903 matches
-
o clipă, se uită în jur dacă nu-i vede nimeni, dar acum fiecare ins abia dacă mai putea să-și aibă grija sa. Într-o clipită, ajutorul de sutaș își sfâșie cămașa și se repezi spre vâslaș. Din lăcașul vâslei nu mai putea să cadă în mare, dar valurile pătrundeau și din margine și de sus și îl băteau fără încetare. De nu s-ar fi ținut cu o mână de trunchiul în care se legăna vâsla părăsită, s-ar
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
vâslaș. Din lăcașul vâslei nu mai putea să cadă în mare, dar valurile pătrundeau și din margine și de sus și îl băteau fără încetare. De nu s-ar fi ținut cu o mână de trunchiul în care se legăna vâsla părăsită, s-ar fi izbit cu capul de pereții groși de bârne. Cu cealaltă mână, ajutîndu-se de pieptul său și de dinți, Iahuben înfășură strâns în jurul capului acestui nenorocit vâslaș pânza sfâșiată din cămașă. Îl trase pe Hunanupu la o
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
pânza sfâșiată din cămașă. Îl trase pe Hunanupu la o parte și începu să vâslească el. Marea neagră urla. Din ea se ridicase un stâlp de apă neagră cu creștetul înspumat care venea amenințător spre corabie. O clipă, Iahuben lăsă vâsla din mâini și privi cu spaimă. Niciodată nu întîlnise furtuni așa de mari în scurtele lui călătorii pe mare. "Asta e moartea!" se gândi el. Apoi vâsli mai departe. Știa că vâslind i se va liniști stomacul și gândurile la
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
grăbit. Sângele închegat de pe pânza cu care îi era legat capul fusese spălat de valuri și numai o pată roșiatică aducea aminte de izbitură. Dar scurgerea sângelui se oprise; capul nu era spart. Iahuben se uită la sclav, apoi la vâslă, apoi din nou la sclav. Vâslea ca și până acum. Deodată, ochii i se luminară. Privi țărmul apropiat. Se uită la celelalte corăbii, care erau departe. Se ridică puțin și cuprinse puntea în priviri. Pe punte nu era, aici lângă
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
ei, încă nimeni. Slujbașii regești se mai ascundeau sub punte, în pântecul navei. Iahuben se aplecă spre sclav și-l întrebă: - Ți-au venit puterile la loc? Hunanupu, care sfârșise de mâncat, se ridică din colțul său, vrând să ia vâsla. Era înzdrăvenit. Se uită la militarul atlant cu recunoștință: - N-aș fi crezut să faci asta... Dar tot mai bine mă lăsai să pier! și așteptă să se așeze pe locul său, ca să vâslească. Dar Iahuben nu se sculă. Câteva
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
în șoaptă: - Acuma fugi! Sclavul se uită la el nedumerit. Dar ochii lui Iahuben, neașteptat de plini de înțeles și de frățești, spuseră mai mult decât gura lui. Acum, sclavul pricepu. Se strecură cu greu prin gaura lăsată pentru mișcarea vâslei (era atât de subțire, încît se putu strecura), apoi se aruncă în mare. Apa îl înghiți. Iahuben îl urmări îngrijorat, însă puțin mai târziu, la vreo cincizeci de pași, îi zări capul ieșind din apă: țăranul Hunanupu înota spre țărm
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
cu tot și l-a aruncat în mare, spuse Iahuben. Ce mă întrebi pe mine? S-o fi înecat! Slujbașul își schimbă greutatea de pe un picior pe altul. - Și de ce ai vâslit tu? - Ce întrebare neroadă! Cum era să las vâsla singură, dacă m-am întîmplat pe-aici și n-am văzut nici un vâslaș. Tu de ce ai stat ascuns și n-ai venit să schimbi vâslașul dacă acela s-a înecat! Slujbașul se întoarse și plecă, știind din viața lui lungă
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
de animale. Până la Marele Oraș coborâse pe apele iuți ale Râului Rece, într-o luntre ușoară. Dar după acest drum de nici o săptămână și după alte trei zile de drum pe mare într-o corabie bine mânată de vânt și vâsle, alt mijloc nu mai rămânea decât asinul. Pe temeiul unui semn de recunoaștere, Auta schimba asinii de câte două ori pe zi, luând mereu alții odihniți. Drumul părea însă foarte lung, în asemuire cu nerăbdarea de a-l străbate. Niciodată
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
nici n-aveau când să mai judece dacă au ghicit bine ori s-au înșelat. Înotătorii treceau liniștiți pe lângă aceste corăbii, nebănuind nimic. Se îndreptau spre cele două care ieșiseră în larg, abia zărite. Atunci pescarii începură să arunce cu vâslele în ei. Înotătorii se afundară numaidecât, ca să iasă din apă mai încolo. Numai pe unul din înotători îl izbi în cap o vâslă. Ceilalți nu se mai vedeau. Se puteau auzi numai niște bufnituri surde în pântecul corăbiilor de la țărm
