674 matches
-
îmbuna, călătorii pe mare făceau sacrificii înaintea plecării. Soția lui este zeița mării Ran, cu care are nouă fiice (zeități ale valurilor) îmbrăcate cu voaluri și mantii albe: Ranarsdaetr - talazurile; Bylgja - hula marină/freamătul subacvatic; Blodughadda - vălul roșu al asfințitului vestitor de furtună; Duna - cufundătoarea; Heffring - valul impetuos; Himingloefa - oglinda cerului/marea calmă; Kolga - valul întărâtat. Aegir are și doi slujitori loiali: Eldir și Fimafeng, cel de-al doilea fiind ucis de Loki la un banchet al zeilor din tărâmul de sub
Aegir () [Corola-website/Science/299545_a_300874]
-
a întemeierii Liceului Samuil Vulcan din Beiuș, un adevărat eveniment cultural prin amploarea sa și prin notorietatea participanților, între care s-a numărat și generalul Berthelot. Cu sprijinul material al lui Valeriu Traian Frențiu s-au tipărit mai multe periodice („Vestitorul” care a apărut la Oradea, din 1925 cu nici o întrerupere până în 1948 și „Observatorul” la Beiuș, între 1928 și 1934). În vederea unei mai temeinice pregătiri a preoțimii, a mijlocit „ridicarea”, din 1922 a Seminarului greco-catolic din Oradea la rangul de
Valeriu Traian Frențiu () [Corola-website/Science/299547_a_300876]
-
Petru și Pavel" (1998); Centrul de diagnostic și tratament Providența (2000); Fundația Solidaritate și Speranță (2002); Centrul de educație și informare medicală Providența II (2002); Institutul social-caritativ Diaconia (2003). ÎPS Mitropolit Daniel este și fondator de publicații religioase. Amintim aici "Vestitorul Ortodoxiei" -periodic de informație bisericească, teologie și spiritualitate al Patriarhiei Române, "Candela Moldovei" -buletinul oficial al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei și "Teologie și Viață, Revistă de gândire și spiritualitate (fosta revistă "Mitropolia Moldovei și Sucevei"). ÎPS Daniel a organizat, de
Patriarhul Daniel () [Corola-website/Science/299692_a_301021]
-
de populațiile de coloniști apuseni și la români, unele din aceste superstiții au prins pe alocuri, ca de pildă ce după care buha ar vesti, prin cântecul ei, moartea cuiva. În vechime, folclorul românesc atribuia bufniței rolul de mesager sau vestitor al pădurii. Deși culorile variază în funcție de specie, culoarea cea mai des întâlnită este maro închis și deschis, în partea anterioară fiind vizibile dungi în nuanțe de alb combinat cu negru sau galben. Are aripile lungi, iar coada și picioarele sunt
Bufniță () [Corola-website/Science/299721_a_301050]
-
cu Christos îl consideră pe Christos un înger. În limbile biblice, termenii care au fost traduși cu „înger", nu se referă la natura ființei, ci la rol / funcție / misiune (מלאך mal'akh = sol, trimis, delegat, ambasador, reprezentant; ἄγγελος ánghelos = sol, vestitor, etc.). De aceea, milioane de creștini (în special Adventiștii de Ziua a Șaptea) acceptă această identificare a lui Mihail cu Christos, păstrând în același timp credința în dumnezeirea deplină a Mântuitorului. Există însă și obiecții aduse acestei opinii teologice. 8
Arhanghelul Mihail () [Corola-website/Science/299139_a_300468]
-
(în ebraică יוחנן, "Yoḥanan", uneori "Yoḥanan ben Zaḫariya", Ioan fiul lui Zaharia) este una din figurile centrale ale creștinismului și islamului; predicator și botezător pe malurile râului Iordan; înainte-mergătorul, vestitorul și botezătorul lui Iisus; este numit de Iisus „cel mai mare dintre cei născuți din femei”, iar Biserica Creștină îl cinstește ca pe cel mai mare dintre sfinți (având nu mai puțin de 3 sărbători dedicate lui). Evanghelia după Luca
Ioan Botezătorul () [Corola-website/Science/299282_a_300611]
-
au fost), „marxiști nedeclarați”, de vreme ce ei sprijină politici care sunt similare cu pașii pe care credeau Marx și Engels că trebuie să-i parcurgă o societate capitalistă dezvoltată. Alți indivizi văd, în conformitate cu teoria marxistă a materialismului istoric, reformele capitaliste ca vestitori ai viitorului comunist." Pentru marxiști, aceste reforme reprezintă răspunsul la presiunea exercitată de partidele și sindicatele clasei muncitoare, ele însele răspunzând la abuzurile simțite din partea sistemului capitalist. Mai mult, aceste reforme reflectă eforturile de „salvare” sau de „îmbunătățire” a capitalismului
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
creștin“ (Zurich, Elveția 2004); Simpozionul cu tema „Constituția Europei și Bisericile creștine“ (Stuttgart, Germania, 2004) ș.a. În același timp, a publicat studii și articole teologice în publicațiile bisericești „Glaube aus der zweiten Welt“, „Una sancta“, „Konfessionskunde“, „Candela Moldovei“, „Mitropolia Olteniei“, „Vestitorul Ortodoxiei“ etc.
