2,080 matches
-
AL sau AA. Studiile post-mortem confirmă faptul că acest tip de amiloidoză este frecvent întâlnit la persoanele cu vârsta peste 80 de ani (până la 25%), însă afecțiunea este mult mai rar diagnosticată în cursul vieții (1). Aspectul ecocardiografic caracteristic include: ventriculi cu dimensiuni cavitare scăzute sau normale, dar cu creșterea grosimii miocardului (afectarea și a ventriculului drept fiind frecventă), creșterea ecogenității cu aspect granular și strălucitor a miocardului, creșterea grosimii septului interatrial, îngroșarea valvulară și/sau a mușchilor papilari, dilatarea atriului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
la persoanele cu vârsta peste 80 de ani (până la 25%), însă afecțiunea este mult mai rar diagnosticată în cursul vieții (1). Aspectul ecocardiografic caracteristic include: ventriculi cu dimensiuni cavitare scăzute sau normale, dar cu creșterea grosimii miocardului (afectarea și a ventriculului drept fiind frecventă), creșterea ecogenității cu aspect granular și strălucitor a miocardului, creșterea grosimii septului interatrial, îngroșarea valvulară și/sau a mușchilor papilari, dilatarea atriului stâng sau biatrială, revărsat pericardic, disfuncție diastolică tip relaxare întârziată în fazele incipiente și pattern
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
reducerea dizabilităților, menținerea unui grad de independență și ameliorarea calității vieții reprezintă cu certitudine beneficii. Modificări cardiovasculare legate de vârsta înaintată Modificările cardiovasculare induse de procesul de îmbătrânire sunt frecvent întâlnite la nivelul cavităților stângi - mărirea atriului stâng și alungirea ventriculului stâng (VS). V S se hipertrofiază prin creșterea volumului miocitelor, precum și prin creșterea colagenului interstițial. Fibroza interstițială și depunerea de amiloid se accentuează odată cu înaintarea în vârstă. Este notată de asemenea o cantitate crescută de lipofuscină intramiocitar, iar intermiocitar crește
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
sau în cazul în care este limitată utilizarea betablocantelor sau IECA (14,20). Administrarea nitraților trebuie evitată la pacienții cu TA sistolică mai mică de 90 mmHg sau cu o scădere mai mare de 30 mmHg, bradicardie, tahicardie, infarct de ventricul drept sau în asociere cu inhibitori de fosfodiesterază 5 (23). 18.4.7. Statinele Există puține studii referitoare la utilizarea statinelor în SCA la pacienții cu vârste peste 75 de ani. Cu toate acestea, nu există dovezi care să susțină
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
-
IMS se definește ca alterare tranzitorie a perfuziei, funcției și activității electrice a miocar - dului, în absența durerilor toracice sau a echivalențelor anginoase. Principalele evenimente fiziopatologice care precipită apariția IMS sunt: modificări metabolice, de relaxare și de kinetică regională a ventriculului stâng (VS). Au fost propuse două mecanisme pentru explicarea sa: accelerarea frecvenței cardiace cu mai mult de 10 bătăi pe minut și alterarea vasomotricității coronariene asociate stenozelor. IMS se evidențiază prin monitorizare Holter și prin angiografie, pacienții beneficiind de revascularizare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
de bolnavi. în această investigație au fost examinați 91 de pacienți hemodializați și 47 de pacienți tratați prin dializă peritoneală, urmăriți timp de circa 2 ani și jumătate. La analiza univariată, GIM s-a corelat direct și semnificativ cu masa ventriculului stâng, un predictor recunoscut al mortalității cardiovasculare. Creșterile grosimii intime-medii și ale diametrului intern al carotidei sunt progresive cu amplitudinea modificărilor geometriei miocardice. Mai mult, cu cât GIM a fost mai mare, cu atât a crescut riscul de deces cardiovascular
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
