687 matches
-
redacția publicațiilor pentru străinătate și la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, ca șef al redacției de literatură universală. Debutează în presă cu un articol despre Actualitatea lui Dickens, în revista „Apărarea” (1946), și editorial, cu volumul Heinrich Heine, vestitor al timpurilor noi (1956). A colaborat cu eseuri, studii și articole la „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Viața românească”, „Arc” ș.a. Heinrich Heine, vestitor al timpurilor noi și Kogălniceanu (1960) sunt biografii care acordă o atenție particulară, cu recurs la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287405_a_288734]
-
un articol despre Actualitatea lui Dickens, în revista „Apărarea” (1946), și editorial, cu volumul Heinrich Heine, vestitor al timpurilor noi (1956). A colaborat cu eseuri, studii și articole la „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Viața românească”, „Arc” ș.a. Heinrich Heine, vestitor al timpurilor noi și Kogălniceanu (1960) sunt biografii care acordă o atenție particulară, cu recurs la citate din opere și la documente, evoluției intelectuale a celor două personalități. Conexiuni cu „Vrăjitorul” (1995), studiu erudit, dar totodată accesibil, despre receptarea operei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287405_a_288734]
-
transpuneri din H. Heine, Thomas Mann ș.a., a redactat numeroase prefețe sau studii introductive referitoare nu numai la scrieri traduse (sau antologate) de el însuși. A întocmit o antologie de articole și pamflete de Ion Vinea (1984). SCRIERI: Heinrich Heine, vestitor al timpurilor noi, București, 1956; Kogălniceanu, București, 1960; Conexiuni cu „Vrăjitorul” (Thomas Mann în România), București, 1995; Un licăr în beznă, București, 1997; „Noi” și germanii „noștri”. 1800-1904, București, 1998; Excurs în timp, București, 2003. Antologii: Ion Vinea, Săgeata și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287405_a_288734]
-
pe de o parte, iar pe de alta, ca urmare a clivajului ce s-a instaurat �ntre cei �vechi�, ață?a?i tradi?iei teoretice ?i reformiste a primelor momente ale oră?ului Chicago (Ellwood, 1933, 1938) ?i cei �moderni�, vestitorii anchetei statistice cu finalitate practic? (Ogburn, 1922). American Journal of Sociology din Chicago, acuzat c? i-a tr?dat pe primii, va pierde �n 1936 statutul de organ oficial al ASS �n profitul lui American Sociological Review [70]. Empirismul domin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
citat in extenso, atât pentru ideatica sa profundă, cât și pentru surprinderea exemplară a profilului ei5. Distincția dintre Catolicism și Ortodoxie rezidă și în pretenția de universalitate a Bisericii de la Roma care anulează ideea de națiune. Pentru Ortodoxie, modelul christic, vestitor prin Evanghelie a veștii minunate privitoare la o "nouă îndrumare a omenirii" este singurul model ecumenic și, prin urmare, universal. Astfel, ecumenicitate înseamnă invariabilitatea învățăturii Ecclesiei, măsura dezvoltării firești a Evangheliei, singurul îndreptar obiectiv pentru cunoașterea Adevărului. Pretenția de infailibilitate
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
această trecătoare și de cea dumnezeiască" (În Sfânta și marea Joi, la Laude); "Cu dormire diavolească fiind cuprins Iuda, a adormit întru moarte" (În Sfânta și marea Joi, seara, la Canonul spălării picioarelor). 12 Nae Ionescu, Sofisma cea mare, în "Vestitorii", an I, nr. 3, 12 aprilie 1936, text reprodus în Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Deisis, 2003, pp. 68-69: "Iar Dumnezeu a știut-o mai dinainte e vorba despre faptul că
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de Dumnezeul oștirilor cerești și pământești, al universului creat, înțeles ca plinătate a shalomului. În viziunea profeților, construirea păcii este un dar al lui Dumnezeu ce neagă pasivitatea omului invitat să răspundă pozitiv chemării sale. Interpelarea adusă de cuvântul profetic, vestitor de pace, începe prin exprimarea unei simple premise din care se deduce cu facilitate prezența continuă și operantă a lui Dumnezeu (Lev 26, 13); urmează o promisiune de daruri (cf. Is 32, 15; 60, 4-5) pentru ca, în final, totul să
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
despre acest sfârșit pe Pamphilus a fost Seleucus, un mărturisitor din rândul oastei, un bărbat care, după ce fusese slujitorul unei astfel de chemări, s-a învrednicit acum să aibă aceiași soartă ca și ceilalți. Dar îndată ce făcuse acest serviciu de vestitor al sfârșitului aceluia, în timp ce îmbrățișa pe unul dintre ceilalți însoțitori (martiri, n.n.), iată că niște soldați l-au înșfăcat și l-au dus și pe el înaintea guvernatorului. Acesta, ca și cum s-ar fi grăbit să-l trimită și pe el
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
