7,566 matches
-
la persoana întîi. Kurt Forstreuter scrie despre diferența dintre narațiunea la persoana întîi și aceea la persoana a treia: Diferența esențială este faptul că în forma la persoana a treia fiecare judecată de valoare și fiecare interpretare poate pretinde o validitate obiectivă, întrucît își are originea în interiorul autorului, în timp ce judecata naratorului la persoana întîi depinde de persoana acestuia și astfel nu mai este în nici un fel obligatorie pentru cititor"192. Pe lîngă problema subiectiv/obiectiv, un postulat important este implicat aici
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
narațiunea la persoana întîi și cea la persoana a treia se găsește într-o opoziție care poate fi exprimată prin următoarele perechi terminologice: mimesis-diegesis, narațiune impersonală-personală, ficțiune-iluzie a redării realității. După cum am afirmat anterior, această opoziție poate pretinde o anumită validitate ca un fel de structură de profunzime a narațiunii. La nivelul structurii de suprafață, totuși, la care sînt analizate și descrise fenomenele narative în studiul de față, această opoziție nu poate fi menținută din motivul foarte însemnat că un narator
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
nou cod sexual. Chiar și aceste scurte remarce legate de cele două procese au demonstrat probabil că forma perspectivizării într-un roman poate influența structura sa tematică. Într-un roman cu o perspectivă în mod consecvent internă, forța narațiunii relativizează "validitatea" afirmației într-un mod diferit de cel dintr-un roman cu perspectivă externă sau cu perspectivizare alternantă. Problemele care derivă din demarcație sînt de asemenea diferite. Acest lucru poate fi ilustrat printr-un exemplu ales în mod intenționat dintr-o
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
acțiune el simte că o percepe prin ochii și mintea personajului-reflector. Aceste diferențe între cele două procese ale comunicării au consecințe în interpretarea unui text narativ, și anume în sensul că o narațiune presupune diferite grade de credibilitate sau de validitate, în funcție de modul său de transmitere dacă aceasta e transmisă de un personaj-narator sau de un personaj-reflector. Friedman a făcut deja aluzie la un motiv al acestui fenomen în teoria sa despre punctul de vedere. În telling relatarea este explicită, generalizată
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Personajele-reflector precum Emma Bovary, Lambert Strether, Stephen Dedalus și Josef K. nu vor fi niciodată conștiente de faptul că experiențele, percepțiile și sentimentele lor sînt subiectul unui proces de comunicare. Calitatea experiențelor lor nu este influențată de acest proces și validitatea sau credibilitatea materialului prezentat nu sînt afectate. Asta, desigur, nu înseamnă că autorul nu vrea să aplice procedee de strategie narativă sau retorice în configurarea poveștii. Această configurare nu este parte a procesului de transmisie (structura de suprafață), ci mai
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Pe măsură ce o reflectorizare de acest fel se extinde la cîteva propoziții sau chiar la un paragraf întreg, o situație narativă personală apare și înlocuiește situația narativă auctorială. De asemenea, ultima propoziție a citatului poate fi interpretată ca o declarație de validitate universală, ca o propoziție gnomică a cărei pretenție de validitate universală e pusă la îndoială de faptul că este, prin folosirea trecutului caracteristic stilului indirect, cuprinsă într-o conștiință personală. Putem observa aici relația încărcată de tensiune dintre perspectiva auctorială
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
propoziții sau chiar la un paragraf întreg, o situație narativă personală apare și înlocuiește situația narativă auctorială. De asemenea, ultima propoziție a citatului poate fi interpretată ca o declarație de validitate universală, ca o propoziție gnomică a cărei pretenție de validitate universală e pusă la îndoială de faptul că este, prin folosirea trecutului caracteristic stilului indirect, cuprinsă într-o conștiință personală. Putem observa aici relația încărcată de tensiune dintre perspectiva auctorială și cea personală, care este greu de definit, dar care
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
foarte pe scurt că iluștrii noștri vecini nu se amestecă în treburile noastre. Să trecem pe la fiecare. EPISTEMOLOGIA Epistemologia, reflecția asupra științelor, studiază constituirea științelor valabile. Ea ține un discurs normativ asupra sistemelor de enunțuri descriptive. Ea degajează criterii de validitate și reperează "obstacolele" aflate în calea desfășurării adevărului. Exigentă și bănuitoare, se mișcă în orizontul clasic al filosofiei ca într-un tribunal al științei, caută fundamente, face muncă de verificare. Mediologia realizează exact contrariul: ea are ca obiectiv descrierea enunțurilor
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
