642 matches
-
flexor ulnar al carpului, flexor profund al degetelor și flexor lung al policelui. Contracția lui determină pronația antebrațului și a mâinii. Inervația este asigurată de nervul antebrahial interosos anterior ("Nervus interosseus antebrachii anterior"), ramură din nervul median (neuromer C—C). Vascularizația este asigurată de artera interosoasă anterioară ("Arteria interossea anterior").
Mușchiul pătrat pronator () [Corola-website/Science/331778_a_333107]
-
a II-a, a II-a falanga pe I și I falanga pe mâna. Contribuie și la extensia mâinii. Inervația este asigurată de nervul antebrahial interosos posterior ("Nervus interosseus antebrachii posterior"), o ramură profundă a nervului radial (neuromer C- C). Vascularizația este asigurată de arteră interosoasa posterioara ("Arteria interossea posterior") și arteră recurenta radiala ("Arteria recurrens radialis").
Mușchiul extensor al degetului mic () [Corola-website/Science/331781_a_333110]
-
mușchi multiarticular), flectează degetele pe palmă, mâna pe antebraț și antebrațul pe braț. Este un slab adductor al mâinii și al degetelor (apropie degetele depărtate) Inervația este asigurată de ramuri care provin din nervul median (neuromer C—C și Th). Vascularizația este asigurată de artera ulnară ("Arteria ulnaris"), artera radială ("Arteria radialis") și artera recurentă ulnară ("Arteria recurrens ulnaris").
Mușchiul flexor superficial al degetelor () [Corola-website/Science/331765_a_333094]
-
a oblicității tendonului său, mușchiul are însă o acțiune de adducție a policelui extins sau pus în abducție și î-l rotește lateral. Inervația provine din nervul interosos posterior ("Nervus interosseus antebrachii posterior"), ramură a nervului radial (neuromer C-C). Vascularizația este asigurată de artera interosoasă posterioară ("Arteria interossea posterior").
Mușchiul extensor lung al policelui () [Corola-website/Science/331796_a_333125]
-
digitorum"). Mușchiul este extensor al indexului (întărind acțiunea de extensiune a mușchiului extensor al degetelor asupra indexului) și ajută la extensia mâinii. Inervația este asigurată de nervul interosos posterior ("Nervus interosseus antebrachii posterior"), ramură a nervului radial (neuromer C-C). Vascularizația este asigurată de artera interosoasă posterioară ("Arteria interossea posterior").
Mușchiul extensor al indexului () [Corola-website/Science/331799_a_333128]
-
Este sinergic și are aceleași acțiuni cu cele ale mușchiului lung extensor radial al carpului, abducția fiind însă mult mai redusă. Inervația este asigurată de nervul interosos posterior ("Nervus interosseus antebrachii posterior") o ramură profundă a nervului radial (neuromer C7-C8). Vascularizația este asigurată de artera radială ("Arteria radialis") și artera recurentă radială ("Arteria recurrens radialis").
Mușchiul scurt extensor radial al carpului () [Corola-website/Science/331813_a_333142]
-
un pronator, dar numai în cazul când antebrațul se găsește în supinație completă forțată. El devine și supinator, dar numai atunci când antebrațul se găsește în pronație forțată. Inervația este asigurată de ramuri ce provin din nervul radial (neuromer C—C). Vascularizația este asigurată de artera radială ("Arteria radialis"), artera colaterală radială ("Arteria collateralis radiali"), artera recurentă radială ("Arteria recurrens radialis").
Mușchiul brahioradial () [Corola-website/Science/331803_a_333132]
-
cel mai puternic și mai constant supinator al antebrațului (rotește antebrațul în afară) și al mâinii. Inervația este asigurată de nervul interosos posterior ("Nervus interosseus antebrachii posterior") care este porțiunea terminală a ramurii profunde a nervului radial (neuromer C-C). Vascularizația este asigurată de artera radială ("Arteria radialis"), artera interosoasă recurentă ("Arteria interossea recurrens"), artera interosoasă posterioară ("Arteria interossea posterior") și artera recurentă radială ("Arteria recurrens radialis").
Mușchiul supinator () [Corola-website/Science/331814_a_333143]
-
astfel extind ultimele două falange. Primul și al doilea mușchi lombrical sunt inervați de nervul median (neuromer C-Th). Al treilea și al patrulea mușchi lombrical sunt inervați ramură profundă a nervului ulnar ("Ramus profundus nervi ulnaris") (neuromer C-Th). Vascularizația este asigurată de arcul palmar superficial ("Arcuș palmaris superficialis"), arcul palmar profund ("Arcuș palmaris profundus"), arterele digitale dorsale ("Arteria digitalis dorsalis"), arterele metacarpiene dorsale ("Arteria metacarpalis dorsalis") și arterele digitale palmare comune ("Arteria digitalis palmaris communis").