M. Beniuc: "Cucuvaie fost-am până ieri/ iar de astăzi iată-s ciocârlie." Poetul vestitor își comunică menirea socială apelând la simboluri cunoscute; nu se vrea decât un "toboșar" imagine desprinsă din universul rustic pe care o convertește simbolic, un vestitor al evenimentelor ce zguduie lumea veche din temelii, pentru a fi reclădită. Există și o poezie a sentimentelor care evită însă situațiile de intimitate, fiind atrasă în special de sentimentele cetățenești; ființa umană este urmărită mai puțin în dimensiunea sa
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de Marele Câine de Veghe; o Apariție în timpul unui ritual executat de micul soldat cu "somnul plin de spasme", asaltat de păsările aruncate prin vântul-abis și cu gleznele prelungi, transparente linse de animalele uscate de vânt; coborârea Îngerului negru, teribilul vestitor al apocalipsei ("strigându-mi cu gură de ură că nu, dar nu, că nimic nu se mai poate face, că dacă Totul a fost viu, iată, acum nimic nu mai este viu, că o nouă pace va fi acum și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
emoția firească pe care a produs-o Fuga lui timpurie și suspectă prin umbre. Referințe critice (selectiv): Gellu Dorian, Tineri poeți români de dincolo de Styx, 1998; Nichita Danilov, în "Ziarul de Iași" din 22 aprilie 2004; Ion N. Oprea, Mălin. Vestitorul revoluției. Antologie ziaristico-scriitoricească, 2006; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009. TALPALARU, Valentin, n. 15 mai 1953, Târgu Frumos, județul Iași. Studii gimnaziale și liceale la Târgu Frumos. Facultatea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
consolidarea și aprofundarea acestor cunoștințe despre anotimpul de primăvară, la literatura pentru copii se poate realiza convorbirea cu tema „Ce știm despre anotimpul de primăvară” pe baza observațiilor în natura -spontane sau organizate; se poate observa și discuta despre „Ghiocelul - vestitorul primăverii”; despre munca oamenilor pe ogoare, în livezi, în grădini. Se poate continua apoi, pentru aprofundarea cunoștințelor în mod cât mai plăcut, cu activitatea de învățare a cântecului „Vine, vine primăvara!” în cadrul orei de educație muzicală. Urmând ora de abilități
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
apoi, pentru aprofundarea cunoștințelor în mod cât mai plăcut, cu activitatea de învățare a cântecului „Vine, vine primăvara!” în cadrul orei de educație muzicală. Urmând ora de abilități practice, după observarea dirijată a ghiocelului plantă, elevii pot modela din plastilină „Ghiocelul - vestitorul primăverii” sau la educație plastică să deseneze ghiocelul . Efectuarea transferului de cunoștințe de la un obiect la altul implică unele modificări în cadrul planificării materiei la obiectele de învățământ în cadrul cărora se urmărește acest transfer de cunoștințe. Manualul, după părerea noastră, prezintă
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
clasa a III-a orarul poate prevedea: limba română, matematică, științe, educație tehnologică. La limba română, având lecția cu tema „Oaspeții primăverii” de Vasile Alecsandri, vom discuta cu elevii toate semnele sfârșitului de iarnă și sosirea primăverii, anunțată de primii vestitori:ghioceii. Vom discuta despre munca oamenilor în livezi, de pe ogoare când pregătesc terenurile pentre a da roade cât mai bogate și despre trilurile privighetorilor care slăvesc sărbătoarea pomilor, serbarea primăverii, înflorirea livezilor. La matematică vom rezolva probleme în al căror
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
de Baal, ci de Yhwh! c) În cărțile profetice sunt multe aluzii, din păcate nu întot-deauna clare pentru noi, la cultul sincretist cananean. 7.2. Monoteismul absolut și Dumnezeul creator Deși tradiția biblică îi descrie pe toți profeții preexilici ca vestitori plini de zel monoteismului, acest concept primește o formulare coerentă și sistematică abia la autorul anonim, numit în mod obișnuit Deutero-Isaia (Is 40-55; Soggin 1987, cap. 25). Ne dăm seama că și-a exercitat ministerul profetic printre surghiuniții din Babilon
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
fond sunt totuși mult mai numeroase decât analogiile; din acest motiv, apocaliptica a fost comparată cu un fiu nelegitim. În apocaliptică, mesajul este secret și trebuie revelat doar în timpurile stabilite, care sunt întotdeauna „timpurile de pe urmă”; profetul este mereu vestitorul Cuvântului dumnezeiesc; alegerea este stabilită dintr-o epocă imemorabilă, chemarea fiind un dar personal, inaccesibil celor mulți; ba mai mult, în Apocalipsa canonică a Noului Testament (7,4) găsim chiar un fel de numerus clausus al celor aleși: 144000, nici unul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
monah pașoptist profesând idei liberale, D.R. depășește cu mult orizontul vieții mănăstirești. Activează constant, luând măsuri reformatoare, pentru emanciparea și culturalizarea clerului prin intermediul școlilor (fondate, reorganizate sau conduse de el), al tipăriturilor și presei. El scoate primele reviste religioase românești: „Vestitorul bisericesc” (Buzău, 1839-1840, în colaborare cu Gavriil Munteanu) și „Eho eclesiastic” (București, septembrie 1850 - august 1852), cu suplimentul editorial „Biblioteca religioasă-morală”. A redactat, când n-a adaptat sau tradus, manuale pentru seminariile teologice sau pentru învățământul laic elementar, ca, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286790_a_288119]
