17,174 matches
-
este o tumoră caracterizată de o proliferare epitelială digitiformă care se invaginează în corion și dă acest aspect inversat. Macroscopic, are aspectul unui polip neregulat, friabil, de consistență mai dură comparativ cu un polip inflamator și sângerând la atingere. Culoarea variază de la roz pal-albicios la roșu și prezintă o translucență diminuată în comparație cu polipii inflamatori. Deși locul exact de origine este greu de determinat, din cauza stadiilor avansate în care se stabilește diagnosticul, cel mai frecvent loc de origine este reprezentat de peretele
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
noilor sexagenari. Lupta criticilor În numărul din septembrie al Ideilor în dialog, Dan C. Mihăilescu (în articolul Dincolo de osanale, dincoace de istericale) atinge subiectul cel mai arzător al lumii literare de astăzi: ecourile stîrnite de Orbitorul lui Cărtărescu, cu reacții variind de la ofrande encomiastice la respingeri bășcălioase și disprețuitoare. Ioana Pârvulescu, Mihai Iovănel, Sanda Cordoș, Simona Sora, Paul Cernat, Marius Chivu, Vladimir Tismăneanu, Lidia Bodea, Alex Ștefănescu, Cosmin Ciotloș și Ciprian Măceșaru se perindă cu toții în articolul lui Dan C. Mihăilescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9264_a_10589]
-
82 ± 0,18 mm CI: 0,76-0,87 mm, iar în cel de-al treilea grup media IMT a fost de 0,92 ± 0,22 CI: 0,84-1,01. Din compararea mediilor IMT între cele trei grupe rezultă că mediile variază între grupe cu aproximativ 0,1 mm, cea mai mare valoare înregistrându-se în cazul grupului de pacienți cu arteriopatie perferică, iar cea mai mică valoare fiind în cazul celor sănătoși, pacienții cu boală coronariană ischemică înregistrând o valoare intermediară
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
Angelo Mitchievici Scurtmetrajul de animație a fost poate cea mai bună secțiune a festivalului, fiecare filmuleț fiind o mică bijuterie, migălos lucrată, ca un ou Fabergé. Din start, ceea ce atrage la scurtmetrajul de animație este gama foarte variată de mijloace, de stiluri articulate în povești fabuloase, mobilitatea scenariilor, unele cu o psihologie abisală sau cu cel mai sec umor enlezesc, altele țintind subversiv și eficient zonele de conflict. În scurtmetrajul de animație, avem un fel particular de acord
Anonimul român între Dunăre și Mare (II) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9316_a_10641]
-
și prindere sunt componente de bază a ceea ce numim în mod obișnuit „abilitate manuală”. Ele dezvoltă forța brațelor și întăresc articulațiile membrelor superioare, îmbunătățesc coordonarea, precizia și îndemânarea, simțul de apreciere a distanței, viteza de reacție. Formele de aruncare sunt variate: azvârliri, împingeri, lansări, rostogoliri, loviri - împingeri; cu una și cu ambele mâini; din diferite poziții, de pe loc, din deplasare; la distanță sau la țintă. Prinderea se face cu ambele mâini sau cu una, în poziții diferite. Este mai dificilă decât
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
8 exemplare Gramatica romana D.V.Stilescu, pentru copiii care nu puteau să le procure și care voiau să învețe carte. Un rol important în reușita procesului de învățământ a revenit învățătorului sau institutorului. Aceștia aveau o situație grea, salariul lor varia de la 50 la 30 lei pe lună, până în 1867 când a ajuns la150-200 pe lună reducându-se de Ch.Tell de la 1872 la 50 lei. O parte din învățători au renunțat la profesie datorită acestor reduceri și s-au făcut
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
trebuie să-l ghicească. Acesta se reîntoarce în clasă și printr-o serie de întrebări pe care le pune celorlalți elevi, trebuie să descopere cuvântul ales. Dacă a ghicit, în locul lui va ieși afară un alt elev. Întrebările să fie variate iar răspunsurile cât mai bune. 18.Vânătorul, vrabia și albina Jucătorii se așează în cerc la interval de doi pași între ei. Se alege un vânător, o vrabie și o albină. Aceștia fug prin afara și prin mijlocul cercului astfel
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
204 la 171. Între anii 2008-2011 componența parcului de autovehicule rutiere nu s-a schimbat în esență în cazul celor două regiuni, ponderea autoturismelor, asemănător anului 2008, a rămas de 80%, în timp ce procentul autocamioanelor a crescut într-o mică măsură, variind între 14%-16%. Aceste procente principale nu prezintă diferențe deosebite nici la nivelul județelor. După cel de-al doilea război mondial, legătura feroviară dintre cele două regiuni s-a întrerupt aproape în totalitate, nefiind restabilită în cea mai mare parte
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
