984 matches
-
receptori senzitivi, fiind implicați și în împerechere. Astfel, peieptenii îndeplinesc funcțiile chemo- și mecanoreceptoare. Pe celelalte 4 segmente mezosomale se află câte o pereche de stigme pulmonare. Stigmele pot fi în formă de fante, circulare, eliptice sau ovale. Dorsal și ventral, mezosoma este acoperită cu tergite și, respectiv, sclerite chitinzate care se acordă cu o membrană pleurală laterală. Membrana pleurală este flexibilă și nesclerificată. Metasoma (“coada”) este îngustă și formată din 5 segmente, terminându-se cu telson. În interiorul telsonului sunt situate
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
și membrana pleurală lipsesc. Telsonul se termină cu un ac în care se deschid canalele glandelor veninoase. Aparatul veninos este folosit pentru omorârea prăzii și pentru apărarea de dușmani. Scorpionul apucă prada cu pedipalpii și o înțeapă, introducându-i veninul. Ventral, între segmentul 5 și telson se deschide orificiul anal. Cavitatea internă a corpului se numește hemocel. În el sunt localizatea toate organele interne și tot aici se revarsă hemolimfa (sângele), scăldând aceste organe. La limita dintre prosomă și mezosomă hemocelul
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
În el sunt localizatea toate organele interne și tot aici se revarsă hemolimfa (sângele), scăldând aceste organe. La limita dintre prosomă și mezosomă hemocelul este divizat de către o diafragmă transversală. Sistemul nervos la scorpioni este reprezentat de creier, lanț nervos ventral și o masă ganglionară subesofagiană. Creierul este compus din 2 regiuni: protocerebron, situat anterior și tritocerebron, situat posterior. Protocerebronul inervează ochii, iar tritocerebronul - chelicerele. Creierul dorsal și masa nervoasă subesofagiană sunt conectați prin doi nervi laterali. Acești nervi aderă strâns
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
sunt conectați prin doi nervi laterali. Acești nervi aderă strâns de esofag. Ganglionul subesofagian este larg și lat, ocupând o suprafață, relativ, mare în centrul prosomei. Acesta inervează pedipalpii, picioarele și țesuturile din primele patru segmente ale mezosomei. Lanțul nervos ventral este compus din 7 ganglioni, 3 în mezosomă și 4 în metasomă. "Organele de simț." Cel mai dezvoltat simț al scorpionilor este văzul. Pe partea superioară a prosomei sunt plasați 3 - 6 perechi de ochi. Dintre aceștia o pereche mai
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
fiecare cameră a inimii pornesc câte o arteră laterală, în total 8 arterii. Două arterii din regiunea prosomei se unesc formând un inel în jurul tubului digestiv, de la care pleacă posterior o arteră, relativ, voluminoasă ce însoțește și alimentează lanțul nervos ventral. În timpul contracției hemolimfa este pompată în aorte, de aici în artere ajungând în hemocel, mai exact în lacunele dintre organe. Apoi, hemolimfa este îndreptată spre plămâni se oxidează și ajunge în pericard. De aici, în timpul extinderii inimii de către mușchii laterali
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
specii din familia Liphistiidae (numiți păianjeni segmentați), opistosoma nu este segmentată. Prosoma și opistosoma sunt conectate printr-un pețiol (sau pedicel), formațiune ce sporește mobilitatea corpului . Prosoma este alcătuită din două părți: un scut dorsal (carapacea) și două plăci sternale ventrale. Ea are forma aproximativ ovală, purtând anterior mai multe perechi de oceli (ochi simpli), orificiul bucal, chelicere, pedipalpi și lateral 4 perechi de membre locomotoare. Scutul dorsal reprezintă cuticula puternic chitinizată de aceea în timpul dezvoltării păianjenii năpârlesc. Cuticula îndeplinește rolul
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