-
Povățuitorul tinerimei către adevărata și dreapta cetire, pe care, din motive de popularitate, îl atribuie lui Gh. Lazăr. În 1834 se stabilește în București, unde primește conducerea Tipografiei Statului. Editează ziarul „Cantor de avis și comers” (1837-1855), devenit, în 1843, „Vestitorul românesc”, și buletinul oficial al Țării Românești. Din 1836 până în 1853, la Buda, face să apară „Almanahul statului din Principatul a toată Țara Românească”. În 1845 primește rangul de pitar, apoi, în 1853, pe cel de serdar. Modest alcătuitor de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286103_a_287432]
-
intuise asta cu exactitate. Importanța montajului pentru cinema a fost mai întâi absolutizată („cinema înseamnă montaj”), apoi negată vehement, dar în privința propagandei nu încap dubii : montajul este o componentă esențială. În plus, „mașina” pe care o admira Dziga Vertov ca vestitor al viitorului tehnologic al omenirii prin precizia ei rece, repetitivă, inumană transmitea o impresie de obiectivitate și adevăr subliminală. Așa cum un text tipărit e considerat apriori mai obiectiv și mai adevărat decât unul scris de mână, discursul filmat al cuiva
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în stare de asta se numesc „defetiști”. Sondorul Ioan este un înainte credincios care, așteptându-l neclintit pe Dumnezeul negru și lichid să țâșnească spre cer, nu mai ține seama de propria familie, de viața lui, de oameni. El este vestitorul din pustie. I se alătură secretarul de partid Dobre (Ștefan Ciubotărașu), cu o filosofie și mai tare, extrasă din cunoscutul adagiu al comunismului biruitor : „Fiecăruia după nevoi [...]. Trebuie să fie țiței pentru că noi toți avem nevoie de el. Fără țiței
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
pământ bătătorit, numit "năsipală" care se reînnoia, la intervale de timp, cu muruială proaspătă. 71 Acoperișul în patru sau două "ape" pare a fi construit "în echilibru cu forțele naturale", în funcție de "respirația cosmică". 72 Motivele zoomorfe, caii și leii ca vestitori ai soarelui, de pe acoperiș, au rolul de a proteja casa de forțele răului. 73 Elementul cel mai important, specific arhitecturii interioare, în jurul căruia se desfășura întreaga viață materială și spirituală tradițională, este vatra. 74 Petru Caraman 75 a repartizat geografic
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și cu maramă, în formă de steag". În Banat, moartea unui tânăr este înștiințată de un om care merge prin sat cu un steag negru 346. În Bucovina, bradul, împodobit la moartea tinerilor, necăsătoriți, este dus de vătăjei (vornic sau vestitor) la înmormântare, "pentru a vesti nunta", apoi se îngroapă la capul mortului, lângă cruce, împreună cu "bățul de vătăjel". 347 La romani, exista același ritual al arborelui de moarte, reprezentat de chiparos sau de brad 348. Chiparosul era consacrat lui Pluton
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
un vas cu apă neîncepută. O dată Vergelul început, fiecare participant la ceremonie aruncă în apa neîncepută un obiect cuțitaș, crucer, bumb, inel, cheiță, cercel). Apoi, un băiat, de 10-13 ani, scoate câte un obiect din apă și, împreună cu "vergelatorul" sau vestitorul de Anul Nou, prevesteau norocul fiecăruia, rostind, în același timp, urarea de Anul Nou: "Anul vechi, ici, se sfârșește / Și cel nou ni se ivește. / Mergeți măi, tăiați un bou, / Căci mâni este Anul Nou! / Și fripturi bune făcând, / Să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lumii, niște deschizături ale cerului care pot să fie în număr de 7, 9, 12 sau 15 (în mitologia nordică). Potrivit unei alte concepții, stelele au fost considerate bucăți ale oului cosmic (Kalivala). Cea mai importantă stea, luceafărul, este un vestitor al renașterii, un principiu al veșnicei reîntoarceri. Ca simbol al principiului vieții, Luceafărul a fost considerat fratele mai mare al Soarelui.139 În spațiul românesc, există obiceiul ca, în cele trei zile de Crăciun, să se umble cu "steaua" , cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cheile palatului, dându-le voie să intre în toate cămările, numai în chiliuța de către miazăză nu, că nu va fi de bine." ("Crăiasa zânelor"229). În continuare, ne propunem să ilustrăm "ordinea cosmică", instaurată de timpul sacru al sărbătorii, prin "vestitorii" zilelor consacrate, "pasărea" și "șarpele". III.3.2. ORDINEA COSMICĂ: "PASĂREA", "ȘARPELE" 1. PASĂREA a. Imaginea a-temporală și a-spațială Arhetip al elevației, liant gnoseologic dintre pământ și cer, pasărea reprezintă o metaforă universală a sufletului. În majoritatea mitologiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]