2,062 matches
-
se asista deseori la reorganizări negative ale valorilor personale, diminuându-se receptivitatea la procesul de reeducare desfășurat în penitenciar, motivat și de faptul că normele după care deținuții își conduc activitățile și relațiile interumane trădează uneori un sistem propriu de valorizare, o raportare la bine și la râu prin prisma intereselor personale, un nivel scăzut de moralitate. În intenția legiuitorului, pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului și are drept scop prevenirea săvârșirii de noi
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
intervenție. După anul 1989 a avut loc și în România o modificare a perspectivei cu privire la modalitățile alternative de protecție a persoanelor vârstnice, cu responsabilizarea tuturor generațiilor. Apare astfel necesitatea unei educații gerontologice a populației în spiritul respectului față de vârstnici, al valorizării acestora pentru că, respectând bătrânii de astăzi, tânăra generație va fi mai capabilă să se implice în propria devenire. Intervenția asistentului social în lucrul cu persoane vârsnice este îngreunată de faptul că serviciile comunitare destinate persoanelor vârstnice există că prevederi în
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
procesul autoreglării individului, o forță motrice a întregii sale dezvoltări psihice și umane (...) Motivația, prin caracterul ei propulsator, răscolește și reașează, sedimentează și amplifică materialul construcției psihice a individului" (Zlate, 2007, pp. 244-245). Hoffman apreciază că motivația cuprinde "modalitățile de valorizare și valorificare a unor stimuli (reali, virtuali sau iluzorii) ce orientează și declanșează direct acțiunea umană spre un scop (răspunsul la întrebarea <<de ce>>)" (Hoffman, 2004, p. 267). Vlăsceanu definește motivația drept "proces decizional individual prin care oamenii optează cu privire la tipul
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
afiliere și dragoste exprimă dorința de apartenență, nevoia de a primi și oferi afecțiune, nevoia de contacte și intimitate. Nevoile de stimă se referă la respectul față de sine, nevoia de evaluare pozitivă a propriei persoane, precum și la evaluarea pozitivă și valorizarea din partea celorlalți. Aceste nevoi pot fi clasificate în două subcategorii. Prima dintre ele este formată din nevoi de putere, realizare, adecvare, consistență în fața lumii, independență și libertate. Cea de-a doua subcategorie este reprezentată de dorințele de reputație și prestigiu
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de putere, realizare, adecvare, consistență în fața lumii, independență și libertate. Cea de-a doua subcategorie este reprezentată de dorințele de reputație și prestigiu, recunoaștere, atenție, importanță și apreciere. Satisfacerea nevoilor de stimă conduce la sentimente de încredere în forțele proprii, valorizare, capacitate și adecvare, la sentimentul de a fi util și necesar. Ultima categorie de nevoi, cele de autorealizare (self-actualization) exprimă dorința de autoîmplinire, de realizare a potențialului fiecărui individ: "...ființele umane trebuie să fie tot ceea ce pot să fie" (Maslow
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de muncă, prelungirea sau căutarea sistematică în organizații a prilejurilor pentru socializare). Dacă climatul organizațional nu permite dezvoltarea relațiilor armonioase, un mediu de lucru prietenos și bazat pe încredere, atunci este probabil ca activarea nevoilor de existență să conducă la valorizarea excesivă a recompenselor financiare, a condițiilor fizice de muncă, a siguranței postului. 3.2.2. Limite, critici, dezvoltări teoria ERG Fiind o teorie ce dezvoltă modelul lui Maslow, limitele ierarhiei nevoilor au fost extinse și asupra teoriei ERG. Existența unui
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
p. 15) Organizațiile de tip sarcină sau de tip antreprenorial valorizează munca în sine, ilustrative fiind centrele de profit, agențiile din domeniul imobiliar, centrele manufacturiere. Acestea se diferențiază de organizațiile ierarhizate nu doar prin dimensiunile mai mici, ci și prin valorizarea autonomiei angajatului și plasarea acestuia în centrul sistemului. Principalele caracteristici ale acestor organizații sunt: 1. regulile sunt stabilite individual pentru asigurarea realizării obiectivelor; 2. recompensele sunt proiectate pentru a premia îndeplinirea sarcinilor; 3. individul este responsabil pentru munca sa; 4
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
una personală, cum este cazul comportamentelor de evitare a vinei sau a anxietății ori comportamentele desfășurate pentru a obține aprecierea celorlalți; 3. motivație reglată prin identificare: este o formă cu un nivel mai ridicat de autonomie și auto-determinare, identificarea presupune valorizarea conștientă a acțiunilor, ca în cazul comportamentelor care au importanță și semnificație în plan personal; 4. motivația reglată integrat: are multe similarități cu motivația intrinsecă și implică identificarea cu valorile și nevoile care conduc la acțiune, dar spre deosebire de motivația intrinsecă
