883 matches
-
1982 de cel mai mare epistolier al literaturii contemporane. Scrisoarea e un document excepțional despre atmosferă acelor oribili ani și despre umorul disperat al atît de atasantului I.D. Sîrbu: "...în disperările mele, de aici, din exilul meu barbar, între acești valahi semigloti, de fiecare dată cînd ridic mîinile spre cer și încep a urlă a neputința, a pustiu, si aia-măsii, mă tot aștept că, de după nouri, să văd apărînd zîmbetul calm și îndelung-răbdător al lui Blaga și să-i aud vocea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
Motivele acestor discuții sunt următoarele: Istoriografia românească preferă însă denumirea de "Principatele Române" (care include și Transilvania), din patru motive: Înaintea constituirii regiunilor tradiționale, au existat țări unde astăzi se află România, numite de istorici "Romaniile populare" și de cronicarii "valahii", unele constituite sub formă de cnezate, altele simple comunități rurale, cum sunt de exemplu țările Crasnei, Lăpușului, Gurghiului, Moților, Amlașului, Făgărașului, Bârsei (în Transilvania), Gilortului, Jaleșului, Lotrului, Argeșului, Muscelului (în Valahia), Vrancei, Neamțului, Dornei, Strășinețului, Onutului, Sorocăi, Iașilor, Bârladului, Codrului
Principatele Române () [Corola-website/Science/305906_a_307235]
-
se adaugă făină de porumb până când apa s-a evaporat. Pasta formată, care ia forma vasului, se răstoarnă pe un blid; se mănâncă așa, caldă, cu lapte sau ouă prăjite în unt, și“ - scrie D’Hauterive - „fără să am pofta valahului, vă asigur că e bună”. Despre modul de trai al românilor din Banat, într-o reprezentativă lucrare medicală a secolului al XVIII-lea se scrie că „vara ei se lipsesc bucuroși de carne(...) mulțumindu-se cu un fel de pâine
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
ca un soi de cenzor al scrierilor și purtărilor sale. Într-o scrisoare către babacă, feciorul agăi Ilie Kogălniceanu își asigura, de pildă, părintele că: acele zăce coale care am tipărit până acuma (din Istoria Valahiei, a Moldovei și a Valahilor transdanubieni - n.n.) le-am dat de le-au citit dumnealui Alexandru Sturza și mi-au zis că n-au văzut nimic între ele care să poată atinge Curtea rusiască sau turcească. Goethe nu a nutrit nici el simpatie față de trimisul
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
București, profesorul Florescu, educat la Universitatea Oxford, devine cunoscut în întreaga lume cu bestsellerul publicat în 1972, „În căutarea lui Dracula" (scris împreună cu Raymond McNally). Cartea dezvăluie pentru prima oară identitatea istorică a lui Dracula, care este de fapt domnitorul valah Vlad Țepeș. „În căutarea lui Dracula", publicată de NYGraphic Society și ulterior de Little-Brown, a fost tradusă în 12 limbi și a constituit sursă de inspirație pentru șase documentare realizate în diverse țări. Cartea este una dintre cele cinci scrise
A murit românul care a făcut din Dracula un brand în SUA by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/30012_a_31337]
-
Aceasta privitor la raporturile cu musulmanii ale Timișoarei. Sunt de văzut, desigur, după secolul XVIII, și alte elemente alcătuitoare ale fizionomiei orașului, apărute pe măsura venirii acolo și a altor seminții, a sârbilor, a evreilor, a nemților, a italienilor, a valahilor, desigur. Fiecare cu trăsăturile sale, cu ceva propriu în mentalitate, în vestimentație, în bucătărie și în toată manifestarea, desigur în vorbire, în proverbe și în ziceri care sintetizează plastic, uneori ironic și autoironic, spiritul și deprinderile locului. „Interesul poartă fesul
