47,628 matches
-
obosește corzile. Și ca să ducă firul pe dedesubt, pe cealaltă față a prozei. Sigur că optzeciștii ar protesta, probabil, energic, față cu așa trimitere, dar "viața subreală" de care se face vorbire este ecoul, trecut prin multe cămări, al unui vers de Blaga: "cine are în adînc, pe la morți vreo rădăcină...". Fântâneru practică un animism mai delicat, de pastelist letargic cu neașteptate, nevoite pusee de vitalitate: "La o parte, la stînga, petuniile gingașe mă întărîtă. Îmi sug cu roșul lor nervii
Un om obosit by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10512_a_11837]
-
în paroxisme dezlânate, ca într-o exangvinare a propriei substanțe muzicale. Eldbjorg Raknes, solista grupului Tingeling Band din Norvegia, pulverizează conceptul tradițional de vocalistă de jazz. Utilizând aparatură de ultimă oră, ea își autogenerează corul de fundal, peste care rostește versuri ale unor poeți norvegieni, ale lui William Carlos Williams, Paul Celan sau Garcia Lorca. Nils Olav Johansen o susține cu intervenții punctuale pe ghitara-bas sau vocal, Maria Kannengaard induce distorsiuni poantilistice la pianul electric, iar bateristul Per Oddvar Johansen, asemenea
Încă o săptămână de jazz la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/10523_a_11848]
-
doi ani, stinsă de când cu sfântu gigi... nu mai îmi rămâne nimic de făcut... Surpriză, prin urmare, deoarece fostul ministru liberal al împărțirii dreptății, Valeriu Stoica, prieten statornic, bărbat serios, cultivat, pătrunzător, își publică, sub titlul simplu, sincer, Istorii duminicale, versurile scrise de mult de tot, în anii studenției, de care habar nu aveam, o discreție desăvârșită împiedicându-l să-și trădeze talentul, - când poeții, se știe, fac mult tapaj pe chestia asta, și dacă nu au - talent, vreau să zic
Un ministru poet by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10516_a_11841]
-
spațiul monahal de la Râșca un program de creative writing, al cărui juriu, alcătuit din 5 poeți din care, de fapt, numai Elena Vlădăreanu poate fi numită astfel, a selectat pentru debut volumul de poezie al Dianei Geacăr cu teribilul ei vers: "sunt un fel de adolescent/ într-un concurs de masturbatori/ și singurul care dă pe el". Un kitsch total... Fata-femeie de 22 de ani, venită din provincie la facultate în București, cazată în cămin, în căutarea unei vieți sociale, scindată
Lecturi la zi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10532_a_11857]
-
în Din amintirile unui Chelbasan și de Cecilia Ștefănescu în Legături bolnăvicioase. Din păcate, cînd această temă e dusă în zonele ei obscure e greu să păstrezi aderența cu literatura. E ceea ce i se întîmplă și Dianei Geacăr ale cărei versuri par scrise de o Virginie Despentes căministă și nevrozată care ne anunță că bărbații se masturbează gîndindu-se la ea, sau se simte nasol că îi vine ciclul, e îngrijorată fie din cauza sexului neprotejat (get a condom!), fie pentru că tipul respectiv
Lecturi la zi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10532_a_11857]
-
pentru bărbați, își mai amintește o masturbare în cămin sau erecția jenantă a unui tip, iar la un moment dat chiar se duce să se cace... Ar fi trebuit să pun ghilimele pentru că acestea nu sînt parafrazele mele sînt chiar versurile poetei. Brutal spus, Diana Geacăr se înscrie și ea în lista fetelor dezinhibate care debutează în literatură cu propria menstruație. Am mai citit această poezie pre(ten)țios-vulgară de cîteva ori pînă acum. De fapt, am citit-o de atîtea
Lecturi la zi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10532_a_11857]
-
pe burta însinguratei poete și nici nu m-am emoționat cînd mi s-a confesat că se duce la defecare, dar aceasta pare mai degrabă o poezie pentru un cenaclu de puberi. Firește, există cîteva pasaje foarte bune și chiar versuri memorabile (,cînd toată istoria omenirii de dinaintea ta/ nu-i decît o lungă clipă de reculegere"), dar e ca și cum ai căuta o stafidă în bolul cu fluide mizerabile. Deocamdată n-o pot lua în serios pe Diana Geacăr ca poetă. Textele
Lecturi la zi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10532_a_11857]
-
Pluralul Itacăi? Ităci, Itace? Dar dacă se scrie cu ”h” la mijloc? Se poate conjuga în mai multe limbi? Ciudat. Îmi răsar în minte amintiri nebuloase, versuri învățate la școală, precum: În lume nu-s mai multe Românii,/ ci una doar, și-aceea ne e vatră”. Au un autor cu nume predestinat stării mele de ușoară confuzie: Victor Tulbure. Sunt de acord cu autorul Tulbure, care spune
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]
-