Corneliu Onilă () [Corola-website/Science/308635_a_309964]
-
cupele cu picior-suport înalt, ca și vasele rectangulare, preluate și de alte culturi eneolitice. Capodopera plasticii acestei culturi este un vas antropomorf, descoperit la Hodoni (nordul județului Timiș), care redă imaginea unui om cu mâinile duse la gură, imitând strigătul ("Vestitorul").
Cultura Tisa () [Corola-website/Science/308722_a_310051]
-
psaltichia" cu profesorul de muzică George Voiculescu de la biserica Domnița Bălașa. La paisprezece ani, Ispirescu a intrat ucenic la tipografia condusă de Zaharia Carcalechi, sperând că acolo unde se tipăresc cărțile se poate studia. Z. Carcalechi edita din 1843 ziarul "Vestitorul românesc". Aici Ispirescu a lucrat câte 14 ore pe zi, iar în 1848 a devenit tipograf calificat. După ce tatăl său a murit, Petre a învațat să cânte la chitară pentru a-i ține de urât mamei. Tot atunci, el a
Petre Ispirescu () [Corola-website/Science/302067_a_303396]
-
de trai. Este posibil și ca sunetele neobișnuite să le fie de folos. Majoritatea păsărilor se orientează combinând aceste posibilități. Specii de păsări călătoare Se presupune că rândunica este cea mai cunoscută pasăre călătoare. De regulă, ea este privită ca vestitorul primăverii când revine din regiunile sudice ale Africii în Europa Centrală. Până la venirea toamnei, când pleacă din nou spre Sud, rândunelele cresc două generații de pui. Asemeni rudei sale, lăstunul de casă, rândunica este capabilă să zboare pe distanțe mari
Migrarea păsărilor () [Corola-website/Science/302559_a_303888]
-
4 luni. După mai bine de 4 ani de lucrări de reabilitare, redeschiderea oficială a clădirii TNB a avut loc la 10 noiembrie 2014., La deschiderea Teatrului Național, în 1852, în presă au apărut articole care au descris acest eveniment. "Vestitorul românesc" scria "[...] toți banii adunați în această seară au fost destinați pe seama săracilor și se va [vor] împărți cu o scumpă cercetare și nepărtinire între cei mai întrebuințați [lipsiți], de către o comisie rânduită într-adins. [...] După aceasta se ridică cortina
Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București () [Corola-website/Science/302653_a_303982]
-
apoi asupra voastră mâna și prepelițele."(20:80) "Astfel Noi le-am dat moștenire fiilor lui Israel."(27: 59)" Tot în legătură cu fiii lui Israel, apare și profetul Iisus care îi îndeamnă pe calea cea bună și, de asemenea, este un vestitor al ultimului profet care va aduce religia desăvârșită. "Și iată-l trimis fiilor lui Israel: “Eu v-am adus vouă un semn de la Domnul vostru: vă voi crea vouă din noroi, un chip de pasăre. Voi sufla asupa să și
Triburile israelite () [Corola-website/Science/303345_a_304674]
-
Japoniei. Japonia a anexat în cele din urmă Coreea în 1910, în condițiile în care celelalte puteri au protestat formal. Reușita niponă a fost prima victorie din epoca modernă a unei țări asiatice în fața unei națiuni europene și unul dintre vestitorii evenimentelor care aveau să ducă la procesul de decolonizarea regiunii. Prestigiul internațional al Japoniei a crescut, țara fiind percepută după acest moment ca o supraputere. Rusia a pierdut, practic, întreaga flotă "orientală" și "baltică" și a suferit un recul pe
Războiul Ruso-Japonez () [Corola-website/Science/304047_a_305376]
-
