2,196 matches
-
Radu Vodă Șerban. Această femeie, strănepoată a vestitei Anca din Coiani, femeie dârză, demnă, robace, excelentă dirijuitoare a treburilor neamului Cantacuzinilor din țara Românească (pe care l-a și întemeiat împreună cu soțul ei) s-a arătat a fi, după ce a rămas văduvă, un foarte bun „cap de familie”. în istoria dregătorilor din țările Române, Constantin Cantacuzino a instituit o performanță unică: a ocupat rangul de mare postelnic (în legătură cu celelalte funcții, avute în Moldova sau în țara Românească, există încă discuții, căci informațiile din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
stil vechi), când bătrâna s-a stins din viață, vegheată de Constantin Brâncoveanu („care pare să fi avut o mare influență asupră-i” - Nicolae Iorga), de surorile ei Stanca, Maria Logofeteasa, ce fusese măritată cu Radu Crețulescu și acum era văduvă, și de băneasa Ilinca, nevasta lui Vintilă Corbeanu (N. Iorga)328. „Cu limbă de moarte” - zice Nicolae Iorga - „Elina întări hotărârea ei din 1681, de mamă înțeleaptă și nepărtenitoare, prin care se feria averea din greu adunată, păstrată cu luptă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
așa-zisa diată din 1681, întărită în 1686, nu a fost auzită de nimeni ca viind din partea Elinei, ci a fost culeasă din șoaptele ei de Brâncoveanu ...”338. O văduvă își mărită fetele Despina Milița din neamul Brankovicilor a rămas văduvă în anul 1521. Neagoe Basarab murise, probabil de tuberculoză (lungoare), la 15 septembrie. După câteva luni de ședere pe tron (un tron prezervat de unchiul său, marele ban Pârvu Craiovescu: „după moartea lui Băsărab vodă s-au înălțat domn Preda
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și împodobită cu chiotori și sponciuri de argint aurite 340) a devenit - prin ianuarie 1526 - soția lui Radu de la Afumați (fiul lui Radu cel Mare) și Doamnă a țării Românești. Când a pețit-o pe Ruxandra, Radu de la Afumați era văduv de o bucată de vreme. Fusese însurat cu Voica, fiică a vornicului Vlaicu [Vladicul?]341, care îi făcuse trei copii - un băiat, Vlad, și două fete, Anca și Neacșa. Căsătoria aceasta - realizată cu învoiala Voievodului Transilvaniei, aliat atunci cu Radu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Basarab”342. Și astfel Ștefan cel Tânăr al Moldovei nu a mai avut posibilitatea să aleagă. El a luat-o în căsătorie - prin iunie 1526 - pe Stana, sora Ruxandrei. Moldoveanul murea câteva luni mai târziu, în ianuarie 1527, iar tânăra văduvă (să fi participat ea la otrăvirea soțului pentru a răzbuna umilința suferită?343) s-a întors lângă maică-sa, în 1527, a intrat între monahii (luând numele de Sofronia) și a murit la 8 februarie 1531. S-a așezat, pentru
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vârstă doar de 26 de ani, a început o nouă viață de renegat, despărțindu-se de doamna Neaga și de fiii ei, reveniți în țară, cu excepția celui mai mare, Radu, «turcitț și el, ca și de iubita sa Vișa [două „văduve”!], cu copii ei, ulterior ajunși la Veneția, urmărind însă cu interes creșterea și progresele la învățătură ale fiului acesteia Radu Mihnea”345. Legături de familie, probabil, l-au ajutat pe Radu, fiul lui Mihnea Turcitul și nepot al lui Alexandru
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
imaginat), prostituția a fost una de tip clandestin, evident temporară 369, dincolo de lege. Prostituatele - românce, țigănci, evreice, dar și reprezentante ale altor neamuri balcanice -, fete nemăritate (care își pierduseră fecioria, în urma unor abuzuri, uneori la vârste fragede), femei despărțite ori văduve, persoane ce practicau profesii - slujnice prin hanuri, cârciumărese - ce le puteau împinge către o astfel de îndeletnicire, își făceau meseria, atingând un profesionalism notabil (Evlia Celebi era încântat de prestația hotinencelor), în orașele din Principate (doar prostituția este o excrescență
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
denumirea de „podărese” - puncte de trecere mereu frecventate, care, la București, ca și la Paris, le avantajau pe „acolisitoare”376, cârciumile, unde proxenetele asistau uneori la actul sexual, casele „specializate”, aflate la marginea orașului, cum era locuința acelei preotese [poate văduvă?] care își indigna vecinii poftind turci la „curvăsărie neastâmpărată”377, poate băile, cum ziceam - un cod de legi arăta că de o femeie „care, desfătându-se, mănâncă și bea sau se scaldă împreună cu alți străini fără de voia bărbatului ei” se
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