Orașul din cutia de pantofi by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3180_a_4505]
-
dar aspirând, în ritmul ei sincopat, la o viziune a întregului, ghicim prin urmare dubla intenție a romancierului. El polemizează, pe de o parte, cu contrafacerile de aspect comercial ale figurii și mitologiei lui Vlad }epeș, înscriindu-l pe domnitorul valah întemnițat de Matei Corvin în fila lui de istorie. Papa Pius al II-lea, cu ale sale Commentarii, crudul Mahomed al II-lea, de a cărui figură se leagă căderea Constantinopolelui și alte cumplite clătinări ale Crucii, vărul Ștefan (cel
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
compatrioților săi, Vlad vrea să schimbe... imaginea Valahiei în lume, să facă să se vorbească și să se tremure pe marginea acestui subiect. Dar tot el, schițând filiația din bravii strămoși daci, notează cu mândrie că, de la sinuciderea lui Decebal, valahii ,n-au mai acceptat niciodată (...) vreo supunere totală față de alte popoare". Și atunci? Nici interpretările Mioriței nu fac corp comun cu materia jurnalului, ele fiind agățate, mai degrabă, de pana hermeneutică a lui Marin Mincu decât de marcajele obsesionale ale
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
numele său ardelean îl chema Ion Capătă. Neam de șerbi. De robi. Din cei ce se răzvrătiră din secol în secol cu Ion, Horia și Crișan sau Dosza sau toți ceilalți, cărora slujbașii maghiari cu pana de cocos le ziceu "valahi împuțiți". Acum, si bunii noștri udemeriști din parlament, din senat ori guvern, cînd mai îngroașă lucrurile, măcar să nu uite și să-și aducă aminte de antecesorii lui Capătă, nevătămat, prin istoria lui grea, si care acum înfrunta prezentul, realitatea sau
Sapca de piele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17735_a_19060]
-
plăcerea umilinței sau modestiei încolo, însă, nu mai era, nu mai avea cum să fie neamț; redevenea ce fuseseră ai săi, iobagii din secolele de demult, cînd, - fie-le să le fie rușine ălora care le ziceau în scîrba biudosolah, valah împuțit, ca intrase și-n vorbirea sărmanilor robi vorba urîtă. Așa că atunci cînd preotelul, după cele povestite, îl întrebase "sînteți șofer?", Ion Capătă scuturase din cap cu șapca cu tot și făcuse: "Nooo, eu mi-s cu caiii!" și arătase
Sapca de piele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17735_a_19060]
-
Și tot mulțumită lui, Karl Knoblaut, prin urmași, Ion Taloș a intrat în posesia fotografiei lui Arthur Schott, unica existentă până acum. Dar și mai vie sursă de informație asupra fraților Schott o constituie Introducerea la lucrarea lor. Partea I, Valahii ca popor, îl caracterizează pe Albert. El vine cu potențialul de fecundă reflexivitate asupra unei documentări istorice, geografice, economice, etnografice, dând dovadă de o uimitoare intuiție a situațiilor, prompt în a îmbrățișa valoarea și a saluta calitatea, în urma unei voințe
Basme valahe by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13929_a_15254]
-
altfel de documentare aduce Arthur. Sunt poveștile sale culese pe viu. Dar dincolo de materialul în sine, tradus după ce a fost transcris, Arthur este semnatarul părților a II-a și a III-a a Introducerii. Pentru mine, partea a II-a, Valahii din Banat, formată din descrierea dialectelor, portului, arhitecturii, psihologiei și modului de viață, observate fără pendaterie, fără inertă suficiență, descoperind valoarea unei realități specifice, abordată dintr-o perspectivă relevantă, este adevărata carte de vizită a unui autor cu o biografie
Basme valahe by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13929_a_15254]
-