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
universale, sub deviza lui a îndepărta tot ceea ce umanul "deține ca natural", și care se caracterizează, în mod fundamental, prin funcția sa agregativă, prin revenirea la "înțelepciunea imemorială", la acceptarea instinctelor (Spiritul, Conștiința, Rațiunea, Societatea) unei umanități universale, în profitul valorizării obiceiurilor specifice diverselor grupuri de "indivizi înrădăcinați". După Michel Maffesoli, proliferarea "comunităților postmoderne" (manifestă în celebrările exuberante, în emisiunile de telerealitate, în jocurile de roluri pe Internet, în spectacolele sportive, în scandalurile mediatice etc.) își află o explicație și o
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
firav, lumea anglo-saxonă, modernitatea a celebrat claritatea. Totul sub privirea unui Dumnezeu unic, apoi a rațiunii. Obsesia transparenței, teama de corupere ar fi, în contemporaneitate, ultimele avataruri. În latinitate, din contră, lumina este prezentă, soarele domnește, de unde dorința de nocturn, valorizarea umbrei. Combinazione italiană, jeitinho braziliană, "sistemul D" francez sunt prin urmare sporturi naționale, expresie a unui savoir-vivre în care clarul și obscurul se ajustează armonios într-o împreunare indefinită. Binele și Răul nu se exclud reciproc. Dumnezeu și Satan se
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
ce pune accentul pe "prețul lucrurilor fără preț". Pe scurt, o nouă căutare a Graalului nu se mai mulțumește cu acest ustensilarism burghezist care poate fi considerat apogeul moralei moderne. Acestuia îi putem opune ca pistă de reflecție o (re)valorizare a existenței ca lux. Sigur, succesul comercial al luxului nu întârzie să ne uimească. Astfel, faptul de a prefera obiectele superflue celor considerate necesare. Dar și hedonismul ambient al distracțiilor, faimoasele "produse pentru îngrijirea corpului", dezvoltarea cosmeticii, a vestimentației, a
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
nu dominante. Lumea ca "intimare obiectivă" (G. Durand) pe care trebuie să o examinăm! Această participare comună, acest Lebenswelt, lume a vieții, înrădăcinată în valori proxemice este cea care favorizează intensitatea relațiilor. Și vedem, în mod regulat, în istoriile umane valorizarea comunității, emoțională, în detrimentul societății, mult mai rațională. Perioade care accentuează sentimentul de apartenență cu miturile, poveștile și afectele împărtășite ca tot atâția vectori ai comunității. Densificare a riturilor, a codurilor particulare, a modurilor de a fi specifice care intră în
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
existe, pentru că ceea ce face specificitatea occidentală este stăpânirea, domesticirea unei naturi prin esență sălbatice, barbare, necivilizate. Condamnarea naturalismului este de origine creștină 78, care vede în el supraviețuirea paganismului, a culturilor infernale, acelea ale "Mamei Primordiale" sprijinindu-se pe o valorizare a femeii, a sensibilului, a pântecului. Ulterior, această condamnare se va profaniza și va inspira sistemele filosofice, antropologice, sociologice, psihologice care s-au elaborat din secolul al XVII-lea până în secolul al XIX-lea în jurul ideii de emancipare. Aceasta nefăcând
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
și nouă figură a copilului etern, este pe cale să renască în diverse moduri în societățile noastre. Publicitatea îl celebrează, moda îi acordă un loc de cinste. Pe scurt, multiplele imagini prin care postmodernitatea se pune în spectacol se leagă de valorizarea unei tinereți perpetue. Figura ale cărei caracteristici esențiale trimit la superioritatea instinctului, la forța imaginarului, la locul central pe care îl ocupă natura, fără a uita bineînțeles rolul central acordat aspectului oniric sau ludic. Or toate aceste aspecte integrează, de
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
colecții de rădăcini, de tulpini, de frunze, floarea etalată, tipuri de fructe, colecție de semințe, etcetera. CONCLUZII Folosirea unor metode moderne, interactive, de stimulare a creativității, se subordonează nevoii permanente de schimbare din Învățământul românesc. Individualizarea și personalizarea fiecărui elev, valorizarea fiecăruia, posibilitatea profesorului de a cunoaște capacitatea fiecărui elev, obținerea de schimbări În plan cognitiv și atitudinal, stimularea lucrului În echipă sau individual, sunt avantajele multiple ale metodelor interactive, creative și le recomandă a fi folosite cât mai des.