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Se îndreptau spre cele două care ieșiseră în larg, abia zărite. Atunci pescarii începură să arunce cu vâslele în ei. Înotătorii se afundară numaidecât, ca să iasă din apă mai încolo. Numai pe unul din înotători îl izbi în cap o vâslă. Ceilalți nu se mai vedeau. Se puteau auzi numai niște bufnituri surde în pântecul corăbiilor de la țărm, pesemne valurile mării care începea să se înfurie. Cele două corăbii plecate ajunseseră destul de departe. Vântul bătea dinspre țărm. Câțiva pescari întinseră pânzele
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
auzi numai niște bufnituri surde în pântecul corăbiilor de la țărm, pesemne valurile mării care începea să se înfurie. Cele două corăbii plecate ajunseseră destul de departe. Vântul bătea dinspre țărm. Câțiva pescari întinseră pânzele la trei corăbii și loviră apa cu vâslele, cu câte vâsle le-au mai rămas. Corăbiile porniră. Dar foarte curând, una începu să se lase în bot, apoi alta pe-o coastă. În corăbii intra apa. Pe unde? Nu mai era timp de judecat. Traseră cu greu cele
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
bufnituri surde în pântecul corăbiilor de la țărm, pesemne valurile mării care începea să se înfurie. Cele două corăbii plecate ajunseseră destul de departe. Vântul bătea dinspre țărm. Câțiva pescari întinseră pânzele la trei corăbii și loviră apa cu vâslele, cu câte vâsle le-au mai rămas. Corăbiile porniră. Dar foarte curând, una începu să se lase în bot, apoi alta pe-o coastă. În corăbii intra apa. Pe unde? Nu mai era timp de judecat. Traseră cu greu cele trei corăbii înapoi
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
lor. Numai din întîmplare ajunsese la mal. Pe plută ședea un om și curăța solzii unui pește, care se zbătea încă în mâinile lui. Oprindu-și cu greu pluta într-o scobitură stâncoasă, omul ieși pe țărm. Avea o singură vâslă, care era și lopată și cârmă și undiță. Omul era scund, istovit și gol; pielea lui era stacojie sau aproape vânătă. Își aruncă vâsla pe stânci și se uită la păstori. Păstorii se uitară la el. Multă vreme tăcură și
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Oprindu-și cu greu pluta într-o scobitură stâncoasă, omul ieși pe țărm. Avea o singură vâslă, care era și lopată și cârmă și undiță. Omul era scund, istovit și gol; pielea lui era stacojie sau aproape vânătă. Își aruncă vâsla pe stânci și se uită la păstori. Păstorii se uitară la el. Multă vreme tăcură și păstorii și plutașul... Apoi îl întrebară cine e. - Mahukutah! rosti omul care părea să fie străin... Vorbea greu, neștiind destule vorbe atlante. Le istorisi
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Părăsită, venise singură să-și scape stăpânul. Valurile îl băteau, era istovit și flămând. Apă nu băuse. Dar se ținu de plută și nu muri. Și într-o zi marea se liniști și cerul se lumină. Descoperi între bârne o vâslă. Făcu din ea undiță, și după ce izbuti să prindă întîiul pește cu mâna și îl prefăcu în momeală, trăi din pescuit. În sfârșit, pluta lui îl aduse aici. - Și acuma ce vrei să faci? îl întrebă unul din păstori. Omul
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
miazăzi, fără să știm încotro. Dar zeii au fost buni: am găsit o corabie fără pânză, părăsită de atlanți. Marea încă n-o spărsese și ne-am suit în ea. Am dezlegat-o de la țărm și pentru că mai erau câteva vâsle, am vâslit. Era ziuă, dar era întuneric și nu erau stele, nu știam unde e răsăritul. Eu știam că la răsărit de Muntele de Foc este acel țărm de unde ai venit tu, zeul meu bun, prin pustiul cu nisip până în
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
noapte, dar nu știu bine, căci n-a răsărit nici soarele nici luna. După aceea am auzit strigăt slab de om. Uneori fulgera în cer și am zărit astfel un om pe o scândură, lângă noi. l-am întins o vâslă și l-am tras pe corabie. Era negru, dar nu din neamul nostru. Nu știu de unde era: ne-am înțeles numai în graiul atlanților. Mi-a vorbit de tine, zeule Auta; era bucuros că te-a văzut cu ceilalți zei
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
