2,765 matches
-
de 1,10 etc.), replică mea a fost urm...toarea: voi aveți optic... de trader, care este orientat... c...tre viitorul imediat, în timp ce eu sunt macroeconomist; s-ar putea s... aveți dreptate, dar s... l...s...m timpul s... dea verdictul. Notând soliditatea economiei SUA și avantajul de a beneficia de principala moned... de rezerv... a lumii, ca și de monedă în care se fac tranzacțiile pe principalele piețe de m...rfuri în vrac (commodities), inclusiv petrolul, ar...tam c..., în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
are nevoie pentru organizarea obișnuitelor manifestări culturale locale. Drept urmare, el practică un fel de echilibristică, încercând să comenteze respectuos și încurajator cărți plicticoase. Cel mai neinspirat se arată a fi atunci când recurge la metafore pentru a evita să formuleze un verdict critic tranșant: „Doi crescători de cuvinte într-o fermă a memoriei. El, Valeriu Corocea, îndeamnă femeia să-l tragă deoparte, altfel se duce dracului după o iluzie. Ea, Liliana Paisa, își pune dimineața șorțul hârtiei de scris și, cu pașii
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Procesul său începe și Iosif se uită urît la președinte, se bîlbîie și îl podidește plînsul. Nu-ți fă iluzii că plînsul are vreun efect. Dar nu de asta plîng. Atunci? Mi-i ciudă că mă umilesc inutil. Iosif așteaptă verdictul cam nepăsător. Urîtul ăla nu putea decît să fie și rău. Era să leșine, bietul om, cînd a văzut că a cîștigat procesul. Nu-i vine a crede și bucuria îl sufocă. Îngerașul meu, o să plătesc la biserică să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
spună că o duce greu și frumușel de tot pentru mama sa. Erau destule fete care ar fi acceptat o unire a destinului cu Gheorghe. Cum spuneam, în dimineața aceea lectorul Lupașcu nu avea somn din cauza emoției. Trebuia să primească verdictul profesorului Gugeanu cu privire la teza sa de doctorat. Evident că profesorul știa bine conținutul încă de acum un an, dar altceva este cînd legi rezultatele între ele și concepi o teză unitară. Gheorghe execută preparativele repetate în fiecare dimineață ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
atît de puternice și de așa natură, încît principii lor își păstrează puterea, oricare le-ar fi acțiunile și felul lor de viață. Aceștia sînt singurii principi care au state și nu le apără; au supuși și nu-i guvernează". Verdictul silogistic apare tăios ironic în raport cu tot restul cărții, care descrie un imens efort spre desăvîrșirea princiară: Deci numai aceste principate sînt sigure și fericite" ("sono sicuri e felici"). Cît despre funcția religiei și, prin urmare, a instituției bisericii în stat
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Învia eu mumiile bibliotecii Alexandriei și toate fantomele ei. Fără de mine și dincolo de voința mea, amprenta glasului meu va trece din ordinator În ordinator, se va așeza asupra textelor și le va face să vorbească: Înjurături, rugăciuni, blesteme, onoma topee, verdicte, condamnări la moarte, denunțuri, căințe În public, romane fluviu, poezii tîmpite, predici, comutări de pedepse. Glasul meu pretutindeni, iar eu nicăieri. Corpul meu astralo-vocal tolănit peste toate vorbele goale, respirînd cu ele gură la gură și ajutîndu le să miște
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
într-un registru separat de cel al acțiunilor săvârșite de Dumnezeu, Isus ori Pilat din Pont. Echivalarea prin „a vinde” este așadar nelegitimă și trebuie abandonată. Când vom ajunge la episodul „remunerării” lui Iuda, vom vedea că el nu contrazice verdictul nostru. Există încă un argument puternic de ordin filologic. Greaca dispune de un verb aparte, care înseamnă „a trăda”, „a vinde”, compus tot din verbul didomi, dar cu un prefix verbal diferit, pro: prodidomi. De ce evangheliștii n-au folosit, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
tip de reprezentare, deși nu lipsesc nici scenariile inverse, care pun accentul pe căința sinceră a personajului. Din lectura intertextuală și intratextuală a mărturiilor, aș propune următoarea ipoteză. În privința sfârșitului, cred că Matei ne oferă versiunea cea mai plauzibilă. Aflând verdictul în procesul lui Isus, Iuda e revoltat și răvășit. Într-un prim moment, el merge la templu și restituie banii. Apoi „se retrage”, luându-și viața, copleșit de remușcări (va fi și interpretarea lui Origen). Ruperea de Isus și de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
reînnoiește încrederea, sperând că gestul va avea un efect pozitiv. De asemenea, atunci când Isus își binecuvântează apostolii, El îl binecuvântează automat și pe Iuda, împărtășindu-i din puterea Lui sfântă. Origen tratează foarte serios „misterul Iuda”, nemulțumindu-se cu un verdict aprioric. Drama în care este implicat acest ucenic apropiat al Domnului nu se joacă la un nivel social sau politic, nu e o dramoletă cu un hoț avar și un stăpân naiv, ci o veritabilă dramă cosmică, avându-i ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