un vindecător oarecare și un "guru mediatic". Analiza formelor de evoluție ale credulității publice, pe toată gama (în cadrul căreia așa-zisă "lipsă de credulitate" a societăților noastre postmoderne este o varietate printre altele) nu are de ce să se pronunțe asupra validității raționale a cutărei sau cutărei părți din acest tot. În "noosferă" (Teilhard) sau "noologie" (Morin) nu are ce căuta cel pe care îl preocupă adevărul. ARHEOLOGIA Cît privește arheologia discursului, ea își găsește originea în jocul "regulilor care determină, în cadrul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
între specii diferite. Fiecare tip de idee are exigențele sale ecologice, mediul său favorabil, care este cel mai adesea acela în care s-a născut. Ideologiile au compartimentul lor, și principiul "o specie, un compartiment" pare să aibă o anumită validitate în domeniul cultural. Cînd două specii distincte ocupă același compartiment, competiția se întoarce în dezavantajul uneia din cele două. Vom vedea că specia "socialism", competitivă în mediul tipografic în care își optimizează șansele de supraviețuire, nu se mai poate reproduce
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a fost de la bun început produsul cărții tipărite. Grație noului vehicul, Luther a reușit să-i lase mentalității europene o amprentă precisă, uniformă și de neșters. Pentru prima oară în istoria umanității, un vast public de cititori a putut judeca validitatea ideilor revoluționare mulțumită unui mod de comunicare ce se adresa masei de oameni care foloseau limbile specifice."88 Evanghelismul este, fără îndoială, mai mult o religie a lecturii decît a cărții; s-a degradat, probabil, ulterior, luînd forma unui simplu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Dictatura dulce" a informației nu implică numai crepusculul operelor (o operă mare este neînțeleasă în momentul apariției sale) și revanșa prejudecăților (aceste evidențe spontane și neproblematizate). Cu un singur gest, ea descalifică atît ideea de proces cît și raționamentul de validitate, timpul istoriei și timpul criticii, ambele sinuoase și cumulative, presupunînd deopotrivă acumularea de arhive fixe ca repere și martori și succesivitatea scurgerii firești a timpului. A verifica o sursă, a recupera o mărturie, a reface o cronologie, a stabili un
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și astfel duce la o intensificare a sentimentelor de securitate și confort; * Credința comună într-o ordine morală, un sistem de idei, o instituție, un grup acesta fiind un factor al implicării în organizații sociale, culturale sau politice. Credința în validitatea sistemului social este și ea o măsură a forței comunității. O analiză atentă a conceptului de comunitate și a modului în care este el operaționalizat în literatura actuală sugerează ideea unei înrudiri a acestuia cu un alt concept extrem de studiat
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
științele sociale / 30 2.2.1. Definiții ale măsurării / 31 2.2.2. Măsurarea și cuantificarea/operaționalizarea / 32 2.2.3. Elementele măsurării / 33 2.2.4. Nivele de măsurare / 33 2.3. Schema de măsurare / 60 2.4. Problema validității / 63 2.5. Problema fidelității / 70 2.6. Pregătirea datelor pentru prelucrare / 71 Capitolul 3. EȘANTIONAREA / 75 3.1. Principiile eșantionării / 75 3.2. Reprezentativitatea eșantionului / 80 3.3. Mărimea eșantionului / 86 3.4. Estimarea parametrilor la nivelul populației / 93
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
nu spun manipulatorii, este greu să se facă distincția între erori intenționate și erori neintenționate. Într-un asemenea context, indiferent de tipul de eroare, cred că ar trebui să redimensionăm importanța acordată analizei acestora pentru că pot afecta calitatea datelor, respectiv validitatea și fidelitatea măsurării. 1.2. Statistica ca metodologie de tip cantitativ Din punctul de vedere al dualismului metodologic, care face o distincție clară între abordările calitative și cele cantitative, statistica se leagă de partea cantitativă a demersurilor metodologice din sociologie
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
vocabular. Este mai dificil să-ți traduci propriul vocabular în acel text, sau chiar să arunci propriul vocabular la gunoi. Cred că și această problemă este subevaluată ca importanță, ea rămânând, în general în faza de deziderat. 2.4. Problema validității Trebuie maximizată validitatea instrumentelor de măsură utilizate pentru a crește calitatea datelor. Validitatea unui instrument se referă la capacitatea acestuia de a măsura chiar ceea ce se presupune că măsoară. Validitatea este, nu un test, ci o interpretare de date rezultate
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
dificil să-ți traduci propriul vocabular în acel text, sau chiar să arunci propriul vocabular la gunoi. Cred că și această problemă este subevaluată ca importanță, ea rămânând, în general în faza de deziderat. 2.4. Problema validității Trebuie maximizată validitatea instrumentelor de măsură utilizate pentru a crește calitatea datelor. Validitatea unui instrument se referă la capacitatea acestuia de a măsura chiar ceea ce se presupune că măsoară. Validitatea este, nu un test, ci o interpretare de date rezultate dintr-o procedură
