878 matches
-
în interesul Porții să caute să reinstituie elementele unei situații politice stabile. Presiunea rușilor rămînea la cote ridicate. Două delegații alcătuite din cîte șapte membri fiecare au sosit în aprilie 1822 la Constantinopol. Moldovenii erau conduși de Ioan Sturdza, iar valahii de Grigore Ghica. Ambele delegații reprezentau interesele boierilor și aveau programe similare. Cererea principală era restabilirea domniilor pămîntene și sfîrșitul exploatării fanariote, cu toate funcțiile înalte deținute de atunci înainte de români. Membrii delegațiilor pretindeau de asemenea înlăturarea egumenilor (abaților) greci
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
statutului boierului. Odată cu creșterea tot mai mare a cererii de produse agricole din Principate pe piața externă, beneficiind de situația economică a vremii, marii proprietari funciari și-au păstrat poziția avantajoasă. Cu toate că boierii moldoveni își administrau adesea singuri moșiile, cei valahi preferau în general să locuiască la București sau în străinătate și să numească un vechil care să se ocupe de afacerile lor. Ei nu erau interesați de ameliorarea folosirii pămîntului lor sau de introducerea metodelor agricole moderne. Dispunînd de o
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ale populației, inclusiv membri ai micii nobilimi, ai clerului, ai claselor profesionale și ai armatei. Mai mult, ca și în Principate, un rol important l-au jucat tinerii educați, care împărtășeau multe dintre ideile generației lor din toată Europa. Spre deosebire de valahii bogați, nu foarte mulți studenți croați își puteau permite să studieze la Paris. Ei puteau însă studia la Graz sau la Viena, venind aici în contact cu ideologiile revoluționare și, fapt și mai important, cu naționalismul romantic propagat de scriitori
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de meri și de caiși Înfloriți rostogolindu-se până În satul româ nesc urgisit dincolo de zidurile Cetății. Rezemați de stela funerară a sasului răposat acum două sute cincizeci de ani, ascultam Îmbrățișați, prin ceața matinală a zilelor de mai, vocalizările latine ale valahilor noștri din vale, lătratul Înăbușit al câinilor, mugetul prelung al vitelor duse la pășune, trâmbițatul Încrezut al cocoșilor, vesela Întrecere a cio canului pe nicovala meșterului, toată larma virgiliană a satului românesc, cu lumea lui gureșă la treabă și cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de acatist de Valeriu Anania (Editura Institutului Biblic, București, 1981, 72 pagini), citită În dimineața de 14 mai, Înainte de a pleca spre Cipru, dar, În absența jurnalului, neconsemnată. Cele două cicluri sunt, de fapt, două acatiste poetice, consacrate lui Ioan Valahul, martirizat la Constantinopol, la 12 mai 1662 (Iluminatul) și Avvei Calinic de la Cernica, trecut la Domnul la 11 aprilie 1868 (Luminătorul). Icosul și Condacul sunt Înlocuite cu Starea și Treapta, armonizate Într-un flux care te captivează. Sugestive sunt și
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
istoric. Este acea realitate descrisă de un profesor din Amberg, Ioannis Bisselius: „provincialii transilvăneni țineau mai mult la unul deal lor, un dac ca Mihai, decât la un străin ca Basta. Căci oare ce-i este mai apropiat Transilvaniei decât valahul din vecinătate?“ Și „care alt popor, în afară de valahi, poate fi într-atât de asemănător și într-atât de plăcut transilvănenilor. Căci mai toți sunt de acelaș sânge, de aceeași origine, de acelaș nume: daci sunt și unii și ceilalți“, Mihai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din Amberg, Ioannis Bisselius: „provincialii transilvăneni țineau mai mult la unul deal lor, un dac ca Mihai, decât la un străin ca Basta. Căci oare ce-i este mai apropiat Transilvaniei decât valahul din vecinătate?“ Și „care alt popor, în afară de valahi, poate fi într-atât de asemănător și într-atât de plăcut transilvănenilor. Căci mai toți sunt de acelaș sânge, de aceeași origine, de acelaș nume: daci sunt și unii și ceilalți“, Mihai, la rândul său, a desfășurat în Transilvania o
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Simion. Împăratul Rudolf al II-lea nu dorea domnia lui Mihai în Transilvania, iar generalul său Basta, era unul din adversarii cei mai înverșunați ai voievodului muntean. Nobilimea maghiară din Transilvania nu se putea resemna să se afle sub autoritatea „valahului“, care adusese cu el și boieri români de peste Carpați, pentru a le încredința demnități în Principatul transilvan, cucerit. În sfârșit în rândurile boierimii din Țara Românească, opoziția față de încercările domnului de a impune statul domnesc în detrimentul celui boieresc avea numeroși
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