mai multe perechi de oceli (ochi simpli), orificiul bucal, chelicere, pedipalpi și lateral 4 perechi de membre locomotoare. Scutul dorsal reprezintă cuticula puternic chitinizată de aceea în timpul dezvoltării păianjenii năpârlesc. Cuticula îndeplinește rolul de exoschelet și protejează păianjenul de deshidratare. Ventral, placa sternală mică are rol de buză inferioară, iar placa sternală mare este înconjurată de coxele membrelor locomotoare. Ei nu au maxilare, de aceea articolele bazale ale chelicerelor, pedipalpilor și primei pereche de picioare formează atriul bucal, cu funcție de fărămițarea
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
picioarele sunt subțiri și tarsul are aspectul a două gheare pectinate și una în formă de clește de tip carabinieră, fiind utilizate la construcția pânzei. Opistosoma este partea cea mai voluminoasă a corpului. Aici sunt localizate cele mai multe organe. Pe partea ventral - posterioară se află orificiul anal și organele filiere. Organele filiere reprezintă orificiile glandelor sericigiene, care produc mătase. Tegumentul opistosomei este moale, slab chitinizat. În apropierea pețiolului, dorsal, se disting două orificii - stigmele pulmonare. Plămânii sunt acoperiți de plăci epigastrice. Între
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
Culoarea păianjenilor este redată și de refracția sau reflecția luminii. Astfel, culoarea albă a prosomei la reprezentanții genului "Argiope" este rezultatul reflecției luminei de către perișori de pe corp. Sistemul nervos este reprezentat de creier și de o masă ganglionară subesofagiană situată ventral la nivelul prosomei. Creierul este format din 2 regiuni: protocerebron, ce inervează ochii și tritocerebron, inervează chelicerele. Masa nervoasă din prosomă are aspectul unui inel ce înconjoară esofagul, ea inervează pedipalpii, picioarele și organele interne. Cu excepția Mesothelae, păianjenii au sistem
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
dintre aer și hemolimfă. Traheele reprezintă tuburi ramificate care transportă oxigenul direct la organe și țesuturi, fără intermediul hemolimfei. Atât plămânii, cât și traheele se deschid în exterior prin stigme pulmonare și, respectiv, traheale. Stigmele pulmonare se află în partea ventrală anterioară și laterală a opistosomii. Traheele se unesc și se deschid doar printr-o singură stigmă situată în partea posterioară a opistosomii, aproape de organele filiere. Orificiul bucal se deschide anterior pe prosomă. El este înconjurat de buza superioară, de lamele
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
și sunt animale unisexuate, fecundația este internă. Dimorfismul sexual se manifestă prin colorație și dimensiuni. Masculii sunt mai mici și de culori mai variate. Organele genitale masculine sunt: 2 testicule, continuate de 2 spermiducte care se unesc și se deschid ventral pe opistosomă. La femele sistemul sexual este reprezentat de 2 ovare, de la care pornesc 2 oviducte, ce se unesc și se deschid prin orificiul genital. La unele specii lângă orificiul genital femel este situat un receptacul, în care masculul depune
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
utilizează mătasea în mai multe moduri: masculii o folosesc la transferul spermatozoizilor, femelele la construcția coconilor, ca o funie de siguranță pentru speciile săritoare, ca parașute de către tinerii unor specii etc. Mătasea este produsă de glandele sericigene localizate în parte ventrală a opistosomei (în număr de până la 1000). Canalele acestor glande se deschid prin orificiile organelor filiere. Organele filiere sunt formațiuni mobile, tronconice terminate cu o placă chitinizată prevăzută cu numeroși pori. Firele de mătase ce ies prin aceste orificii sunt
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