un adulter descoperit, o pândea pauperitatea totală - zestrea și averea ei trecând în posesia copiilor și a rudelor fostului soț - și o viață de slugă 383) drept motiv al „vânzării” (bănuiesc că mai sus legea se referea la o mamă văduvă) atenua, dar nu anula culpa: „Nu vor putea să scape părinții să nu se pedepsească când vor zice c-au făcut supunerea dă nevoie pentru multă sărăcie, ce de pururea se vor certa”384. Legea îi dădea voie judecătorului să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Pravila lui Vasile Lupu îl condamna la temniță, pe o durată limitată, pe preotul seducător de văduve), în ciuda pedepselor cu care le amenința Puterea (pentru ignorarea normelor moralei se plătea „dușegubina”sau „gloaba pântecului”, care intra în încasările vorniciei 386), văduvele conturbau adesea „starea de moralitate”. Comunitatea românească tradițională (mai înțelegătoare, în genere, în cazul culpelor față de femeie, la care constata „neputința și slăbiciunea firei pentru care mai puțin să vor certa muierele decât bărbații” și o stare nativă - „iaste mai
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de lei de gloabă și câte 2 galbeni ciubotele, de la cei ce se vor afla în vină cu fete meri și câte 12 de gloabă și câte 2 galbeni ciubotele de la acei ce s-a afla în vină cu fămee văduvă, după obiceiul ce este așezat cu testament...” 389. încrederea înșelată. Dar nu numai atât... Nemulțumită de sentința dată de „dumnealor ispravnicii județului”, Zamfira, o văduvă din Ploiești, s-a adresat lui Vodă Ipsilanti în căutarea dreptății. Aflăm din anaforaua mitropolitului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ploiești, s-a adresat lui Vodă Ipsilanti în căutarea dreptății. Aflăm din anaforaua mitropolitului Grigore al Ungrovlahiei, căruia Voievodul îi remisese „cazul”, fiind vorba despre o abatere de la morală, conținutul reclamației: „După jalba ce au dat la măriia ta, Zamfira, văduvă de la Ploiești, pentru Dumitru bogasieru tot de acolo, că, fiind ea văduvă de trei ani, s-ar fi încărdoșit cu dânsa cu vorbă că o va lua-o de nevastă cu cununie și, făcând și păcatu curvii amândoi...” Văduva Zamfira
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
anaforaua mitropolitului Grigore al Ungrovlahiei, căruia Voievodul îi remisese „cazul”, fiind vorba despre o abatere de la morală, conținutul reclamației: „După jalba ce au dat la măriia ta, Zamfira, văduvă de la Ploiești, pentru Dumitru bogasieru tot de acolo, că, fiind ea văduvă de trei ani, s-ar fi încărdoșit cu dânsa cu vorbă că o va lua-o de nevastă cu cununie și, făcând și păcatu curvii amândoi...” Văduva Zamfira acceptase avansurile lui Dumitru bogasieru, nădăjduind o nouă căsătorie care să o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de când familia Tudorei (ea, soțul - Ion Purcărea Vlășceanu, porcar de meserie - și copiii) venise de undeva din județul Vlașca sub munte și se angajase în gospodăria lui Dumitrache Georgică. Relația continuase și după ce Ion Purcărea murise, lăsând-o pe Tudora văduvă și scăpând-o de păcatul preacurviei pe care-l făptuise până atunci. S-ar zice că proveniența socială umilă (nevastă de porcar) a amantei îl irita foarte tare pe vistierul Neagu Drăgulinescu („neam de boier”, cum se autocaracterizează el). îl
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nu se puteau naște suspiciuni privind conivența „părților”) - și cu un „autor” corect definit - „Răpitori se chiamă aceia ce vor apuca de vor răpi muiarea cuiva cea de cinste, de-ș vor râde de dânsa, sau vreo fată cucoană, sau văduvă, sau călugăriță, sau vreun copil, când vor lua pe fiecarii cu de-a sila și-i vor duce de într-acel loc unde va fi voia, de să vor mesteca trupéște...”394 - era pedepsită cu severitate (împăratul Constantin cel Mare
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lor de... luptă. Cele mai expuse acestor „experiențe” aducătoare de rușine și de dezechilibru (mă gândesc la opinia legiuitorului cu privire la agresor) erau văduvele. Poate și datorită „stării” lor „postconjugale” sau „interconjugale”. Pravila promulga: „Cela ce va face silă a muiare văduvă, acela se va certa cu banii după destoinicia acelui obraz”402. O „slugă domnească” ofensată Imposibilitatea de a reacționa consistent la violență în lipsa protectorului (des invocata fragilitate feminină agresată) și de a declanșa ulterior măsuri punitive substanțiale sporea vulnerabilitatea văduvelor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu lunga barbă neagră și adâncii ochi mari [legătură abia ascunsă de Doamnă 407, care-l transforma pe Cantacuzin în dublu rival al soțului ei, n.m., D.H.M.]