voi, bunul Dumnezeu să vă țină, La mulți ani!"”. După ieșirea din "Sala Ducată", Pontiful adaugă către însoțitorii săi: „"M-am simțit ca în Rai"”. Iată cea mai bună propagandă prin grai cânt și port original și frumos românesc. (Vd. "Vestitorul", 1933, Oradea). Regii Carol I și Ferdinand I i-au acordat diplome, iar regele Mihai I i-a acordat "coroana României în grad de ofițer". Francisc Hubic a refuzat să ocupe o catedră la academiile de muzică din București și
Francisc Hubic () [Corola-website/Science/312642_a_313971]
-
etc. În poemele sale, se cunoaște influența lui Iosif Trifa, Constantin Galeriu, Visarion Iugulescu, Lucian Blaga, Costache Ioanid,Traian Dorz, Ioan Alexandru. A publicat în "Convorbiri literare","Ziua de Giurgiu" (revista editată de autor), "Azi", "Dimineața", "Tineretul liber", "Timp liber","Vestitorul Ortodoxiei", "Revista Ortodoxa Sfântul Andrei","Creștinul azi", "Oastea Domnului". A redactat "Dulcea mea veșnicie"(Poeme creștine). Unele poezii au fost preluate și de alte confesiuni creștine. Răspândindu-se și pe cale orală, unele au ajuns în folclor. Lirica poetului se concentrează
Gabriel Iordan-Dorobanțu () [Corola-website/Science/312796_a_314125]
-
(n. 7 septembrie 1937, Hațeg; d. 13 noiembrie 2006) a fost un antrenor de fotbal român. a jucat fotbal la Știință Timișoara (1955-1957) și Vestitorul București (1959-1960). În 1962 a devenit antrenor și, cu excepția returului campionatului 1974, când a antrenat Progresul Brăila, a activat numai la Dinamo, la prima echipă sau în cadrul Centrului de Copii și Juniori din Ștefan cel Mare, după cum urmează: 1964-1965: Dinamo
Gheorghe Timar () [Corola-website/Science/310945_a_312274]
-
de mii de țărani da a sfărâma lanțurile iobăgiei și de a cere drepturi politice pentru elita românească. Puternicele sale impresii și o descriere a Marii Adunări au fost publicate în ziarul săsesc „Beiblatt zum Siebenbürger Boten” - „Foaie suplimentară la Vestitorul Transilvan” - din 16 iulie 1848. Articolul lui Ștephan Roth, purta titlul semnificativ, „Die Volksversammlung der Romanen in Blasendorf” (Adunarea romanilor de la Blaj), nefolosind termenul uzual german pe atunci, "Walachen" pentru "români". Roth justifica expresia: „...un popor întreg are dreptul sa
Stephan Ludwig Roth () [Corola-website/Science/309022_a_310351]
-
primele ziare românești care a introdus mica publicitate, prin rubrica specială numită „Micul anunțător”. Cotidianul ,Universul’’, fiind conectat la condiții de imprimare și de difuzare moderne (rotativă, servicii telegrafice directe), a fost un precursor al presei de marcă industrială. Ziarul "Vestitorul" din 1 noiembrie 1937 scria următoarele: A editat suplimentele: „Ilustrațiunea română", „Universul copiilor", „Universul literar", „Universul ilustrat", „Universul", „Duminica Universului", „Ziarul științelor populare și al călătoriilor", „Hoțul", precum și o colecție de romane și diverse alte scrieri de autori români și
Universul (ziar) () [Corola-website/Science/314553_a_315882]
-
ideea că Antihrist va fi înfrânt de Sfânta Fecioară Maria. În Biserica Răsăriteană, înțelegerea fundamentală despre Antihrist este comună cu a Bisericii Catolice, deoarece se întemeiază pe unele din speculațiile Părinților Bisericii vechi. Athanasius (sec. IV) vedea în arianism pe vestitorul lui Antichrist. În fața politicii și teologiei iconoclaste, Theodor Studitul (m. 826), a considerat procedurile lor ca fiind „apostazia care trebuie să vină înaintea invaziei lui Antihrist." După reformele patriarhului Nikon din 1652, nonconformiștii ortodocși l-au numit Antichrist pe țarul