Mușchii lombricali ai mâinii () [Corola-website/Science/331889_a_333218]
-
și o mișcarea de adducție, apropiind degetele de axul mâinii care trece centrul degetul mijlociu (adică apropie degetele II, IV și V spre degetul mijlociu). Sunt inervați de ramura profundă a nervului ulnar ("Ramus profundus nervi ulnaris") (neuromer C-Th). Vascularizația este asigurată de arcul palmar profund ("Arcus palmaris profundus"), arterele metacarpiene palmare ("Arteriae metacarpales palmares"), arterele digitale palmare comune ("Arteriae digitales palmares communes"), arterele digitale palmare proprii ("Arteriae digitales palmares propriae").
Mușchii interosoși palmari () [Corola-website/Science/331899_a_333228]
-
în compartimentul medial al articulației transversale a tarsului prin articulația talo-calcaneo-naviculară. Deși de el nu se prinde (nu se inseră) nici un mușchi prezintă o mulțime de inserții capsuloligamentare. Este acoperit pe o suprafață de 60 % de cartilaj și are o vascularizație deficitară (asigurată de ramuri provenite din cele 3 artere principale ale gambei: tibialele posterioară și anterioară și artera peronieră), ceea ce-i conferă praticularități speciale. Inervația sa este asigurată prin ramuri ale nervilor fibular profund, tibial, safen și "sural. Osificarea sa
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
un fibrocartilaj triunghiular denumit navicular (sau fața articulară superioară a ligamentului calcaneonavicular plantar), pe care se sprijină capul talusului. Talusul este inervat de ramurile nervilor fibular profund ("Nervus fibularis profundus"), tibial ("Nervus tibialis"), safen ("Nervus saphenus") și sural ("Nervus suralis"). Vascularizația talusului este deficitară din cauza lipsei inserțiilor musculare pe suprafața sa și ca urmare traumatismele talusului se pot însoți de osteonecroza corpului talusului. Prima descripție completă a vascularizației talusului au fost dată de Wildenauer în 1950. "Aportul sangvin extraosos" la nivelul
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
Nervus fibularis profundus"), tibial ("Nervus tibialis"), safen ("Nervus saphenus") și sural ("Nervus suralis"). Vascularizația talusului este deficitară din cauza lipsei inserțiilor musculare pe suprafața sa și ca urmare traumatismele talusului se pot însoți de osteonecroza corpului talusului. Prima descripție completă a vascularizației talusului au fost dată de Wildenauer în 1950. "Aportul sangvin extraosos" la nivelul talusului este asigurat de ramurile celor trei artere principale ale gambei respectiv artera tibială posterioară ("Arteria tibialis posterior"), artera tibială anterioară ("Arteria tibialis anterior") și artera peronieră
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
tarsian trimite direct mai multe ramuri în talus irigându-l abundent lateral. "Artera peronieră" numită și "artera fibulară" dă ramuri mici care se unesc cu ramurile arterei tibiale posterioare, formând o rețea posterioară în jurul talusului, însă contribuția acestei artere în vascularizația talusului este nesemnificativă. "Ramura perforantă a arterei peroniere" ("Ramus perforans arteriae fibularis") contribuie la formarea arterei sinusului tarsian. Talusul este solid fixat între cele două maleole, care în același timp îi oferă și o oarecare protecție, aceasta contribuind la soliditatea
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
halucelui. Talusul este acoperit în proporție de aproximativ 60% din suprafața sa de cartilaj și face parte din articulația talocrurală. Pe el nu se inseră nici un mușchi, dar compensator prezintă o mulțime de inserții capsuloligamentare. Are un aport sangvin deficitar. Vascularizația lui este asigurată de ramurile celor trei artere principale ale gambei respectiv artera tibială posterioară (prin artera canalului tarsian și artera deltoidiană), artera tibială anterioară (prin artera sinusului tarsian și ramuri pentru fața superioară a colului talusului) și artera peronieră
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
ramurile celor trei artere principale ale gambei respectiv artera tibială posterioară (prin artera canalului tarsian și artera deltoidiană), artera tibială anterioară (prin artera sinusului tarsian și ramuri pentru fața superioară a colului talusului) și artera peronieră (contribuția acestei artere în vascularizația talusului este nesemnificativă). În cazul când linia de fractură a talusului lasă unele fragmente în afara acestor vase, regenerarea lor este compromisă, evoluând cu necroză avasculară. Interlinia articulară talo-crurală se poate palpa prin mișcări pasive de flexie și extensie aplicate piciorului
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
cubiti") este un tensor al părții posterioare a capsulei articulației cotului; el împiedică prinderea capsulei între suprafețele articulare în timpul extinderii antebrațului. Inervația este dată de ramuri ale nervului radial (neuromer C—C). Fiecare cap al mușchiul are ramuri nervoase separate. Vascularizația este asigurată în special de artera brahială profundă ("Arteria profunda brachii") și artera colaterală ulnară superioară ("Arteria collateralis ulnaris superior") și parțial de artera circumflexă humerală posterioară ("Arteria circumflexa humeri posterior") Capul lung este vascularizat de artera colaterală ulnară superioară
Mușchiul triceps brahial () [Corola-website/Science/332120_a_333449]