drept operator cultural al unor departajări Între «noi» și «ei»” <endnote id="(552, p. 107)"/>. În legendele populare bulgare, de exemplu, românii apar mereu ca pletoși, pornindu-se de la asocierea omofonă dintre termenul vlas/vlasi („păr”) și etnonimul vlah/vlasi („valah”) <endnote id="(108, p. 232)"/>. O legendă maghiară - interpolată la jumătatea secolului al XVII-lea de Simion Dascălul În Letopisețul lui Grigore Ureche - marchează și ea diferența identitară dintre unguri și românii din Maramureș și Moldova prin modul deosebit de a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dintre unguri și românii din Maramureș și Moldova prin modul deosebit de a se tunde al acestora din urmă <endnote id="(77, pp. 278-279)"/>. La acestea putem adăuga și o zicală maghiară depreciativă, care atribuie românilor pilozitate excesivă : Szörös talpu Oláh („Valah cu păr pe talpă”). Pentru creștini, modul evreilor ortodocși de a-și purta părul, barba și perciunii rituali marchează mai mult decât o diferență culturală. Iată câteva zicale populare, uzuale În zona de care mă ocup : despre un lucru respingător
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cei care put și sunt murdari ; pentru americanii anglo-saxoni, aceste defecte le au americanii- polonezi ; pentru albi, negrii și țiganii sunt Împuțiți și murdari <endnote id="(905)"/>, iar pentru bărbați - femeile <endnote id="(83, p. 107)"/>. Pentru evreu, românul este „valah Împuțit” (În idiș, Vulăh schtink). Este drept că această expresie răsturnată este atestată mai rar și este folosită ca o replică simetrică la expresia injurioasă „jidan Împuțit”. Pentru ungur, nu doar evreul pute și este murdar (büdös/koszos zsidó), ci
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de exemplu, câțiva evrei au Îndrăznit să se apere În fața agresiunii unor români. Slugerul Costache, vătaf la agie, a declarat cu acel prilej că evreii „trebuiau să se lase bătuți, căci n-au nici un drept de a se apăra contra valahilor țării, care astfel domnesc și guvernează În patria lor” <endnote id="(395, p. 175)"/>. Într-un memoriu din 1945, fostul primar al orașului Cernăuți, Traian Popovici, după ce descrie „Întreaga gamă de Împilări” la care au fost supuși evreii În timpul războiului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
domnitorului Moldovei - ; ci, dimpotrivă, noi suntem cei care trebuie [...] să descâlcim caracterul, firea, ba chiar și fizionomia popoarelor contemporane.” „Popoarele barbare și ignorante” la care se referea Carra nu erau cine știe ce populații din Africa, America sau Asia, ci moldovenii și valahii de la Dunărea de Jos. În spirit iluminist, J.-L. Carra percepea actul cognitiv ca pe unul de luare În posesie, de subordonare. De aceea „noi” trebuie să-i cunoaștem pe „ei” Înainte ca „ei” să ne cunoască pe „noi” : „Noi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fiind bătuți de români - au Îndrăznit să se apere, un anume sluger Costache, vătaf la agie, a dat În public următoarea explicație halucinantă : „Ei [= evreii] trebuiau să se lase bătuți, căci n-au nici un drept de a se apăra contra «valahilor țării», și care astfel domnesc și guvernează În patria lor, și că, În general, aceasta este valabil pentru orice străin, căruia Îi este interzis a se apăra contra unui național. Dacă nu le place, n-au decât să se Întoarcă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
foarte puțin primitori”. Pe la 1653-1657, Paul de Alep susținea că „[muntenii] Îi iubesc pe străini, nu ca În Țara Moldovei”, În schimb la 1742 Markos Antonios Katsaitis observa, dimpotrivă, că „[moldovenii] sunt iubitori de străini, ceea ce nu se observă la valahi [= munteni]” (652, pp. 16, 24, 29). 655. Călători străini despre Țările Române, volum Îngrijit de Maria Holban et alii, vol. V, Editura Științifică, București, 1973. 656. Antim Ivireanul, Opere, ediție Îngrijită de Gabriel Ștrempel, Editura Minerva, București, 1972. 657. Nicolae
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
strigat: "Ecce homo!" Și consilierii i-au ținut isonul: "Cruciatul!" "Spaima păgânilor!" "Eroul Creștinătății!" "Sabia Domnului!"... "Măscăriciul lui Hristos!" Ajunge! Și?!... Te ridicau în slăvi, dar în ochi le citeam disprețul. Hainele noastre erau ponosite, prăfuite... Cine eram noi? Niște valahi împuțiți, niște varvari de la Gurile Dunării; pe când ei, numai catifele, numai aur... numai... Mă cinsteau cu buzele, că inima lor... Cunosc! Nu o dată, în surghiunul meu, am cunoscut disprețul și m-am simțit mândru în țoalele mele ponosite. Fiecare arată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pre limba lor? îl asmute Ștefan. Subito! Presto! Mascalzzoni! Macaronari! Mi-a spus un mare negustor... șovăie Țamblac, mi-a spus că de când "il pazzo valaho"... Cum, cum?! Să nu se supere Măria ta, spune Țamblac stânjenit. "De când "nebunul de valah" chiar așa a spus a momit fulgerele otomane asupra Moldovei, negustorimea navighează într-o veselie pe Mediterană". Ștefan izbucnește în hohote mari de râs, cu boierii după el, măcar că râsul lor e cam hâit: "Nebunul de Ștefan?!" Hai că mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și În orice caz ungurii care erau deja catolici nu erau aceia care au aderat la ritul greco-catolic. Dealtfel despre episcopul de Hojdudorog se spunea: ...”trebuie să fie un maghiar tare, energic și cu totul intansingent, pentru că aspirațiunile naționale ale Valahilor ... nu se pot trata cu mănuși de mătase”. Șovinismul ierarhiei bisericești adăugat celui politic au fost cauzele masivei deznaționalizării a românilor. Bulgaria. Prima statistică efectuată În anul 1910 consemnează pe teritoriul Bulgariei 79.429 români, În 1920 - 57.312 iar