pus la punct de neobositul ei promotor. Diversitatea și abundența vorbesc de la sine, culminând cu manifestările în aer liber organizate în fiecare dumincă a lunii iulie și august. Vin prieteni din toate colțurile Europei să asculte acordurile interpreților prestigioși și versurile poeților aleși pe sprânceană. Greu de crezut că același Germain călătorește ades, participând la felurite festivaluri lirice, din Nicaraugua până în India, din China până în ... România. Da, da, a fost în România și va mai veni, pentru că țara l-a fermecat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]
-
colibă de eremit din Himalaya, pentru a reveni apoi cu elan însutit, luând la rând festivalurile lirice de pe mai multe continente, consecutiv. Deschid volumele de poezie pe care mi le-a dat pe post de merinde de suflet și citesc versurile care-mi mai confirmă încă odată ce mare privilegiu este să întâlnești astfel de oameni. Am întâlnit un om care reușește ceva atât de rar și atât de prețios, ce proza mea de reporter cuminte doar vag poate să descrie. Poetul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]
-
în lume — poate nici pe marginile cerului, precum cea regăsită în poezie. Ea se destramă, oferind tuturor soluții de viață. În aceeași secundă a unei cereri, vocea poeziei reverberează bunătatea neînclinată a dăruirii complete din sinele substanței sale. Știe orice vers din poezie să treacă privirile peste cel ce suferă de fericire. Uneori poezia devine poem, sonet sau pur și simplu cuvânt, care se cuibărește în litere nevorbite. Urcă în pod uneori, caută sunete, le aduce spre încântare. Întâia devenire a
Înger cu aripi ascunse / Ioan Gâf-Deac [Corola-blog/BlogPost/94307_a_95599]
-
Belgia, Elveția, Franța, Germania Spania, Turcia, Ungaria și din România. Tema centrală a evenimentului este muzica veche germană și conexiunile locale ale acesteia, iar motto-ul festivalului este “Tanzen und springen, singen und klingen” - “Dansul și saltul, cântul, sunatul”, un vers din madrigalul compozitorului Hans Leo Hassler, născut în cea mai frumoasă regiune a Germaniei - Bavaria -, pe care a purtat-o în suflet, fiindu-i sursă de inspirație pentru multe dintre compozițiile sale. Sam Chapman, solist și membru al mai multor
Festivalul de Muzică Veche Miercurea-Ciuc: 14-17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/94337_a_95629]
-
Corneliu Zeana este aromân, adică “român absolut” , după o vorbă a lui Petre Țuțea. Eminescu este foarte iubit de aromâni și a fost transpus în idiomul lor de mai mulți poeți. Pentru ca publicul prezent la serată să audă cum sună versurile lui Eminescu în dialectul aromân al limbii române, domnul Corneliu Zeana a invitat-o la microfon pe eleva MIhaela Bajdechi. Ea a recitat poezia Dorința de Mihai Eminescu. Rostirea ei a fost expresivă, caldă, emoționantă. Pentru că ne aflăm în preajma sărbătorilor
SERATA ”EMINESCU JURNALISTUL” DECEMBRIE 2016 [Corola-blog/BlogPost/94338_a_95630]
-
Mi-au venit în minte, aduse de un gând răzleț, următoarele versuri despre demnitate scrise în urmă cu peste o sută de ani: . Din zei de-am fi scoborâtori, C-o moarte tot suntem datori! Totuna e dac-ai murit Flăcău ori moș îngârbovit; Dar nu-i totuna leu să mori Ori
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94351_a_95643]
-
vine și rândul Iașiului să fie captivat de lumea de poveste a irlandezilor de la „Michael Flatley’s Lord Of The Dance”. Pe 6 noiembrie la Sala Sporturilor, pentru câteva ore, îndrăgiții irlandezi vor transforma vechiul oraș cuprins încă de nostalgia versurilor eminesciene, în capitala mondială a dansului. Spectatorii vor fi conduși într-o lume de vis, unde prin intermediul dansurilor irlandeze, costumelor fabuloase și focurilor de artificii, se creionează lupta dintre bine și rău. Lupta nu va fi lipsită de surprize, iar
LORD OF THE DANCE la Iasi pe 6 noiembrie [Corola-blog/BlogPost/94653_a_95945]
-
vine și rândul Iașiului să fie captivat de lumea de poveste a irlandezilor de la „Michael Flatley’s Lord Of The Dance”. Pe 6 noiembrie la Sala Sporturilor, pentru câteva ore, îndrăgiții irlandezi vor transforma vechiul oraș cuprins încă de nostalgia versurilor eminesciene, în capitala mondială a dansului. Spectatorii vor fi conduși într-o lume de vis, unde prin intermediul dansurilor irlandeze, costumelor fabuloase și focurilor de artificii, se creionează lupta dintre bine și rău. Lupta nu va fi lipsită de surprize, iar
Lord Of Dance Iasi [Corola-blog/BlogPost/94667_a_95959]
-