Systema Naturae" din 1758, știa aceasta și este posibil chiar să fi dorit o denumire ironică, cu dublu sens. Herman Melville a denumit specia „fund de pucioasă” (în ) în romanul său "Moby-Dick" din cauza unei tente brun-orange sau galbene de pe partea ventrală, datorate unor pelicule de diatomee de pe piele. Alte denumiri ale balenei albastre au fost și rorqualul lui Sibbald (după Sibbald, care a descris pentru prima oară specia), marea balenă albastră și marele rorqual nordic. Aceste denumiri nu se mai folosesc
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]
-
orificiile respiratorii până la buza superioară. Partea din față a gurii este acoperită cu fanoane; circa 300 de fanoane (fiecare de un metru lungime) atârnă de maxilar, pătrunzând 0,5 m în interiorul gurii. Între 70 și 118 de șanțuri (denumite pliuri ventrale) se întind de-a lungul gâtului, paralel cu lungimea corpului. Aceste pliuri ajută la evacuarea apei din gură după hrănire. Înotătoarea dorsală este mică, de o înălțime aflată între (de obicei ) cu o medie de circa . Este vizibilă pentru doar
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]
-
fost de 36 de minute. Balena se hrănește efectuând un salt înainte înspre un grup de krill, luând în gură numeroase animale și o mare cantitate de apă. Apa este apoi împinsă afară printre fanoane de presiunea exercitată de sacul ventral și de limbă. Odată gura eliberată de apă, restul krillului, care nu trece prin fanoane, este înghițit. Balena albastră poate consuma, întâmplător și ocazional, și pești mici, crustacei și cefalopode pe care le prinde împreună cu krillul. Sezonul de împerechere începe
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]
-
rozacee putând fi văzute de la distanță.<br>Pasărea are un gât golaș lung, capul struțului fiind mic în raport cu mărimea păsării, ochii în schimb au un diametru de 5 cm, fiind în cadrul vertebratelor terestre ochii cei mai mari. <br> Bazinul struțului ventral (dedesubt) are simfiza pubiană (Symphysis pubica) închisă, care este un caz de excepție la păsări.<br>Struțul are o musculatură a picioarelor puternic dezvoltată, ca o adaptare la alergare, atingând o viteză de 70 km/h, pe când timp de o
Struț () [Corola-website/Science/307423_a_308752]
-
mobile și ochii mari. De gât atarna o cută de piele numita "salbă". Coarnele nu sunt goale pe dinăuntru, ci au un "cep" osos bine vascularizat. Trunchiul voluminos se termină cu o coadă lungă, cu peri în vârf. Pe partea ventrală se găsește o mamelă cu patru mameloane. Fiecare picior se termină cu două degete învelite în formațiuni cornoase numite ongloane, care le protejează. Vaca are pe maxilarul inferior 6 dinți: 2 incisivi 2 mijlocași și 2 laturași lați - tăioși, îndreptați
Vacă () [Corola-website/Science/307403_a_308732]
-
agnatostomi". Coarda dorsală este persistentă (se păstrează în tot timpul vieții), iar segmentația ei este abia indicată, vertebrele nefiind încă individualizate (vertebrele sunt lipsite de corp și reduse adesea la câțiva noduli cartilaginoși, neuniți între ei). Înotătoarele perechi (pectorale și ventrale) la formele actuale lipsesc complet, de asemenea și centurile, acestea din urmă fiind slab indicate numai la formele fosile (ostracodermi). Lipsa înotătoarelor perechi se pare că este primară. Unii ostracodermi aveau după regiunea branhială plăci sau solzi dermici prevăzuți cu
Agnate () [Corola-website/Science/307456_a_308785]
-
plăci sau solzi sunt însă formațiuni exoscheletice și deci nu sunt omoloage cu înotătoarele perechi ale peștilor gnatostomi. Miomerele ce compun benzile musculare laterale sunt întregi, adică nu sunt împărțite printr-un sept orizontal într-un segment dorsal și altul ventral, ca și la restul vertebratelor. Ca și la cefalocordate la fel și la agnatostomi, miomerele de pe latura stângă sunt așezate cu o jumătate de segment înaintea celor de pe latura dreaptă. Creierul este mic și are toate veziculele sale așezate în
