KorAP: Find »[drukola/base=varză & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...25 26 27 ...267 >

6,660 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300

dragostea,/ Dumnezeu să nu i-o dea!, vorba cântecului popular românesc, că iar ajung la muzică... Odată am și întrebat-o ce mănâncă, tu ce mănânci, măi, fată, că parcă n-ai mânca nimic, așa ești de slabă... fluturi pe varză!!!, mi-a răspuns râzând, faci mișto de mine?, da. Da, făcea mișto de mine, vroia să spună că n-o înțeleg. Ei, da, n-o înțelegeam, n-am înțeles-o niciodată, așa cum nu te înțeleg nici pe tine, parcă nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
restaurant, îi spune el, oftând, bine că știi să regizezi Shakespeare și nu poți să-mi faci o ciorbă!!! Anita își dăduse jos cămașa albă și lungă, era acum în blugi, pulover și cizme, fata își îmbrățișează iubitul, fluturi pe varză, asta am să-ți fac de mâncare, hai la crâșmă! Se lipesc unul de altul în mijlocul holului, lângă ușa de la ieșire, el o sărută ca un actor care are și suflet, și tehnică. Cum mă iubești? — Ca sarea-n bucate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391

și cu puțin ruj. Atâta că n-apucase să-și dea jos moațele. - Ce-ai făcut cu pantofii buni?! - N-am făcut nimic, m-am ars. Mai avem Bioxiteracor? - Avem, da-i expirat. Stai să-ți aduc o foaie de varză. Sprintenă, doamna Popa se sui pe scaun în cămară să ia o varză. Pe geamul cămării de la parter i se păru că vede coama roșcată a doamnei doctor, dar doamna doctor știa că-l așteaptă pe bărba-su, o sfătuise chiar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
Ce-ai făcut cu pantofii buni?! - N-am făcut nimic, m-am ars. Mai avem Bioxiteracor? - Avem, da-i expirat. Stai să-ți aduc o foaie de varză. Sprintenă, doamna Popa se sui pe scaun în cămară să ia o varză. Pe geamul cămării de la parter i se păru că vede coama roșcată a doamnei doctor, dar doamna doctor știa că-l așteaptă pe bărba-su, o sfătuise chiar să-i facă trei cruci micuțe pe spate cu mâna, să-l lege

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
vede coama roșcată a doamnei doctor, dar doamna doctor știa că-l așteaptă pe bărba-su, o sfătuise chiar să-i facă trei cruci micuțe pe spate cu mâna, să-l lege. N-avea cum să fie doamna doctor. Foaia de varză îi mai alungă arsura domnului Popa. Păi atunci să-i lase pe ziariștii ăia să facă tam-tam cât vor, el nu se mai opune. Deocamdată să se poarte frumos cu nevastă-sa, ca să n-aibă scandal. Știa că scapă de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
ajunge-n America ca ultimu țigan. - Lasă, mai ia un păhărel. - Iau, iau. Da el a zis că cică animalele sunt mai curate ca oamenii. Globul de ambalaje de ciocolată chinezească se învârti ușor, și nu din cauza Marianei, care făcea varză călită în bucătăria MaxiBarului. Ei nu vindeau mâncare, dar trebuia să mănânce și ei ceva și li se mai făcea rău la elevii ăia, Mariana știa să aibă grijă de un mahmur, le mai dădea și lor câte o farfurie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
în bucătăria MaxiBarului. Ei nu vindeau mâncare, dar trebuia să mănânce și ei ceva și li se mai făcea rău la elevii ăia, Mariana știa să aibă grijă de un mahmur, le mai dădea și lor câte o farfurie de varză, să nu bea pe stomacul gol. - S-a supărat pe mă-sa că l-a făcut țigan și-a plecat așa, fără să-și mai ia ziua bună. - Acuma asta e. Să fie de sufletul lui, îi mai turnă Mișu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-ul, așa, un damf de trandafiri și mentol, și-l usturau ochii. Globul de staniol i se legăna direct în stomac. Căută un punct fix să-și regleze șarful. Mișu se mișca de colo-colo, ștergând paharele de la bar. Aburii de varză dădeau MaxiBarului un aer de Infern. Nea Ovidiu găsi în sfârșit un punct de sprijin în două luminițe dure și vii. Ochii lui Zelea îl fixau sever. - Măi! Nea Ovidiu se ridică și făcu un pas la dreapta. Ochii îl