Activizarea elevilor în lecţiile de biologie prin integrarea mijloacelor audio-vizuale şi calculator. In: Învăţământul românesc în context european by Colpoş Corina Monica () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2347]
-
față de aceste manifestări și chiar asocierea unor sondaje cu etapele de concepere și transpunere a expozițiilor, muzeul luînd pulsul societății și verificînd dacă studiile proiect de expoziție își pot atinge scopurile. Această dimensiune socială este considerată drept o investiție destinată valorizării capitalului cultural (Teboul și Champarnaud, 1999)20. Din punct de vedere al capitalului și timpului investit, vizita în muzee se află într-o reală concurență cu alte activități culturale, care necesită o minimă alocare din bugetul de cheltuieli și timp
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
că "unele dintre cele mai des invocate motive pentru care publicul se îndreaptă către muzee sînt: operele de artă în sine, educația și plăcerea"8. Interacțiunea joacă în acest context un rol determinant, ea poate comunica publicului un sentiment de valorizare și de apartenență, poate să favorizeze sensibilizarea culturală și formarea identității culturale. Se poate afirma că un muzeu trebuie să relaționeze permanent și în mod adecvat patrimoniul la publicul său. În sensul muzeologiei contemporane, publicul tinde să devină autor al
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
atunci este privit ca „ceva care ne surprinde”, care rupe liniștea și caracterul ordinar al timpului, care ne atinge în profunzime și lasă un semn în existența noastră. Odată acceptată ca atare, celebrarea reconcilierii este trăită cu o atitudine rodnică. Valorizarea raportului dialogic dintre confesor și penitent este un aspect necesar. Acest raport este un act care, „din punct de vedere antropologic, are cu adevărat valoarea unei manifestări a iertării, a primirii”. Aceasta se fondează pe faptul că creștinismul nu este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
rinței celor două perechi de beții consumate literalmente pe buza prăpastiei, chit că eram în pod sau pivniță (Enikő Györgyjakab și Hilda Păter de-o parte, Zsolt Bogdán - o minune de actor! - și András Hatházi, de cealaltă parte) și cu valorizarea incredibil de ingenioasă a întregului spațiu dindărătul cortinei de la Odeon (decor și costume Carmen cita Brojboiu). Morala Cehovului șerbanian - să râzi de ceea ce plângi (și invers!) - coase, ce-i drept, o haină călduroasă în frigul ce ne-nconjoară. Vorba e
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
din Paris în mod fățiș marxist, cu o seceră și un ciocan înfățișate în basorelief deasupra intrării, el găzduiește centrul Monboye, care organizează cursuri de dans african tradițional. Dimensiunea culturală este fundamentală în orice proces de gentrificare ca factor de valorizare și de legitimare. În La Maroquinerie, unde se organizează dezbateri și concerte, originile sociale și culturale ale patronului oscilează între psihanaliză și imprimerie, între polul intelectual și polul muncitoresc. La Chez Jean, un alt restaurant la modă de pe aceeași stradă
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
aberante din punct de vedere statistic. Locuința socială la Paris Procentul de locatari ai locuințelor HLM din totalul reședințelor principale Sursa: recensămînt 1999 INSEE Prețuri pe m2 ale apartamentelor vechi vîndute libere (trimestrul IV, 2003) Sursa: Camera Notarilor din Paris valorizări ale indicelui Notari INSEE, aprilie 2004 Aceasta se explică prin faptul că mixitatea socială produce rezultate contrastante care par a fi de dorit la toate nivelurile. De la cel al imobilului, trecînd prin stradă și cartier, pînă la orașul însuși. La
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
de reper la care trimite ambiguu titlul romanului este filozoful Michel Foucault, autor, printre altele, al cunoscutei lucrări Les mots et les choses (1966). Chiar dacă această „trimitere“ ar fi neintenționată, consider că este singura care oferă o cheie adecvată de valorizare a romanului. Procesul narativ implică În principal folosirea semnelor lingvistice (les mots) iar semiologul Eco și-a pus de nenumărate ori problema dacă nu cumva semnul preexistă realului. De aici Întrebarea: În ce măsură cuvintele „inventează“ și ordonează lucrurile? 2. Complotul cuvintelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
conștiința lui estetică se impune. E reproșul pe care îl vor aduce (...) toți criticii „simboliști”, iritați că ezitantul de la 1909 trece, înaintea lor, drept creatorul modernismului românesc în care intră, s-a văzut, importante forțe simboliste” (Simion, op. cit., p. 208). Valorizările lovinesciene sînt mai degrabă rezultatul unor evaluări „ideo-sociologice” a posteriori, al unei opțiuni programatice și al unor „revizuiri” oportune decît rezultatul somațiilor „la cald” ale propriei sensibilități estetice. De altfel, marele critic va recunoaște că opțiunea sa modernistă a înlocuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Contimporanul... În nr. 96-97-98, D. Mihail semnează un articol elogios de prezentare a lui Leo Frobenius, părintele morfologiei culturale și al teoriei orbitelor civilizației (care l-a influențat, după cum se știe, și pe Lucian Blaga), fiind apreciat îndeosebi pe linia valorizării artei primitive și „negre”, chiar dacă filozofia lui „depărtată de materialism și raționalism” este „discutabilă, firește”. În finalul articolului este citată o „exclamație” a lui Ion Vinea: „Mă! Toți artiștii Europei sînt niște ratați în fața primitivilor arcași africani!”. Fascinația postromantică a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de Mircea Eliade. Teoria care stă la baza lucrării Sacrul și profanul se referă la faptul că nicăieri în lume nu există un om în totalitate areligios. Oricare ar fi gradul de desacralizare a Lumii se păstrează totuși urmele unei valorizări religioase. Spațiul profan păstrează locuri „privilegiate”, calitativ deosebite de celălalte, cum ar fi ținutul natal, strada copilăriei, locul primei iubiri. Aceste spații devin Locuri Sfinte pentru că determină o schimbare în universul de cunoaștere al celui implicat direct. Ele oferă revelația
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]