executant (a aparatului neuromuscular) sau a unuia care asigură activitatea musculară (cardio-vascular, respirator, vestibular etc.) fără să apeleze la utilizarea efortului maxim. Ca sistem de referință a efortului fizic se folosește exercițiul ciclic (lucrul la ergometrul, bicicletă staționară, trenajor cu vâsle, step test, genuflexiuni, alergare, mers) cu parametri măsurabili sau dați În unități de forță mecanică sau viteză. După forma, efortul mecanic poate fi continuu sau treptat crescător. Meritul testelor efortului gradat constă În următoarele: determinarea importanței parametrilor fiziologici la un
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
sistemul respirator, continuitatea reținerii se reduce cu 50% și mai mult. 5. Teste treptate se execută pe aparate care permit Înregistrarea precisă a echivalentului mecanic al efortului fizic. De exemplu, potențialul mecanic În timpul lucrului pe ergometrul de bicicletă sau de vâsle, viteza mersului sau a alergării pe banda de alergare. Pentru determinarea nivelului de pregătire și elaborarea recomandărilor pentru efortul individual după frecvența cardiacă se folosesc diferite modificări după formula Carvanen. Se Înregistrează pulsul În repaus. Calculând pulsul În timpul execuției actului
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
doar cu asta, spune că va aduce întâi o jertfă zeilor, apoi își va umple corăbiile cu bunurile dobândite, le va trage în mare și apoi vor putea fi văzute brăzdând marea îmbelșugată în pești, împinse în zori de puternice vâsle. Iar când îi amintește lui Enea de ziua, mult mai veche, 111 când acesta a fugit de lancea lui, îl arată părăsindu-și turmele și luând-o la fugă cât îl țineau puterile, la vale pe coastele muntelui, fără să
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
doar cu asta, spune că va aduce întâi o jertfă zeilor, apoi își va umple corăbiile cu bunurile dobândite, le va trage în mare și apoi vor putea fi văzute brăzdând marea îmbelșugată în pești, împinse în zori de puternice vâsle. Iar când îi amintește lui Enea de ziua, mult mai veche, când acesta a fugit de lancea lui, îl arată părăsindu-și turmele și luând-o la fugă cât îl țineau puterile, la vale pe coastele muntelui, fără să arunce
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
la o regată pe Tamisa în zona Chelsea unde se aflau celebrele Grădini Ranelagh (v.vol.3). În 1788, în ziua de 8 septembrie, are loc întrecerea nautică pe Tamisa între două cutere ("Chatham" și "Invincible") echipate fiecare cu opt vîsle. În 1793, Colegiul Eton din perimetrul orașului regal Windsor organizează prima defilare a unor ambarcațiuni pe Tamisa. În 1815 Universitatea din Oxford are primul ei club de canotaj. Primul concurs inter-colegial este cîștigat de Colegiul Brasenose. În 1827, după exemplul
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
de pământ“, mos „cutumă, lege“; rom. uz, față de folos. De remarcat că Mureș este formă plenisonică pentru moșie, rs. volostĭ „stăpânire“. Comp. alb. vis „loc, ținut, meleag, cuprins“ cu pol. Visla, râul care străbate Polonia. Numele râului este legat de vâslă (sl. veslo), cu sensul de bază „ a cârmui, a guverna“. De aici rezultă că Mureș, ca și Visla, este râul ținutului, al țării, iar Maramureș este „Țara cea Mare“. Fără a putea intra aici în amănunte, amintim forma vasal „persoană
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
134 a urzi, 134 uzi, 68 valah, 52 valet, 186 vasal, 74 Vasca, 57 Vaslui, 57 Vașcău, 57 vatră, 43 Văcăști, 57 Văculești, 57 a vărsa, 103 Văsoaia, 57 Văsui, 57 vânat, 97 vârcă, 69 a vârî, 136 vârf, 69 vâslă, 74 Veaca, 57 vecin, 110 a vedea, 104 vel, 146 veneti, 67 Veneția, 67 Veza, 57 Viacu, 57 viață, 129 Vica, 57 Vicovu, 57 vie, 128 Viena, 67 vin, 128 vioară, 129 Visca, 57 Visla, 74 Visuia,57 Vișani, 57
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ceilalți; forma dramatică, în care prezintă imaginea sa în raport imediat cu ceilalți. (...) Forma lirică este cel mai simplu veșmânt verbal al unui moment de emoție, un strigăt ritmic asemănător celor care odinioară îl însuflețeau pe bărbatul ce trăgea la vâsle sau rostogolea pietre către vârful unei pante. Cel care scoate acest strigăt este mai conștient de momentul emoției sale decât de el însuși pe cale de a încerca această emoție. Forma epică cea mai simplă se naște din literatura lirică atunci când
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]