o variantă rezonabilă la pacienții fără medica ie cardio - vasculară anterioară, deși deviația standard de 12 bătăi/minut limitează precizia calculării frecvenței cardiace maxime individuale (4). Îmbătrânirea asociază o atenuare a mecanismului fiziologic de creștere a fracției de ejecție a ventriculului stâng în timpul efortului fizic susținut. Un studiu publicat în 2014 dovedește corelații semnificative statistic - între presiunea medie în artera pulmonară și vârstă, corelația inversă dintre vârstă și indexul cardiac, precum și corelația dintre vârstă și creșterea, indusă de exercițiul fizic, a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
confirmă, de asemenea, prezența aterosclerozei în multiple teritorii. Examenul obiectiv al cordului identifică adesea tulburări de ritm, cele mai frecvente fiind fibrilația atrială și aritmia extrasistolică. De reținut că prezența tahicardiei în repaus constituie un semn precoce de disfuncție de ventricul stâng și reprezintă un element de prognostic negativ la vârstnici. Mult mai adesea la vârstnic, comparativ cu adultul tânăr, este decelată prezența zgomotelor 3 și 4 care sugerează disfuncție ventriculară stângă, precum și suflu sistolic aortic care con- firmă stenoza aortică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
acute (5,6). În plus, prevalența ridicată a simptomatologiei nespecifice și atipice contribuie la creșterea incidenței infarctului miocardic nediagnosticat, de la aproximativ 25% la adultul tânăr la peste 60% la subiecții cu vârsta peste 85 de ani (5). Disfuncția diastolică a ventriculului stâng, legată de vârstă, la care se adaugă creșterea impedanței la ejecția ventriculară stângă determinată de creșterea rigidității arteriale și scăderea contractilității ventriculare, predispun pacientul vârstnic la dezvoltarea simptomelor de insuficiență cardiacă la debutul infarctului miocardic acut (89). Statisticile actuale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
în comparație cu hipertrofia miocitelor restante, fiind mai evidentă la bărbați comparativ cu femeile (32). Modificările studiate ecocardiografic în M-mod la voluntari sedentari sănătoși fără afecțiuni CV sunt raportate diferit. Majoritatea studiilor demonstrează creșterea grosimii pereților și a masei estimate a ventriculului stâng (VS) odată cu înaintarea în vârstă (33), în timp ce altele afirmă modificări minore. Examinarea M-mod este limitată ca acuratețe deoarece pornește de la premisa că geometria VS este constantă indiferent de vârstă. În realitate, septul interventricular poate fi hipertrofiat asimetric (sept
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
de populație cu prevalență crescută a bolii coronariene. Rezultatele fals pozitive la testul de efort pot fi de asemenea mai frecvente la vârstnici, datorită prevalenței mai mari a unor factori de confuzie precum infarctul miocardic în antecedente sau hipertrofia de ventricul stâng (VS). Numărul rezultatelor fals pozitive poate fi redus prin excluderea de la testul de efort a pacienților care au o electrocardiogramă de repaus cu modificări ce se pretează la confuzii (3). În acord cu recomandările European Society of Cardiology din
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
renină-angiotensină-aldosteron (SRAA) Blocarea farmacologică a SRAA după IMA conduce la scăderea mortalității generale și cardiovasculare, ameliorează progresia către insuficiența cardiacă și scade recurența eveni - mentelor coronariene acute (23-29) . Aceste efecte benefice au la bază, cel puțin în parte, atenuarea remodelării ventriculului stâng (VS) după IMA (efectele pozitive imediate, în primele zile după infarct, nu pot fi puse pe seama inhibării remodelării ventriculare, fenomen ce se desfășoară într-un timp îndelungat, ci mai degrabă se datorează efectelor cardiopro - tective directe ale blocanților SRAA
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
frecvent întâlnite atât la vârstnicul cu afectare cardiacă organică, precum și la cel fără. Apar în situațiile stimulării simpatice excesive, fumat, consum exagerat de alcool, ischemie miocardică, oboseală extremă, febră, anxietate. ESV iau naștere în miocardul ventricular și se extind către ventriculul controlateral prin intermediul miocitelor, pe căi de conducere nespecifice (3). La pacienții la care întâlnim mai mult de o ESV pe electrocardiograma de repaus, efectuată de rutină, ne putem gândi la probabilitatea existenței unei afectări cardiace subiacente sau la un risc