Agnate () [Corola-website/Science/307456_a_308785]
-
segment înaintea celor de pe latura dreaptă. Creierul este mic și are toate veziculele sale așezate în același plan. Caractere de primitivitate a sistemului nervos sunt lipsa tecii de mielină de la fibrele nervoase, independența, la petromizoni, a nervilor spinali dorsali și ventrali, lipsa ganglionilor simpatici și a cordonului nervos longitudinal care la gnatostomi unește nervii și ganglionii simpatici de pe fiecare latură a măduvei spinării. Organele de simț sunt mai mult sau mai puțin deficiente. La ciclostomi și cei mai mulți ostracodermi cavitățile nazale (sacii
Agnate () [Corola-website/Science/307456_a_308785]
-
netedă 3 Mai puțin elastică Ușor moale (flască), mai puțin elastică; ceroasă (catifelată) și cu suprafața mată Moale (flască 2), solzii se desprind ușor de pe tegument, suprafața mai degrabă ridată Criterii suplimentare pentru peștele undițar decapitat Vase de sânge (mușchi ventrali) Bine conturate și de un roșu puternic Bine conturate; sângele de o culoare mai închisă Difuze și maro Complet 2 difuze, maro și carnea îngălbenită 1 Această coloană se aplică doar până la adoptarea unei decizii a Comisiei privind stabilirea unor
jrc3199as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88356_a_89143]
-
nu este ferm și elastic, dar se încadrează totuși la categoria Extra. B. PEȘTE ALBASTRU Criterii Categorie de prospețime Nepermis 1 Extra A B Tegument 2 Pigmentație deschisă la culoare, irizat deschis, strălucitor; distincție clară între suprafețele dorsale și cele ventrale Pierderea pigmentației și a strălucirii; diferențiere mai slabă între suprafețele dorsale și cele ventrale Mat, fără luciu, culori insipide; pielea crapă dacă se curbează peștele Pigmentație puternic mată; pielea se desprinde de pe carne 3 Mucus tegumentar Apos, transparent Puțin cețos
jrc3199as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88356_a_89143]
-
ALBASTRU Criterii Categorie de prospețime Nepermis 1 Extra A B Tegument 2 Pigmentație deschisă la culoare, irizat deschis, strălucitor; distincție clară între suprafețele dorsale și cele ventrale Pierderea pigmentației și a strălucirii; diferențiere mai slabă între suprafețele dorsale și cele ventrale Mat, fără luciu, culori insipide; pielea crapă dacă se curbează peștele Pigmentație puternic mată; pielea se desprinde de pe carne 3 Mucus tegumentar Apos, transparent Puțin cețos Lăptos Gri gălbui, mucus opac3 Consistența cărnii 2 Foarte fermă, rigidă Destul de rigidă, fermă
jrc3199as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88356_a_89143]
-
prin consolidarea tunel prin rearanjarea particule pe pereții acestuia. Corpul lor format din secțiuni capată o formă undulată. Chilopodele sunt constituite din 3 regiuni: cap, trunchi și telson sau pigidiu. Capul unui dilopod este, de obicei, rotunjită dorsal și turtit ventral. Tot, ventral se găsesc și piesele aparatului bucal. Regiunea anterioară a gurii este acoperită cu o cută chitinizată, numită buză superioară sau labrum. Apoi, urmează maxilele alcătuite din regiunea bazală pe care se găsește un palp maxilar articulat și palete
Diplopode () [Corola-website/Science/302232_a_303561]
-
tunel prin rearanjarea particule pe pereții acestuia. Corpul lor format din secțiuni capată o formă undulată. Chilopodele sunt constituite din 3 regiuni: cap, trunchi și telson sau pigidiu. Capul unui dilopod este, de obicei, rotunjită dorsal și turtit ventral. Tot, ventral se găsesc și piesele aparatului bucal. Regiunea anterioară a gurii este acoperită cu o cută chitinizată, numită buză superioară sau labrum. Apoi, urmează maxilele alcătuite din regiunea bazală pe care se găsește un palp maxilar articulat și palete nesegmentate masticatoare
Diplopode () [Corola-website/Science/302232_a_303561]