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
halterele, să vedem, cum le-o lua Sorinel? În ușa MaxiBarului, heruvimul roșcat urmărea dezgustat un bețiv fascinat de portretul lui Zelea Codreanu, un chelner zdravăn care ducea cu o mână niște haltere impunătoare, iar în dreapta, în bucătărie, aburii de varză care-l purtaseră aici. Aburii îi făceau semn exact ca-n Tom și Jerry spre o fată cam vulgară, dar blondă și subțirică. Fata se întoarse spre el cu o farfurie. Ochii lor se întâlniră și pentru o clipă aburii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-l purtaseră aici. Aburii îi făceau semn exact ca-n Tom și Jerry spre o fată cam vulgară, dar blondă și subțirică. Fata se întoarse spre el cu o farfurie. Ochii lor se întâlniră și pentru o clipă aburii de varză au încremenit, lăsându-i să se privească, el flămând și ea flămândă. - Cât e o porție de varză? apucă să mai întrebe Horațiu, și halterele îl loviră direct în creștet, luându-și zborul pe deasupra Bucureștiului și poate, cine știe, până-n

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
dar blondă și subțirică. Fata se întoarse spre el cu o farfurie. Ochii lor se întâlniră și pentru o clipă aburii de varză au încremenit, lăsându-i să se privească, el flămând și ea flămândă. - Cât e o porție de varză? apucă să mai întrebe Horațiu, și halterele îl loviră direct în creștet, luându-și zborul pe deasupra Bucureștiului și poate, cine știe, până-n America. Na, că Sorinel le luase! * Contesa era îngrijorată: heruvimul lipsea. A găsit televizorul deschis, încremenit pe Tom

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
ușa pe dinăuntru. Mișu se descurcă, că e bărbat! Sau le-o fi aruncat Mișu? Era mai puternic decât nea Ovidiu. Sigur, Mișu le aruncase! Mai bine să-l liniștească pe băiatul ăsta, să nu facă vreo plângere. - Uite niște varză călită. Carne n-are, da dacă vrei pot să prăjesc fleica aia. Horațiu simți privirea ei fix unde-l lovise fierul și-și scutură capul, aruncând fleica și peruca și eliberându-și cârlionții blonzi. - Nu, mulțumesc. Țin post. - Serios? Păi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
e frumușel.) - A, nu, e autoimpus. Adică țin așa, pentru mine, să devin mai bun. - Ce frumos! E tare nobil din partea ta. Mai vrei sare? - Nu, e foarte gustos. - Mulțumesc. Ești de la Martorii lui Iehova? - Nu, spuse Horațiu surprins, cu varza nemestecată. Nu. Simțea ceva moale și parfumat între limbă și cerul gurii. - Stai! Nu mesteca! Deschide gura! Horațiu deschise gura. O bucățică mică-mică-mică de slănină afumată adunase pe limba lui o adevărată cascadă de salivă. - Am uitat de slănină! Mariana

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
heruvimul, o femeie simplă din popor, și chiar una foarte păcătoasă. Mai păcătoasă decât fata asta, cu siguranță. - Cum te cheamă? - Grigore Mariana. Pe tine? - Romeo. Momentul de tăcere care urmă răscoli ceva în inima Marianei. Horațiu alias Romeo terminase varza și părea că se simte mai bine. Ce fel de conversație puteau ei să poarte? Ce putea ea să-i spună unui student? L-ar fi întrebat dacă vrea o bere, la capitolul ăsta Mariana ar fi impresionat orice bărbat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
la Costinești, Mariana nu se mai gândise la vreun alt bărbat. Și nici un alt bărbat nu păruse interesat de ea. Și acum, iată că tânărul acesta pe care-l oblojise cu fleica ei, tânărul acesta pe care-l hrănise cu varza ei își adusese aminte de ea. Venea să o vadă. Poate să-i aducă și flori. Se uită mai bine: Horațiu, alias Romeo, avea în brațe, da, un ghiveci cu ciclamene. Un tânăr atât de pios era, în mod sigur

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
îmbrățișată de valurile calde de la Costinești, unde o privise Mișu întâia dată. Murea dansând îmbrățișată de privirile tuturor liceenilor pe care-i servise, de spuma caldă și parfumată a tuturor vaselor pe care le spălase, de aburii fantastici ai tuturor verzelor călite pe care le gătise în scurta și neîmplinita ei viață, îmbrățișată de orice muzică ar fi vrut să asculte, de orice muzică ar fi vrut să acompanieze cu ritmul inimii ei plăpânde și cu tremuratul coapselor ferme. Horațiu era