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
de scăpare și ritmul idioventricular Bătăile ventriculare de scăpare și ritmul idioventricular sunt similare cu ESV, dar sunt generate în situa ia afectării nodului sinusal care nu poate descărca normal, sau atunci când nodul atrioventricular (AV) fie nu conduce impulsul la ventriculi, fie nu -și poate exercita activitatea proprie de pacem aker. Frecvența medie a unui focar idioventricular ectopic este în jur de 40 de bătăi/minut (bpm) sau mai puțin; mai mult de trei bătăi idioventriculare consecutive- formează ritmul idioventricular. Asemănător
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
de fibroză specifice cica - tricilor postnecrotice din cardiopatia ischemică, dar și din alte cardiomiopatii sau afectări ale conexinei);boala subiacentă: ischemică sau non-ischemică;morfologia QRS și regularitate: TV poate avea originea în unul sau mai multe focare în oricare dintre ventriculi (TV monomorfă sau polimorfă). Morfologia complexului QRS definește și câteva forme particulare de TV: torsada vârfurilor, TV bidirecțională și flutterul ventricular (tabelul 30.2). 30.4.2. Diagnostic Manifestările clinice sunt dependente de frecvența cardiacă și de coexistența bolii cardiace
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
bidirecțională și flutterul ventricular (tabelul 30.2). 30.4.2. Diagnostic Manifestările clinice sunt dependente de frecvența cardiacă și de coexistența bolii cardiace organice. La frecvențe sub 150/min TV este de obicei bine tolerată (în absența disfuncției severe de ventricul stâng [VS] sau când pierderea contracției atriale precipită apariția insuficienței cardiace - IC) și poate avea durate lungi uneori. Frecvențele mai înalte sunt rareori tolerate la vârstnici, la pacientul tânăr acestea apărând la peste 200/min. TV poate expune la moarte
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
și/sau sincope care asociază boală cardiacă structurală dovedită se indică efectuarea studiului electrofiziologic pentru eva- luarea riscului de apariție a TV și de moarte subită cardiacă. Cel mai înalt risc îl au pacienții cu o fracție de ejecție a ventriculului stâng (FEVS) < 35-40%. Studiul electrofiziologic are valoare discutabilă în sindromul Brugada și nu are valoare la pacienții cu sindrom QT lung. Are valoare mare la pacientul cu tahicardie cu complex QRS larg cu mecanism neclar (5). Evaluarea ecocardiografică poate evidenția
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
în FV. Dacă nu se identifică o cauză reversibilă de declanșare, pacientul are indicație de implantare a unui ICD pentru prevenția morții subite (11). 30.6. Fibrilația ventriculară FV este caracterizată pe electrocardiogramă de o activitate electrică total haotică a ventriculilor, fără a distinge complexe individuale de o anumită morfologie, durată sau amplitudine și care nu generează debit cardiac. Împreună cu activitatea electrică fără puls și asistola, este o formă de stop cardiac. FV este deseori precedată de TV, de obicei polimorfă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
cardiace valvulare, câteva studii au oferit date importante despre prevalența bolilor valvulare, stratificată în funcție de vârstă. Stenoza aortică, regurgitarea mitrală organică și funcțională (ischemică) și regurgitarea tricuspidiană sunt cele mai frecvente boli valvulare la adulții vârstnici. Obstrucția tractului de ejecție al ventriculului stâng (VS) la adulți este cel mai frecvent consecința stenozei valvulare aortice, mai rar fiind incriminate bolile subvalvulare sau supravalvulare. Etiologie. Există trei cauze principale de stenoză aortică valvulară: anomalii congenitale valvulare (unicuspidie sau bicuspidie) cu calcificări valvulare; modificări calcare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