lapte, aceasta se caracterizează printr-o mare variabilitate, deoarece rasa Merinos de Palas nu a făcut obiectul unor acțiuni de selecție ample și de durată în vederea creșterii capacității lactogene la oile mame. În aceste condiții, producția de lapte pe lactație variază între limite extrem de largi fiind cuprinsă între 30 l și 160 l. Cu toate acestea, în majoritatea situațiilor, potențialul lactogen al oilor aflate într-o bună stare de întreținere satisface cerințele de creștere și dezvoltare în condiții normale pe durata
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
la adultele bine hrănite, poate atinge 8 - 9 kg și reprezintă o consecință a adaptării la condițiile de viață specifice stepelor aride, constituind de fapt o importantă rezervă energetică valorificată doar în perioadele în care hrana este insuficientă. Forma depozitului variază, însă de regulă are aspectul unui sac bilobat, mai rar triunghiular. Partea terminală a cozii este variabilă ca mărime, are forma literei ,,S” și reprezintă o însușire de care se ține seama în selecție. De regulă vârful cozii nu depășește
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
lână Corpul este acoperit cu lână mixtă, iar capul și membrele cu jar. Din punct de vedere cantitativ și calitativ lâna se aseamănă cu cea de la țurcană, fiind însă mai fină, mai scurtă și frecvent împâslită. Cantitatea medie de lână variază între 1,8 - 2,5 kg, iar randamentul la spălare este cuprins între limitele 57 și 65 %. Producția de carne Practic, în selecție nu se ține cont de această producție, deoarece este confirmat faptul că animalele cu o precocitate mai
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
rezistență organică mai mare ca a Merinosului, însă mai redusă comparativ cu țigaia. De asemenea, se caracterizează și printr-o adaptabilitate ridicată la condițiile naturale de mediu, rusticitate, fiind din acest punct de vedere mai puțin pretențioasă comparativ Caracterele specifice variază în limite largi și depind în primul rând de gradul de ameliorare cu ovinele Merinos. La indivizii aflați în curs de perfecționare, atât aspectul exterior, cât și indicii productivi sunt dependenți de gradul de metisare, fiind asemănători cu ale uneia
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
conturat. Fibrele au lungimea relativă de cca. 7 cm, însă cu o mare variabilitate individuală și o finețe de 25 µ Î21 - 30µă, iar desimea este de 3500 - 4000 foliculi pe cm2. Din punct de vedere cantitativ, producția de lână variază în limite extrem de largi, fiind influențată în primul rând de gradul de ameliorare, apoi de starea de întreținere și nivelul de hrănire. De la populațiile aparținând efectivelor neameliorate, după tuns se obține o cantitate de lână cuprinsă între 2,5 și
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
de gradul de ameliorare, apoi de starea de întreținere și nivelul de hrănire. De la populațiile aparținând efectivelor neameliorate, după tuns se obține o cantitate de lână cuprinsă între 2,5 și 3,0 kg, iar de la cele ameliorate greutatea cojocului variază între 3 - 4,5 kg la femele și 4 - 7 kg la berbeci. Randamentul lânii la spălare este de 40 % la berbeci și 38 % la femele. Producția de carne Ovinele Spancă au aptitudini bune în ceea ce privește producția de carne. Mai mult
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
obținută după tuns este de 4 kg, iar fibrele din cojoc au o lungime de cca. 9 cm și o finețe de 25 µ. Desimea foliculilor piloși este cuprinsă între 3500 și 4000 pe cm2, iar randamentul lânii la spălare variază între limitele 50 și 54 %. Producția de lapte În condiții obișnuite de hrănire, cantitatea de lapte obținută pe durata unei lactații este mai mare ca la țigaie. Media acestei producții pe o lacatație cu durata normală este de 90 - 100
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
lungime, potrivit de gros, ușor turtit în părțile laterale și purtat oblic. Membrele sunt lungi, cu schelet uscățiv, puternice, aplomburi în general corecte, cornul copitei dur, facilitând astfel parcurgerea unor distanțe mari în căutarea hranei. La caprele adulte greutatea corporală variază între 35 și 58 kg, media fiind 45 kg. Tineretul caprin aparținând acestei rase, datorită gradului ridicat de precocitate caracteristic, atinge maturitatea sexuală la vârsta cuprinsă între 7 și 8 luni. Învelișul pilos este de culoare albă uniformă, format din
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
ridicate de bani sau contra unor foloase. Stahl (1998) scoate în evidență asimetria informațională existentă între indivizii care compun comunitatea. Țăranii nu cunoșteau valoarea economică reală a bunurilor pe care le dețineau, iar în urma tranzacțiilor de vânzare cumpărare sumele obținute variau în funcție de cunoșterea deținută (Stahl, 1998, vol. II, p. 191). Un sistem complex de reguli de acces s-a dezvoltat și în ceea ce privește utilizarea izlazului. Păscutul porcului presupune o taxă pe care fiecare dintre beneficiari trebuie să o plătească. Cei care încercau
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