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și protejarea cimitirului. În luna iunie a apărut numărul 3 al Buletinului „Ginta Latină”; la Muzeul Unirii din Iași au conferențiat: Prof. Teohar Mihadaș - Cluj Napoca - AromâniiKurzii Balcanilor, Prof. Al. Andronic - Românii de peste Nistru și tot d-sa a vorbit despre Valahii din Moravia. În cursul lunii iulie s-a făcut o excursie la mormântul lui Ștefan cel Mare de la Putna. Miting de solidaritate cu frații din Basarabia și Transnistria. 29-31 august - Simpozion internațional și excursie la Chișinău pentru a participa la
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
rege al Bosniei iar oștirile de ocupație erau formate din români transilvăneni. Populația valahă era așezată cu preponderență În ținutul Stari Vlah (Vlahii Bătrâni) având un principat autonom condus după Dreptul Valah, atât sub sârbi cât și sub otomani. Vechimea Valahilor și preponderența lor În unele regiuni este atestată de toponimice și hidronimice, tradiții, onomastică. Denumirile Stari Vlah, Korona, Valașici, Negrușa, Bunea, Barbatovaț, Barbeș, ori Durmitor, Visitor sunt amintite Încă din secolul al XII-lea. La o populație de 1.158
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
un cătun de 20 case sârbii puteau avea preot, pentru satele valahe un preot se norma la cca. 300 familii. A fost cauza care i-a determinat pe români să treacă la mahomedanism sau la biserica catolică. Birurile grele impuse valahilor după cum reiese dintr-un raport aflat În arhivele din Viena i-au obligat să emigreze. Prima colonizare a avut loc În anul 1597 când au părăsit Bosnia În jur de 2000 de vlahi; ulterior s-au colonizat În Croația 3000
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Trințu Măran și Iovan Negurici originari din Valea Timocului și stabiliți la Viena, revista „Curierul Ginta Latină” a primit date inedite În legătură cu acest subiect. La recensământul din 1910 În zonele din Austria locuite astăzi de români s-au Înregistrat 2400 valahi iar statistica din 1957 a Înregistrat doar 1400. Ei se află răspândiți În 14 localități grupate În partea de sud a Burgenlandelui unele fiind parțial valahe. Idiomul vorbit este un amestec de cuvinte române, germane, croate și maghiare constituit deja
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
fost emisă o ordonanță cu caracter administrativ adresată coloniștilor valahi. Un alt document din 1667 se referă la Îndatoririle militare iar În 1768 un act juridic precizează drepturile și datoriile locuitorilor croato-valahi. Morlacii Etnonimul morlaci dealtfel Întâlnit frecvent În menționarea valahilor din Bosnia, Herțegovina, Muntenegru și Dalmația este foarte controversat. În timp ce În unele Însemnări din Evul Mediu termenul de Morlaci este atribuit tuturor romanicilor din peninsula Balcanică, În altele denumirea este dată numai celor din partea de vest și emigranților spre Austria
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
În biblioteci, muzee, expoziții, monografii, colecții, simpozioane datorate În cea mai mare parte instituțiilor academice și intelectualilor din zonă. Cercetarea românească este mai restrânsă. Numiri de munți, localități, păduri se identifică cu termenul de valah ecou al unui trecut când valahii erau populație distinctă. Vocabularul În special cel ce se referă la oierit, unelte agricole, articole de Îmbrăcăminte conține cuvinte românești adesea arhaice, unele de circulație În zona Macedoniei, Bosniei, Herțegovinei. Arhitectura caselor, acoperișul, prispa, ferestrele, aspectul porților se disting de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Alte informații sunt aduse de Th. Burada, B. P. Hasdeu, apoi de călugărul englez John Levis Burckadt (1822), Edward Robin Soan (1841), Pericle Gregoriade (1875). Informații mai recente provin de la ieromonahul Ioanichie Bălan prin relatarea că „Bedunii recunosc că sunt valahi” iar Iosif Ben David doctorand evreu care a făcut cercetări la fața locului (1972) confirmă opiniile anterioare „că acești beduini ar proveni din Dacia”. Lingviști din țară și streinătate surprinși de ineditul istoric extind comentariul lor la analogii cu alte
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]