vine și rândul Iașiului să fie captivat de lumea de poveste a irlandezilor de la „Michael Flatley’s Lord Of The Dance”. Pe 6 noiembrie la Sala Sporturilor, pentru câteva ore, îndrăgiții irlandezi vor transforma vechiul oraș cuprins încă de nostalgia versurilor eminesciene, în capitala mondială a dansului. Spectatorii vor fi conduși într-o lume de vis, unde prin intermediul dansurilor irlandeze, costumelor fabuloase și focurilor de artificii, se creionează lupta dintre bine și rău. Lupta nu va fi lipsită de surprize, iar
Lord Of Dance [Corola-blog/BlogPost/94669_a_95961]
-
vine și rândul Iașiului să fie captivat de lumea de poveste a irlandezilor de la „Michael Flatley’s Lord Of The Dance”. Pe 6 noiembrie la Sala Sporturilor, pentru câteva ore, îndrăgiții irlandezi vor transforma vechiul oraș cuprins încă de nostalgia versurilor eminesciene, în capitala mondială a dansului. Spectatorii vor fi conduși într-o lume de vis, unde prin intermediul dansurilor irlandeze, costumelor fabuloase și focurilor de artificii, se creionează lupta dintre bine și rău. Lupta nu va fi lipsită de surprize, iar
Bilete Lord Of Dance [Corola-blog/BlogPost/94670_a_95962]
-
vine și rândul Iașiului să fie captivat de lumea de poveste a irlandezilor de la „Michael Flatley’s Lord Of The Dance”. Pe 6 noiembrie la Sala Sporturilor, pentru câteva ore, îndrăgiții irlandezi vor transforma vechiul oraș cuprins încă de nostalgia versurilor eminesciene, în capitala mondială a dansului. Spectatorii vor fi conduși într-o lume de vis, unde prin intermediul dansurilor irlandeze, costumelor fabuloase și focurilor de artificii, se creionează lupta dintre bine și rău. Lupta nu va fi lipsită de surprize, iar
Concursuri [Corola-blog/BlogPost/94633_a_95925]
-
condiția greierească a trubadurului, Nicu Alifantis s-a implicat în sute sau mii de activități, cu grația cu care “risipei se deda florarul”. A compus muzică de teatru și film, a avut roluri jucate în teatru și film, a compus versuri, a înregistrat discuri, a urcat de mii de ori pe scena și-a fost în mai multe rânduri premiat. Și cum energia trebuie necontenit consumată, iată-l pe neobositul Nicu Alifantis într-un nou concert! Citește tot... Concert Guess Who
Iasi 4u - Pagina 2 [Corola-blog/BlogPost/94712_a_96004]
-
întreb ce înseamnă să mai scrii poezie astăzi, căci, da, încă suntem câțiva pe aici care așa ne ducem anii, scrijelind strofe - pești pe uscat, cămile sub ape, rădăcini rămase în aer, inși anapoda care n-au niciun înțeles fără versuri, prin venele cărora nu curge sânge-sânge, ci eterul amețitor al cuvintelor. Mă întreb ce înseamnă să mai scrii poezie astăzi și-mi răspund. Este ca și cum aș trece eu în clipa asta prin peretele de sticlă al terasei și aș porni
Dumnezeul poeților (un poem epic și autobiografic) by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/3805_a_5130]
-
Licăr E nedrept să trăiești într-o casă a semnelor lângă lampă o pagină albă mâinile mele se întunecă din regatul răbdării nu poți ieși și ochii minții se întunecă acolo în adânc amănuntul domnește un licăr o pală de vers ființă de aer nu se întrupează nu încă e încă devreme pentru o slujitoare a verbelor poate ar trebui să îngenunchez să mă rog Hohot Locuiești într-o încăpere saturată de substanța emoției răsfoiești albume străine în care nu te
Poezii by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/3943_a_5268]
-
mi se deschide cerul, în timp ce cauciucul ars al roții înfrânate îmi vopsește poarta; mirosul de benzină întră în lada de zestre a mamei și-i pătează cu insistență bluzele, (e tot ce mai am, oare ?); tocmai scriu penultima carte de versuri, și gulerul alb al cămășii mele se îneacă și el, în aerul gripat dintre coroana vișinului și laptop, nevasta mea nu vine săptămâna asta, stă cu strănepoții; parfumul osiilor de lemn ce trec azi prin fața casei trage perdeaua în fața zilei
Poezii by Mircea Stâncel () [Corola-journal/Imaginative/3944_a_5269]
-
celulele lor nu mai salvează speranța; un sac de nisip consumă toată energia lumii; toate propozițiile tinere sunt atinse de frică și mint, parcă vin de pe trupurile moarte ale contemporanilor; ziua de mâine care arată ca dracu; cineva șterge din versurile poetului bucuria, și guma asta de șters n-o vede nimeni
Poezii by Mircea Stâncel () [Corola-journal/Imaginative/3944_a_5269]
-
din profesorul cumsecade gata pentru un șir de masacre îmi spăl mîinile în urina fricii lui york mă mînjesc cu excrementele groazei lui richard cerînd un cal pe cîmpul de luptă nu mă opresc pînă cînd sîngele care curge printre versurile lui will nu-mi umple gura călduț și sărat așa se petrec nopțile mele și mă trezesc ostenit plec anonim printre cîini de pripas și tramvaie cu povara faptelor mele și cu gîndul la crima de mîine la capătul străzii
nu mă numesc william by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/4067_a_5392]