Antihrist () [Corola-website/Science/314158_a_315487]
-
Rezumatul "Familia", martie 1935.) 25 aprilie - conferința " Ce înseamnă a fi român" (Brăila, ciclu organizat de "Analele Brăilei"). În anul universitar 1935-1936 predă un curs de "Logică a colectivelor" - nu a fost litografiat. 15 martie - începe să colaboreze la revista "Vestitorii" (redactor: Gh. I. Ciorogaru), cu articolul "Roza vânturilor" (nesemnat; ulterior, titlu de rubrică). În următoarele numere, publică: "Cine face istoria"; "Puțină filologie" (1 aprilie); "Sofisma cea Mare" (12 aprilie; nesemnat);"Ești rumân..." (12 aprilie); "Cum se „construiește" o formă istorică
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
tânărul luptător zăcea în palatul zmeului după luptele grele pe care le avuse. Sângele cald i s-a scurs pe zăpadă, până când l-a lăsat pe tânăr fără suflare. În locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei — vestitori ai primăverii. Se zice că de atunci lumea cinstește memoria tânărului curajos legând cu o ață două flori: una albă, alta roșie. Culoarea roșie simbolizează dragostea pentru frumos și amintește de curajul tânărului, iar cea albă simbolizează ghiocelul, prima floare
Mărțișor () [Corola-website/Science/298167_a_299496]
-
doar politic. Deși sporadic, publică la "Convorbiri literare" poemele "La oglindă" (1890), alte trei poezii, între care și "Rea de plată" (1892). Continuă să publice la "Tribuna" ("Pe lângă boi", "Trei, Doamne, și toți trei", "Cântec"), la "Lumea ilustrată", ("Fatma", 1891; "Vestitorii primăverii", "Noaptea de vară", "Vara", "Vântul", 1892; "Rugăciunea din urmă", 1893). Demisionează din postul de funcționar și este cooptat în colectivul profesorilor asociați care elaborau un manual de școală intitulat "Carte românească de citire", lucrează un timp în redacția unor
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
le-a propovăduit aici, în special Predica Postului, au reflectat milenarianismul său în creștere și credința sa că Sfârșitul lumii se apropia cu repeziciune. După compararea profețiilor biblice cu istoria recentă, Priestley a concluzionat că Revoluția franceză a fost un vestitor pentru o A Doua Venire a lui Iisus Hristos. Munca lui Priestley a avut întotdeauna o exprimare milenară, dar, după începerea Revoluției Franceze, această tensiune a crescut. Priestley a scris unui prieten mai tânăr că în timp ce el nu va vedea
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
istorie literară românească. Scriitori vechi". Colaborează la: "Adevărul literar și artistic", "Boabe de grâu", "Convorbiri literare", "Cugetul românesc", "Făt-Frumos", "Manuscriptum", "Mitropolia Olteniei", "Neamul românesc pentru popor", "Prietenii istoriei literare", "Revista de etnografie și folclor", "Revista istorică", "Revista macedoromână", "Universul literar", "Vestitorul satelor" și "Viața românească". Activitatea de editor a lui Cardaș este ilustrată îndeosebi prin edițiile de pionierat din opera Ion Budai-Deleanu: "Țiganiada" (1925), publicată în „forma definitivă din 1800-1812”, și "Trei viteji" (1927), poem tipărit „pentru prima oară după manuscrisul
Gheorghe Cardaș () [Corola-website/Science/319228_a_320557]