de bani publici într-o mare administrație” și are printre colegii de breaslă reputația de a fi „dintre toți cel mai competent în materie” - apreciere împărtășită și de mai marii săi pe linie ierarhică. „În vârstă de 40-45 de ani” (...) „e flăcău, stă cu soră-sa și cu mama lor, în Dobroteasa”. Comportamental, se prezintă ca „un tip de urbanitate”, chiar dacă, periodic, mai încurcă traseul prin oarece localuri de noapte „după cunoscutu-i obicei la luarea
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
foarte multe, nume ale literaturii universale, și nu numai, cu care scrisul lui Dan Lungu ar avea câte ceva în comun. Cred că aplecarea aceasta spre sursologic nu numai că, făcută fără măsură, este nedreaptă pentru autor (în fond, la această vârstă a literaturii, asemănările de acest tip sunt structural numeroase și absolut inevitabile, căci orice bun scriitor de astăzi este un filtru: scrie și ceea ce citește), dar nu cred că are o relevanță prea mare. Numele Gabrielei Adameșteanu, cred, era de-
Viața cu amănuntul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13183_a_14508]
-
intereseze Occidentul), dar nu a surprins pe nimeni că nu a obținut premiul, acesta mergând pe bună dreptate la excelentul scurt-metraj “L’escalier”: o efemeră iubire adolescentină, având ca decor casa scării de la un bloc. Mult adevăr în observarea unei vârste și a trăirilor aduce Frederic Mermoud în acest scurt-metraj, ce a reprezentat, deja, Elveția în multe competiții internaționale. Filme demne de interes, trădând temperamente regizorale autentice și multă prospețime a tonului și două scurt-metraje-filme de diplomă: acidul “Meyers” al lui
SOLOTHURN 2004: povești elvețiene și povești românești by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13170_a_14495]
-
revine Ștefan, care tocmai a împlinit patruzeci de ani, funcționar într-o comisie mixtă ce căuta o soluție în relațiile tensionate greco-turcești. Moldovean de origine, ca și autorul, el se află într-un grav moment de cumpănă, de criză a vârstei, crezându-se un ratat, un înfrânt și un mediocru. Speranța lui de echilibrare sau de salvare din criză e în dragostea pentru mult mai tânăra Ioana, fiica unui prieten al său, stabilit definitiv la Istanbul și pe cale de a se
Un scriitor pierdut în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13190_a_14515]
-
parte, la urma urmelor, din sublimul existențial. Cele două spectacole amintite multiplică fețe ale suferinței, ale patimii, ale iubirii necondiționate și pînă la capăt, a plății pe care o facem pentru opțiuni, pentru zbuciumul interior, devorator, mistuitor. Multiplicări ale eu-lui, vîrstele lui, ipostazierele acestuia în studii atente și răvășitoare, iată ce-mi propune Măniuțiu să frămînt interior. Îmi aduc aminte scene întregi, tulburătoare, din Tragica istorie... după Christopher Marlowe. Doi protagoniști, două chipuri ale personajului. Două vîrste, două tipuri de raportare
Furioasele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13196_a_14521]