din preajma lui Isus, singurul capabil să înțeleagă mesajul Acestuia și să-l împlinească. Înainte de a intra în contraargumentație, trebuie să spunem că nici un fragment din Evanghelia lui Iuda, citit corect din punct de vedere filologic, teologic și istoric, nu susține verdictul de mai sus. Iuda nu apare nicăieri ca un erou, opus portretului canonic, iar Isus nu-l însărcinează cu nici o misiune specială. Mă voi folosi de un articol al profesorului Louis Painchaud de la Universitatea Laval din Canada, care a consacrat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
al prejudecăților într-o bună măsură. Deocamdată, în condițiile în care o ediție a textului copt n-a văzut încă lumina tiparului - mai mult, în condițiile în care se așteaptă recoltarea tuturor fragmentelor vândute ici-colo de un anticar veros -, orice verdict definitiv asupra Evangheliei lui Iuda trebuie amânat. Cred însă că lectura prezentată mai sus, pe baza cercetărilor grupului de la Universitatea Laval, este cea mai fidelă versiunii de care dispunem la ora actuală. Cine știe ce surprize ne pregătește viitorul, chiar foarte apropiat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
garanție că Irineu cunoscuse apocrifa despre care vorbește sau că apocrifa lui este aceeași cu apocrifa noastră. Până când nu vom avea, dacă vom avea!, textul integral, perfect editat al Evangheliei lui Iuda, e mai sănătos să ne abținem de la orice verdict „definitiv”. În loc de încheiere Romantismul german, cu un puternic pigment naționalist, l-a transformat pe Iuda într-un fel de erou-patriot neînțeles de ceilalți apostoli și nici de tradiția creștină ulterioară. Pe filieră germană, această reconfigurare a „trădătorului” a ajuns și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
increduli, neagă divinitatea lui Isus și-L reduc la umanitate. Alții, dimpotrivă, Îl amputează de partea umană, neadmițând decât divinitatea. Fariseii sunt protoeretici reprezentativi pentru prima categorie, ei Îl reduc pe Isus la uman, iar când trebuie să acorde un verdict asupra lucrărilor Lui dumnezeiești, le pun pe seama lui Beelzebul. Prin urmare, Îl coboară până la diavol, negând lucrările Duhului. „E ca și cum șfariseiiț ar îndrăzni să spună, văzând ordinea lumii și providența care orânduiește șlumeaț, că însăși Creația este lucrarea lui Beelzebul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
totul alt substrat decât cea ebraică. Pe lângă faptul că LXX numără cu 2.700 de cuvinte mai puțin decât TM, ordinea în care sunt dispuse anumite fragmente diferă enorm. Biblia românească a urmat versiunea masoretică fără nici o justificare. Bilanț și verdict Mă opresc aici cu exemplele. Care ar fi constatările de primă importanță pentru ancheta noastră? În primul rând, traducătorii/diortositorii Bibliei românești utilizează de-a valma cele două surse principale, instituind ca unic criteriu de alegere a versiunii criteriul cantității
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
o lași În așteptare până mâine, la cine știe ce oră?... Privește mai adânc În sufletul tău și transpune-te În locul ei - ființă fragilă, trecută prin Încercarea nașterii, care nu este un lucru oarecare - cu fărâma de viață nouă la sân, așteptând verdictul celor ce au puteri discreționare asupra oricui! Este peste puterile ei!... Zâmbește-i și distrage-i atenția cu orice preț! Fă-o acum, până nu-i prea târziu!” - l-a avertizat gândul de veghe. Gruia și-a ridicat privirea și
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
obstacol. Chiar de n-o fi cu „Magna cum laude”, important e că ai făcut pasul! ― Știi foarte bine, draga mea, că speranța moare ultima. Așa că eu sper ca totul să fie bine. Acum nu-mi rămâne decât să aștept verdictul celor puși să judece răspunsurile mele. Orice aș face de acum Înainte, nu mai pot influența cu nimic rezultatul examenului... Ce face Tudorel? ― Probabil că așteaptă și el ca „tati” să se Întoarcă acasă „sub scut”. ― Mă bucur să aud
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