m/s. Severitatea stenozei se cuantifică prin estimarea ecocardiografică a velocității jetului aortic, gradientului mediu transvalvular și ariei valvei aortice. Pe măsură ce stenoza aortică devine semnificativă hemodinamic, apare obstrucția ejecției VS. Procesul stenotic este progresiv și conduce la modificări adaptative ale ventriculului stâng. Presiunea sistolică mare din ventricul conduce la hipertrofie concentrică. Debitul cardiac și volumul VS telediastolic sunt menținute mult timp normale, în ciuda unui gradient presional sistolic între ventriculul stâng și sistemul arterial periferic. Totuși, pe măsură ce severitatea stenozei și hipertrofia ventriculului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
prin estimarea ecocardiografică a velocității jetului aortic, gradientului mediu transvalvular și ariei valvei aortice. Pe măsură ce stenoza aortică devine semnificativă hemodinamic, apare obstrucția ejecției VS. Procesul stenotic este progresiv și conduce la modificări adaptative ale ventriculului stâng. Presiunea sistolică mare din ventricul conduce la hipertrofie concentrică. Debitul cardiac și volumul VS telediastolic sunt menținute mult timp normale, în ciuda unui gradient presional sistolic între ventriculul stâng și sistemul arterial periferic. Totuși, pe măsură ce severitatea stenozei și hipertrofia ventriculului stâng (HVS) progresează, VS devine mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
ejecției VS. Procesul stenotic este progresiv și conduce la modificări adaptative ale ventriculului stâng. Presiunea sistolică mare din ventricul conduce la hipertrofie concentrică. Debitul cardiac și volumul VS telediastolic sunt menținute mult timp normale, în ciuda unui gradient presional sistolic între ventriculul stâng și sistemul arterial periferic. Totuși, pe măsură ce severitatea stenozei și hipertrofia ventriculului stâng (HVS) progresează, VS devine mai puțin compliant și presiunea telediastolică crește, chiar dacă dimensiunea ventriculului rămâne normală. Funcția diastolică anormală contribuie la apariția simptomelor, care pot persista chiar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
ventriculului stâng. Presiunea sistolică mare din ventricul conduce la hipertrofie concentrică. Debitul cardiac și volumul VS telediastolic sunt menținute mult timp normale, în ciuda unui gradient presional sistolic între ventriculul stâng și sistemul arterial periferic. Totuși, pe măsură ce severitatea stenozei și hipertrofia ventriculului stâng (HVS) progresează, VS devine mai puțin compliant și presiunea telediastolică crește, chiar dacă dimensiunea ventriculului rămâne normală. Funcția diastolică anormală contribuie la apariția simptomelor, care pot persista chiar i după rezolvarea terapeutică a stenozei, datorită persistenței fibrozei interstițiale. Alți factori
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
VS telediastolic sunt menținute mult timp normale, în ciuda unui gradient presional sistolic între ventriculul stâng și sistemul arterial periferic. Totuși, pe măsură ce severitatea stenozei și hipertrofia ventriculului stâng (HVS) progresează, VS devine mai puțin compliant și presiunea telediastolică crește, chiar dacă dimensiunea ventriculului rămâne normală. Funcția diastolică anormală contribuie la apariția simptomelor, care pot persista chiar i după rezolvarea terapeutică a stenozei, datorită persistenței fibrozei interstițiale. Alți factori care contribuie la reducerea funcției ventriculare sunt anomaliile de kinetică parietală, fibroza și ischemia subendocardică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
și cardiovasculare prezente la vârstnici, dar puține studii au urmărit pe termen lung relația dintre mortalitate și creșterile moderate ale HTP la această categorie de pacienți. Din punct de vedere cardiovascular, apariția disfuncției diastolice și modificarea presiunilor de umplere ale ventriculului stâng (VS) la vârstnici sunt urmate de creșteri ale presiunii în circulația pulmonară (7). Studiile morfologice au obiectivat și proliferarea intimală în vasele mici care conduce la diminuarea diametrului vascular la vârste înaintate (3). 33.2. Epidemiologie și clasificare Prevalența
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]