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
chiar să arunci propriul vocabular la gunoi. Cred că și această problemă este subevaluată ca importanță, ea rămânând, în general în faza de deziderat. 2.4. Problema validității Trebuie maximizată validitatea instrumentelor de măsură utilizate pentru a crește calitatea datelor. Validitatea unui instrument se referă la capacitatea acestuia de a măsura chiar ceea ce se presupune că măsoară. Validitatea este, nu un test, ci o interpretare de date rezultate dintr-o procedură specifică" (L. J. Cronbach 9). Această distincție este foarte importantă
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
rămânând, în general în faza de deziderat. 2.4. Problema validității Trebuie maximizată validitatea instrumentelor de măsură utilizate pentru a crește calitatea datelor. Validitatea unui instrument se referă la capacitatea acestuia de a măsura chiar ceea ce se presupune că măsoară. Validitatea este, nu un test, ci o interpretare de date rezultate dintr-o procedură specifică" (L. J. Cronbach 9). Această distincție este foarte importantă deoarece este foarte posibil ca un instrument de măsurare să fie relativ valid în măsurarea unui fenomen
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
interpretare de date rezultate dintr-o procedură specifică" (L. J. Cronbach 9). Această distincție este foarte importantă deoarece este foarte posibil ca un instrument de măsurare să fie relativ valid în măsurarea unui fenomen și complet invalid pentru un altul. Validitatea nu este asociată instrumentului însuși ci relației dintre instrumentul de măsurare și scopul utilizării lui. Rata șomajului poate fi un bun indicator al stării economiei, dar cele două nu sunt echivalente. În general, cel mai ușor mod de a crește
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
nu este asociată instrumentului însuși ci relației dintre instrumentul de măsurare și scopul utilizării lui. Rata șomajului poate fi un bun indicator al stării economiei, dar cele două nu sunt echivalente. În general, cel mai ușor mod de a crește validitatea unui instrument este să nu ne îndepărtăm de date și să evităm interpunerea unor concepte imposibil de observat sau de măsurat. Dacă un subiect răspunde la o întrebare indicând ignoranță, în acest caz știm că a spus că este ignorant
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
represiv, exprimarea ignoranței poate reprezenta pentru unii o declarație politică, în timp ce pentru alții poate fi pur și simplu un mod de a spune nu știu". (G. King, R. O. Keohane, S. Verba)10. Considerațiile autorilor citați ne arată că problema validității se pune atât față de procedurile de măsurare cât și față de evaluările calitative, informative cu privire la un aspect sau altul al realității sociale care se regăsesc în conținutul instrumentului de cercetare, adică al chestionarului. Putem să clasificăm validitatea în funcție de formele sale în
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
ne arată că problema validității se pune atât față de procedurile de măsurare cât și față de evaluările calitative, informative cu privire la un aspect sau altul al realității sociale care se regăsesc în conținutul instrumentului de cercetare, adică al chestionarului. Putem să clasificăm validitatea în funcție de formele sale în: 1. Așa numita validitate de conținut care ne arată în ce măsură întrebările din chestionar reflectă tot conținutul problemei abordate. Pentru a putea obține validitatea de conținut, trebuie identificate toate dimensiunile caracteristicii și incluse în scala de măsură
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
față de procedurile de măsurare cât și față de evaluările calitative, informative cu privire la un aspect sau altul al realității sociale care se regăsesc în conținutul instrumentului de cercetare, adică al chestionarului. Putem să clasificăm validitatea în funcție de formele sale în: 1. Așa numita validitate de conținut care ne arată în ce măsură întrebările din chestionar reflectă tot conținutul problemei abordate. Pentru a putea obține validitatea de conținut, trebuie identificate toate dimensiunile caracteristicii și incluse în scala de măsură câte un item pentru fiecare 11. Obținerea unei
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
se regăsesc în conținutul instrumentului de cercetare, adică al chestionarului. Putem să clasificăm validitatea în funcție de formele sale în: 1. Așa numita validitate de conținut care ne arată în ce măsură întrebările din chestionar reflectă tot conținutul problemei abordate. Pentru a putea obține validitatea de conținut, trebuie identificate toate dimensiunile caracteristicii și incluse în scala de măsură câte un item pentru fiecare 11. Obținerea unei măsurări a validității de conținut pentru orice fenomen implică un număr de pași. Primul pas, cercetarea trebuie să fie
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]