. Iar după ce se duse la Constantinopol cu copiii, foarte puțin scârbită că e văduvă, ea prinse dragoste pentru un beiu de Maina, Limberachi, care-i mâncă toți banii și o părăsi”408. Opinia lui Iorga reproducea părerea contemporanilor, al căror purtător de cuvânt fusese, cu două secole mai înainte, Ion Neculce: „Care mai pe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Antroponime Numai numele de familie - dintr-un inventar suficient de bogat - pot fi convocate pentru această discuție, care doar înregistrează construcțiile onomastice pornite de la apelativul comun ce o desemnează pe femeia fără soț. Cuvântul care arăta starea civilă a femeii - văduvă - putea deveni nume de familie - Maria Văduva, transmisibil, firește, urmașilor: Ilie Văduva, fiul Mariei Văduva. De la „starea postconjugală” a mamei s-au format, cu siguranță și numele Vădan (deși aici putem avea și un masculin indicându-l pe soțul rămas
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe soțul rămas fără nevastă, la fel ca Văduva), Vădănescu (de la vădană; nu-l exclud, însă, pe vădan plus sufixul - escu), Vădănici (de la vădană ori vădan, la fel, plus sufixul - ici), Văduia, Văduvan (sufixul -an a fost aici utilizat pe lângă văduvă ori văduv), Văduvescu (alcătuit într-un chip descris mai sus). Orice îndoială dispare atunci când numele ne spun limpede că avem de-a face cu descendenți ai femeii fără soț (lipsa tatălui explicându-se nu doar prin moarte, ci și printr-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
rămas fără nevastă, la fel ca Văduva), Vădănescu (de la vădană; nu-l exclud, însă, pe vădan plus sufixul - escu), Vădănici (de la vădană ori vădan, la fel, plus sufixul - ici), Văduia, Văduvan (sufixul -an a fost aici utilizat pe lângă văduvă ori văduv), Văduvescu (alcătuit într-un chip descris mai sus). Orice îndoială dispare atunci când numele ne spun limpede că avem de-a face cu descendenți ai femeii fără soț (lipsa tatălui explicându-se nu doar prin moarte, ci și printr-o absență
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nume. Cu un a genitival (invariabil ca în Moldova): Aanei, Aaniței, Aaxiniei, Afloarii, Ailenei Amariței, Atudosiei, Avarvarei, Avasilicăi sau fără acea marcă a posesiei (construcție specific ardelenească) - Mării 414. în credințele și superstițiile populare, care nu ignorau deloc demersul magic Văduva grasă - Iordache Golescu zisese văduviță grasă, „adică văduvă bogată” - cum ne spune Iuliu A. Zanne că se cheamă acea femeie fără bărbat pe care șansa nu o ocolește 415 - nu prea apare în „încheierile” cu care depozitele populare contemplă starea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ocrotească” (percept scripturistic); „Pă văduve și pă sărmani cu deosebire să-i îmbrățișezi la păsurile lor”; „Să nu treci cu vederea pă văduvă când varsă lacrimi”; „Dă văduvă să-ți fie milă, ca și a ta neveastă mâine va fi văduvă ca ea”. „Sentențiile”nu ignoră sexualitatea: „Vai de văduva aceea ce fără bărbat rău să chinuește în pat”; „Visurile pă văduve rău le cam frâmântă”; „Văduva cam fără somn, că n-are cine s-o adoarme”; „Văduva să jălea, și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mai bine mărită-te ca să fii și tu ca noi, precum erai mai nainte”; „Văduva fără bărbat rău se tăvălește-n pat”; „Mai bine văduva să se căsătorească decât în foc să să chinuiască” (recomandare a Sfântului Apostol Pavel); „Muiarea văduvă tot castraveți visează”416. Notându-și catrenul „Să plâng cele măritate, Că nu au de bărbați parte; Dar cele văduve ce să zică, Când la inimă le pișcă” fratele lui Dinicu Golescu îl explică: „ Se zice pentru cei în bună
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
420). Este mai prudent să te ferești de văduve: „Joc fără descântec și văduvă fără plâns nu este” („Nu e bucurie fără supărare”421); „La cal alb și la văduvă să nu slujești”422. * Erau demonizate, fără îndoială (precum țigăncile, văduve sau nu [dar să nu uităm că, în cazul țiganilor, demonizarea avea și un sâmbure etnic, era congruentă cu marginalizarea], itinerante, deci în flagrantă contradicție cu „statornicia” medievală, suspectate a se afla în contact cu diavolul, căci descântau - nu întâmplător
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vreo vrajă asupra sa” 431, căci se spunea că este vrăjitoare. * Prin orice mijloace, văduvia trebuia evitată: „Să nu faci cununie în casă” - se zicea în Moldova - „că rămâne unul văduvoi”432; „Când se însoară a doua oară bărbatul rămas văduv” - se credea în Transilvania - „pe mormântul femeii sale se varsă apă multă, că aceea se crede că arde în groapă”433; „De ești căsătorit, nu mânca pe vatră, că tragi a burlăcie, a văduvie” 434; „Când ești căsătorit”, îi învață
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]