acțiunii colective care are loc; asta pentru că instituțiile se dezvoltă pentru a rezolva probleme de acțiune colectivă. Iată de ce indicatorii „complexitate instituțională” și, respectiv „întinderea domeniului acțiunii colective” sau „numărul și tipul bunurilor și serviciilor publice furnizate” ar trebui să varieze împreună. Colonizarea sau grefarea versiunii neoinstituționaliste a Școlii de la Bloomington asupra altor teorii sau metodologii - în acest caz, cele antropologice și monografice care s-au ocupat anterior de subiect ori de subiecte similare - este posibilă datorită flexibilității cadrului de analiză
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
rând, s-a dublat organizarea politică a aceluiași teritoriu, rezultând un fel de bicefalie administrativă. Pentru perioada dintre 1864 și 1910, cele două instituții au fost fie cumulate, fie separate, dar suprapuse. După formalizarea juridică a obștilor (1910), cazurile au variat între cele în care președintele obștii a devenit o funcție redusă ca importanță, păstrând doar atribuția de a acorda membrilor certificatele necesare pentru ca aceștia să își poată recolta și comercializa dreptul în lemn, și cel în care suprapunerea între cele
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
stăpâniți în continuu de același sat între 1755 și 1840. Toți au fost redistribuiți cu ocazia aruncărilor. Ulterior, satele (vezi satul Poiana) au emis pretenții de stabilitate a posesiunilor asupra anumitor munți (mai apropiați, în principiu). Cota-parte de munți stăpâniți variază în funcție de evoluția economică a satelor (potrivit principiului proporțional, completat de cel egalitar), iar munții distribuiți în fazele recente sunt munți care inițial rămâneau în devălmașia întregii Vrance: se stabilizează hotarele între sate pe munții mai apropiați și se joacă doar
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Istoria sa ar fi putut fi mult diferită dacă nu ar fi existat această lipsă. 4.6. După disoluția nivelului confederal După disoluția nivelului confederal, obștile și au continuat existența sub formă individuală și teritorializată până în 1950. Performanța lor a variat de la caz la caz, în funcție de conjuncturi particulare. Secțiunea va nota pe scurt trei evoluții generale importante care au avut loc în perioada dintre sfârșitul secolului al XIX-lea și colectivizare. Toate trei sunt generate de introducerea Codului silvic din 1881
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
ridicate. Predominarea în tot cursul anului, a advecției maselor de aer umed din vest și sud vest, precum și activitatea frontală mai intensă-dau principala caracteristică climatică-a-Banatului. Clima în Moldova Nouă este de tip continental moderat cu influențe submediteraneene. Temperatura medie anuală variază în funcție de altitudine, înregistrându-se astfel 10-11 grade Celsius în zona deluroasă și de câmpie și 4-9 grade Celsius la munte. Precipitațiile cresc de la 700mm/mp în zonele joase la 1400mm/mp în Munții Țarcu și Godeanu. VEGETAȚIA, FLORA ȘI FAUNA
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Pe conglomerate și gresii liasice se întalnesc în zona Cioaca Borii - Svinița. Clasa cambisoluri Eutricambosolurile se formează pe diferite tipuri de roci, în condițiile unui relief fragmentat, pe culmi și versanți, platouri calcaroase etc. Se întâlnesc pe o gamă foarte variată de roci, cum ar fi: depozite aluviale, loessoide argile, produse de alterare ale diferitelor roci cristaline, eruptive sau sedimentare bogate în baze. Condițiile climatice sunt caracterizate de temperaturi medii ridicate (9-10oC în Munții Locvei și 8-10 oC în Munții Almăjului
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
comercială nu ar fi fost completă fără a avea și un model. Am prezentat acest model în anexa. Modelul nu este unul ideatic ci unul de lucru, reieșit din practică curentă. Am introdus pe langă model și o serie de variate pentru unele clauze contractuale pentru a putea arăta specificul diferitelor operaŃii. Aceste variante sunt incluse cu sau dar nu denaturează exeplul în integralitatea să ci îi dau o flexibilitate a aplicabilităŃii prin eliminarea doar a variantelor care nu se potrivesc
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
că pictura lui Philippe Caracostea scapă acestei primejdii, ci dimpotrivă, răspunde exact așteptărilor unui public poate obosit de avangardisme și doritor să-și decoreze interioarele. Și totuși Van Gogh nu a vândut decât un singur tablou în timpul vieții... Temele sunt variate: peisaje, scene de concert, flori, imagini din pădure. în expoziția din ianuarie 1995 lipseau cu desăvârșire portretele. Explicația ar putea rezida chiar în lipsa de vandabilitate a portretelor, care interesează fatalmente un public foarte redus, în vreme ce subiecte de altă natură sunt
Un pictor francez de origine română by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9454_a_10779]