prin mult comentata Introducere în trei părți, dintre care prima, datorată lui Albert, se sprijină pe următoarele direcții: Destine exterioare, Creștinismul, Arta lingvistică, Elementele constitutive ale limbii valahe, Originea valahei, Formarea limbii literare. Totul, așa cum am mai arătat, sub titlul Valahii ca popor. Lucrarea continuă cu un capitol, intitulat Anexă, format din 43 de texte, cu prezentările lui Albert Schott, Despre originea basmelor și Clasificarea și interpretarea basmelor comunicate. Ediția de față adaugă textului inițial, prin intervenția bine cumpănită și sever
Basme valahe by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13929_a_15254]
-
în peisajul politic european; prin intermediul personajului său central, Dana Dumitriu dezvăluie semnificația faptelor din Valahia pentru lumea politică a Europei; „în timp ce Garibaldi cucerește Palermo, iar Napoleon al treilea anexează Savoia și Victor Emanuel al II-lea anexează Toscana și Emiliana”, valahii descoperă viața parlamentară, iar zgomotul nou, care se face auzit dintr-un punct îndepărtat al Orientului, preocupă din ce în ce mai mult pe politicienii occidentali ale căror opțiuni, supoziții, verdicte sînt consemnate de Ion Ghica pe parcursul călătoriei sale în Franța și Anglia; francezul
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
atât presupusa precaritate a creației (”un autor de divertisment, de consum — pentru că asta era în epoca aceea un comediograf și un producător de schițe publicate în presă”, „scriitor de mărunțișuri”), ci faptul că beneficiarul unei asemenea popularități nu e un valah get-beget! Promovarea acestui „străin deghizat în român” ar fi „o porcărie”, un triumf al „spiritului de autoînjosire” caracteristic, după Marian Popa, românilor. În spatele proclamării genialității lui Caragiale s-ar afla, desigur, o „temeinică acțiune ocultă de restructurare psiho-volițională a etniei
O partidă sado-maso cu Nenea Iancu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13230_a_14555]
-
6 mai - Sf. Mare Mc. Gheorghe; 7 mai - Sf. Sava din Ardeal; 8 mai - Sf. Ap. și Ev. Marko. Biserica Romano-Catolică 3 mai - Consacrarea Catedralei Episcopale Timișoara; 4 mai - Duminica a 3-a a Sfintelor Paști; 8 mai - Fer. Ieremia Valahul, Victor. Biserica Greco-Catolică 4 mai - Duminica 2 d. Paști (a Tomii). Sf. Mc. Pelagia (sec. IV); 7 mai - Arătarea pe cer a Sfintei Cruci la Ierusalim (351); 8 mai - Sf. Ap. și Ev. Ioan; Cuv. Arsenie cel Mare (†445); Fericitul
Agenda2003-18-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280969_a_282298]
-
asemenea fluid și propulsor epic, mobilitatea internă a romanului este asigurată. Viața fără capăt a lui Zogru se împletește cu existențele date, finite ale pământenilor, într-un cadru de continuitate istorică și stabilitate geografică. Bampirul care se scaldă în sângele valahilor nu poate părăsi zona. Dincolo de Dunăre și de celelalte granițe, se simte îngrozitor; sau este efectiv respins de o obscură forță contrară, ca un produs autohton refuzat la export. Nu poate face absolut tot ce vrea. O ușă de mănăstire
Un vampir de treabă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8377_a_9702]
-
Eteriei. Cînd participi de pe o poziție marcantă la viața țării tale, cînd contribui la formarea identității societății, a politicii și a culturii acestei țări, atunci nu există nici un motiv să fii înregistrat ca minoritate. Bucureștiul a fost un oraș de valahi și romei." (p. 162) Autorul se dovedește un spirit lucid, erudit și totodată patriot, care îți dă posibilitatea să afli cum arată Europa, România și Grecia atunci cînd sunt privite de ochii unui grec contemporan nouă.