orice, spasme care îi schimonoseau din nou fața și convulsii care îi înțepeneau trupul. Dimineața, din nou alergături la examene, analize, consultări la confrați reputați... Profesorul Maxim a folosit pentru prima dată aparatul I. R. M., care abia se instalase. Verdictul a fost fără echivoc : "Nervul IX ! Mai devreme sau mai târziu ne puteam aștepta... În plus sechelele meningitei... Nu, din păcate nu este nimic de făcut..." Apoi crizele au devenit tot mai dese și mai dramatice. Margo nu a putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Pregătirea lui Justin pentru intervenție se apropie de sfârșit. După cum profesorul se aștepta, I. R. M.-ul punea în evidență o nebulozitate extinsă în zona nervului IX glosofaringian, cu profunzimi spre encefal. Imaginile, oricât de precise, nu pot da un verdict asupra diagnosticului exact și nici asupra posibilității de soluționare pe cale neurochirurgicală a conflictului profund și extins. Un coleg neurochirurg din Suedia, specialist al nervului cranian, chemat de urgență, acceptă să îl asiste pe profesorul Grand în această de două ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
cotidian al vieții de familie sau cu ansamblul tabieturilor pensionarilor din urbea natală... Și asta pentru simplul motiv că în perioada deputăției a dobândit mai toate metehnele de mare grangur care nu greșește nicicând, care are dreptate oricând, care dă verdicte întotdeauna, care a fost lider legitim dintotdeauna, care n-a pătimit niciodată și n-a zis pardon nici o dată în viața lui. În plus, îi plăcea să fie ascultat cu atenție, chiar dacă și după pensionare a continuat să debiteze destule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
barcă, barcă, barcă, barcă ofta doctoral, începea iar să șoptească barcă, barcă, barcă, barcă și, deodată, ca și cum ar fi descoperit America, anunța asistența că a găsit dezlegarea enigmei visului. Ninetistele nu s-ar fi mișcat din poziția de așteptare a verdictului nici în următoarea sută de ani, atât de concentrate erau cu ochii pe ea. Nineta nu trăda spiritul ninetist. Lungea intenționat clipele de așteptare. Mai sorbea o gură de cafea, trecea afectuos mâinile prin părul meu, zărea chipul bosumflat al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Brăcinariu îți atrăgea atenția: "Mătăluță ești cam nesigur. Latina e o limbă perfectă, n-are nevoie de ageamii". Dădeai gata declinarea altui substantiv, te felicitai că a fost totul OK, vedeai felicitările și în ochii celor din clasă, și urma verdictul, după ce răsfoia, aproape un veac și ceva, catalogul: "Mătăluță ai făcut progresie, nu zic ba, dar latina nu-i de nasul oricui. Ai un accent groaznic. Dacă te-ai fi nimerit printre vorbitorii de latină, în epoca de aur a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
acesta de temere pare să fi dispărut. De fapt, după părerea mea, o asemenea periculoasă tendință n-a existat nici atunci, și nu există nici acum. Numai că un astfel de efort interpretativ nu se poate dispensa nici o clipă, în favoarea verdictului, de inerenta, obositoarea și cronofaga metodologie lexicografică. Orice analiză aplicată e nevoită să conțină cel puțin o intrare plauzibilă de dicționar, cel puțin o versiune fermă a misterioaselor subterfugii mateine, contribuind în felul acesta, la ipotetica enciclopedie visată dintotdeauna de
Interogații mateine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8046_a_9371]
-
Zeitung. După ce a primit o sesizare în legătură cu lucrarea de doctorat în drept a d-lui Ponta, CNE, aflat în subordinea ministerului Educației, a decis că premierul Victor Ponta nu a plagiat în teza să de doctorat. Aceeași instituție da același verdict, în legătură cu două lucrări de doctorat în domeniul juridic. Autoritatea Comisiei de Etică este contestată de mai multe organizații și personalități ale societății civile, în cazul Victor Ponta.
Kovesi îl ”apără” pe Ponta în scandalul plagiatului by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/80542_a_81867]
-
de creație, trăgînd cu un ochi la cerințele stilului, și cu amîndoi la folosul spunerilor meșteșugite pentru mintea și inima cititorilor din Moldova, cei de ale căror simțăminte cultivate, ori lăsate la voia întîmplării, depinde propășirea ei. Destul de naiv în verdicte critice, lăudîndu-și alesul cu expresii nu foarte suple, Alexandru Iordan face, însă, o migăloasă analiză a influențelor, în epoca în care drumul abia început se despărțea greu de vastele alei occidentale ori orientale. În anul în care apare Istoria... lui
Locul celor vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8062_a_9387]
-
că neoconservatorismul contemporan, prin oricîte avataruri va fi trecut în deceniile de după război, tot din Edmund Burke se revendică, adică tocmai din autorul pe care Ioan Stanomir îl indică drept părintele doctrinar al conservatorismului european, atunci ne dăm seama că verdictul scriitorului e mai mult unul strategic. Într-un climat în care presiunea ideologică a corecților a devenit irespirabilă nu are rost să-ți aprinzi paie în cap dîndu-le supraveghetorilor însărcinați cu monitorizarea publicațiilor motive de cîrteală. Iată de ce, cartea lui
Stigmatul conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8066_a_9391]