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
ridicol, târziu, cumplit, disperat, analfabet și amoral, îngrozitor și trist de îndrăgostită. * - Cioară! Ci-oa-ară! O armată de învățăcei americani blonzi și bine făcuți trăgeau de fiare și învățau românește după forma buzelor lui Mișu. Știau deja să zică „brânză”, „mămăligă”, „varză”, „pizdă”, „pulă”, „țigan borât”, „negru borât”, „cioară”, „Mișu” și „bazat”. Afară, unchiul Tom și unchiul Sam călcau peste cadavre, într-o foame titanică. Fast-food-ul funcționa eficient de ambele părți. Chiar și Mișu se mai îngrășase puțin. * Mariana murea încet de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
eficient de ambele părți. Chiar și Mișu se mai îngrășase puțin. * Mariana murea încet de rușine și de dorul lui Mișu. Cu Popa dispărut și Mișu emigrat, devenise regina MaxiBarului. Avea grijă de elevii care se îmbătau, îi hrănea cu varză când rămâneau fără bani, făcea whisky după ultimele indicații ale lui Mișu, ținea socotelile barului și îi ducea bani și mâncare doamnei Popa, din ce în ce mai însărcinată. Continua să meargă cu ea la cursurile de gravide, respectând conștiincios toate recomandările doctorului. Uneori

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
împartă cu mine până și ciuperca de la picior. Apropo, dacă cumva e ereditară, să nu te iei după incompetentul de doctor a cărui nevastă mi-a tâmpit nevasta, pe mama ta! Să știi că cel mai bine alină foaia de varză și să te dai cu cremă Nivea. Să porți numai șosete de bumbac 100%. De asemenea sper să faci pian și să iubești cărțile și literatura. Un bărbat se poate descurca și fără ele, dar o femeie este mai frumoasă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
încă virgin, devenise un bărbat liber, un spirit puternic, avea o energie justițiară care merita să fie folosită în scopuri mult mai mari decât ale Contesei. Cum ar fi cîștigarea îngerului blond, Mariana. * Mariana alergă la telefon cu zeama de varză scurgându-i-se pe mână. - Mariana, mi se rupe! Domnei Popa îi curgea apa într-o veselie. Roxănica era aproape gata. Cu zeama de varză scurgându-i-se pe pulpe, propria ei apă, propria ei naștere, propria ei călire, Mariana

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
Contesei. Cum ar fi cîștigarea îngerului blond, Mariana. * Mariana alergă la telefon cu zeama de varză scurgându-i-se pe mână. - Mariana, mi se rupe! Domnei Popa îi curgea apa într-o veselie. Roxănica era aproape gata. Cu zeama de varză scurgându-i-se pe pulpe, propria ei apă, propria ei naștere, propria ei călire, Mariana se sui într-un taxi. - Dumneavoastră sunteți soția Halterofilului din Vitan? Mariana nu se gândea decât la Roxănica, la miracolul vieții, la faptul că doamna

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
decât la Roxănica, la miracolul vieții, la faptul că doamna Popa năștea fără bărbat, la documentarul de pe Discovery în care văzuse că femeile cu dioptrii mari se trezesc după naștere cu dioptrii și mai mari, la faptul că a lăsat varza pe masă și o să vină gândacii, la Mișu, la whisky-ul care fierbea pe foc. - Dumneavoastră mirosiți așa a varză? Mariana nu se gândea decât la sângele doamnei Popa, la sângele ei când încercase să se sinucidă, la faptul că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
văzuse că femeile cu dioptrii mari se trezesc după naștere cu dioptrii și mai mari, la faptul că a lăsat varza pe masă și o să vină gândacii, la Mișu, la whisky-ul care fierbea pe foc. - Dumneavoastră mirosiți așa a varză? Mariana nu se gândea decât la sângele doamnei Popa, la sângele ei când încercase să se sinucidă, la faptul că dacă ar fi murit, poate ar fi cunoscut-o pe Roxănica înaintea tuturor. - Da, tu ești! Te-am văzut la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
scobindu-se în buric pentru ca doamna Popa să nu observe că el suferea încă. Se întinse în pat, sub portretul de nuntă și halterele care fuseseră repatriate odată cu rămășițele lui Mișu și probabil a încă zece americani. Doamna Popa gătea varză pentru parastasul Marianei. Doamna doctor dădea în cărți. Domnul doctor o consulta uluit, pentru a mia oară, pe Roxănica. Domnul Popa îi privea pe Roxănica și pe domnul doctor în reluare, la televizor: PASAJ RETRAS Este pentru prima dată în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296

să sperăm că nu va fi cazul. Acum începe în toată casa, ca la comandă, gătitul de seară; mirosuri urâte sau plăcute străbat casa scării și se depun în tencuiala scorojită, unde întâlnesc vechi cunoștințe cu care stau la taclale: varză și conopidă, cartofi și fasole. A doua serie de copii pălmuiți zbiară de se aude în toată casa. Tati e obosit și stă prost cu nervii. Pst, liniște, sau îi plesnește de tot izolația nervilor. Hans are o viziune cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]