Tradiția elenității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6731_a_8056]
-
sec. XX (1918) post-Primul Război Mondial ar putea constitui un prim răspuns la întrebarea de ce sîntem noi românii „altfel“. Nu așezarea la marginea mai multor state, ci apartenența la spații de civilizație diverse explică o parte din comportamentul românesc. Mitică, Valahul, Moș Ion Roată, Moldoveanul, și Badea Cîrțan din Ardeal, vorbind toți trei românește, țineau de regiuni cultural diferite. Ei ilustrează cel mai bine unitatea în diversitate a poporului nostru. Aceasta este cea dintîi caracteristică românească! Românii aparțin însă și zonelor
O incitantă lucrare incompletă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/2578_a_3903]
-
patria lui Dracula: Românii vor executa sentința de condamnare la moarte a fotbalului maghiar"; �Matyus e chiulangiu, iar Sebõk e bețiv!" (ca o ironie a sorții, tocmai �bețivul" Matyus era cât pe ce să scuture de două-trei ori plasa �abstinenților" valahi); Victorie ucigașă a Naționalei" și alte delicatețuri de neuitat, ca-ntre vecini. Totul culminând, firește, cu declarația prostească a antrenorului Hagi: Vom băga Ungaria în criză!" Care criză, dom' Hagi? De butelii? Despre meciul propriu-zis n-ar fi mare lucru
Ungurii, pokemonii României by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15866_a_17191]
-
a transmis din Budapesta un reportaj jenant: văzând într-o banală întâlnire fotbalistică evenimentul decisiv pentru destinul națiunii, dl. Macarie a indus ideea că viața suporterilor români e în pericol și că ungurii skin-heads abia așteaptă să bea sânge de valah! S-a ajuns chiar la situația frizând patologicul ca ambasada României de la Budapesta să ceară protecția poliției maghiare. Că prin zonă n-a călcat picior de ungur (deși, aflu din presă, �periclitata" clădire se găsește chiar în drumul spectatorilor spre
Ungurii, pokemonii României by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15866_a_17191]
-
din luciditate. Iată cîteva rînduri despre oportunismul lui Arghezi: "De unde să începem explicația? Poate însăși terestritatea lacomă și impie a autorului Cuvintelor potrivite, aflată în relații bănuitoare, pînditoare cu transcendența, să-și fi spus mai adînc cuvîntul. Acea fibră de valah, ager și adaptabil, care i-a dat, deopotrivă, tăria și slăbiciunea. Preeminența lui a avea față de a fi "etc. Nu e momentul să dezbatem problema compromisului înnăscut. Deranjantă este bagatelizarea propriei mize. Dacă descoperi în Cuvinte potrivite compromisul și nu
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
a fi "etc. Nu e momentul să dezbatem problema compromisului înnăscut. Deranjantă este bagatelizarea propriei mize. Dacă descoperi în Cuvinte potrivite compromisul și nu acolo unde trebuie, îți arunci în aer orice credibilitate. De ce e nevoie de o teorie a valahului avid de îmbogățire atunci cînd există texte evidente de compromis, în cazul Arghezi. Astfel de texte ne îndreptățesc să-l catalogăm pe Gheorghe Grigurcu drept mizantrop (un caz clasic), decît revizionist serios. Grigurcu a luptat pentru un adevăr din care
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
Cuza” din Germania a trecut cu bine și pragul secolului XXI, marcând, printre altele, și atât de departe de România ziua Unirii Principatelor și celebrându-l pe domnitorul care a reușit să întrunească, în urmă cu 144 de ani, voturile valahilor și moldovenilor.
Agenda2003-4-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280625_a_281954]
-
prăbușirii orășelului de sub munte, în cazul scandalului morții cetății coanei Zoițica, alienarea sentimentală este noua față a lucidității politice și a democrației absolute. Astfel, spre deosebire de Agamemnon, războinicul ieșit din fruntariile țării sale și revenit în granițele sale, Agamiță este nedesțăratul valah, care întemeiază o nouă viziune asupra lumii, pașnică! Sunt destui vulturi care domnesc peste propriile lor umbre, indiferenți față de bucuriile și suferințele celor din jurul lor, trăind, am putea spune, într-o aureolară singurătate. Ei, bine, în viață așa ceva e destul de
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]