1,402 matches
-
de veto colectiv și apropierea pozițiilor lor în ceea ce privește politicile. Conform teoriei, actorii coezivi sunt actori care pot cădea de acord mai ușor în privința politicilor, iar existența acestora duce la micșorarea stabilității politicilor. În funcție de aceste particularități ale actorilor cu putere de veto din interiorul unui sistem politic, în cadrul modelului propus de Tsebelis importanța puterii de a stabili agenda devine una variabilă. Accentul pus pe poziția actorului și pe configurația tuturor actorilor din sistem face ca importanța controlului asupra agendei să scadă atunci când
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
echivalente cu propunerile pe care le-ar 168 Competiția politiCă la nivel loCal formula un actor individual al cărui punct ideal se situează într-o poziție de mijloc în interiorul actorului colectiv. Scopul declarat al formulării modelului actorilor cu putere de veto este acela de a oferi un instrument prin care să se poată studia cu o precizie cât mai mare influența cadrului instituțional asupra stabilității sau instabilității politicilor. Dincolo de această aplicabilitate pentru studierea schimbării politicilor, modelul actorilor cu putere de veto
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
veto este acela de a oferi un instrument prin care să se poată studia cu o precizie cât mai mare influența cadrului instituțional asupra stabilității sau instabilității politicilor. Dincolo de această aplicabilitate pentru studierea schimbării politicilor, modelul actorilor cu putere de veto deschide alte câteva direcții de cercetare interesante. De exemplu, acest model permite folosirea celor două elemente mai sus menționate pentru a caracteriza configurații instituționale complexe și relațiile dintre actorii acestor sisteme. El se poate aplica asupra unor cadre instituționale diverse
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
se poate aplica asupra unor cadre instituționale diverse, putându-se analiza astfel diferite tipuri de regimuri politice, coaliții guvernamentale, precum și instituțiile din sistemele federale sau cele cu Parlamente bicamerale. Modelarea permite descrierea într-un limbaj comun, definit de puterea de veto și de poziționarea în spațiu a unor instituții extrem de diferite între ele, și permite analiza relațiilor dintre acestea. Teoria are de asemenea implicații referitoare la relațiile care se stabilesc între diferitele componente ale unui sistem politic. Tsebelis argumentează că numărul
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
unor instituții extrem de diferite între ele, și permite analiza relațiilor dintre acestea. Teoria are de asemenea implicații referitoare la relațiile care se stabilesc între diferitele componente ale unui sistem politic. Tsebelis argumentează că numărul și distribuția actorilor cu putere de veto la nivelul instituțiilor centrale are o influență majoră asupra sistemului politic în ansamblu. Astfel, existența a numeroși actori cu putere de veto ce au preferințe ideologice diferite la nivelul instituțiilor centrale duce la o stabilitate mare a politicilor, ceea ce poate
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
stabilesc între diferitele componente ale unui sistem politic. Tsebelis argumentează că numărul și distribuția actorilor cu putere de veto la nivelul instituțiilor centrale are o influență majoră asupra sistemului politic în ansamblu. Astfel, existența a numeroși actori cu putere de veto ce au preferințe ideologice diferite la nivelul instituțiilor centrale duce la o stabilitate mare a politicilor, ceea ce poate să scadă capacitatea sistemului de a răspunde la schimbările apărute în societate. În opinia lui Tsebelis, o astfel de situație este de
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
curțile de justiție sunt interesate ca deciziile lor să rămână în vigoare și să nu fie respinse de actorii politici, rolul lor va fi mai important și independența lor va fi mai mare în sistemele cu actori cu drept de veto multipli, incongruenți și coezivi. O altă direcție de cercetare deschisă de teoria lui George Tsebelis este aceea a efectelor pe care configurația actorilor cu putere de veto le are asupra politicilor, atât în ceea ce privește producția de legi semnificative, cât și în ceea ce privește
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
independența lor va fi mai mare în sistemele cu actori cu drept de veto multipli, incongruenți și coezivi. O altă direcție de cercetare deschisă de teoria lui George Tsebelis este aceea a efectelor pe care configurația actorilor cu putere de veto le are asupra politicilor, atât în ceea ce privește producția de legi semnificative, cât și în ceea ce privește politicile macroeconomice. În privința primului aspect, studiul lui Tsebelis arată că producția de legi este mai mică în sistemele în care actorii cu putere de veto sunt numeroși
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
putere de veto le are asupra politicilor, atât în ceea ce privește producția de legi semnificative, cât și în ceea ce privește politicile macroeconomice. În privința primului aspect, studiul lui Tsebelis arată că producția de legi este mai mică în sistemele în care actorii cu putere de veto sunt numeroși și incongruenți ideologic, iar legile care sunt adoptate se plasează mai aproape de statu-quo, introducând mai degrabă schimbări incrementale. În ceea ce privește politicile macroeconomice, predicțiile teoriei se leagă de impactul stabilității politicilor: în sistemele cu mulți actori cu putere de veto
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
veto sunt numeroși și incongruenți ideologic, iar legile care sunt adoptate se plasează mai aproape de statu-quo, introducând mai degrabă schimbări incrementale. În ceea ce privește politicile macroeconomice, predicțiile teoriei se leagă de impactul stabilității politicilor: în sistemele cu mulți actori cu putere de veto aflați la distanță mare unii de ceilalți, statu-quoul este mai greu de schimbat, ceea ce îngreunează luarea deciziilor menite să reducă deficitele bugetare, de exemplu, sau schimbarea politicii de taxare. Acest cadru conceptual oferă posibilitatea de a privi într-o lumină
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
instituțional românesc, modelul permite studierea relațiilor dintre instituțiile de la nivel central - președinte, guvern, Parlament -, dar, în același timp, permite analiza relațiilor dintre actorii partizani aflați la niveluri diferite ale administrației. În ceea ce privește nivelul central, președintele reprezintă un actor cu putere de veto individual și partizan, însă numai în cazul în care el reprezintă un alt partid decât acela care deține majoritatea în legislativ (în caz contrar, poziția sa fiind aceeași cu a partidului din care provine). Fiecare dintre partidele care formează coaliția
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
el reprezintă un alt partid decât acela care deține majoritatea în legislativ (în caz contrar, poziția sa fiind aceeași cu a partidului din care provine). Fiecare dintre partidele care formează coaliția guvernamentală reprezintă de asemenea un actor cu putere de veto. În continuare, numărul acestor actori, coeziunea și congruența lor au un impact asupra stabilității politicilor. Dacă este de așteptat ca aceasta să fie redusă în cazul în care președintele și o coaliție minimal câștigătoare fac parte din același partid politic
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
redusă în cazul în care președintele și o coaliție minimal câștigătoare fac parte din același partid politic, este suficient să existe un președinte și o coaliție minimal câștigătoare care să nu includă partidul președintelui pentru ca numărul actorilor cu putere de veto să crească, iar capacitatea guvernului de a stabili agenda - și de a selecta astfel politici apropiate de punctul său ideal - să scadă, deoarece atât partidul din opoziție, cât și partenerul sau partenerii de coaliție reprezintă actori cu putere de veto
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
veto să crească, iar capacitatea guvernului de a stabili agenda - și de a selecta astfel politici apropiate de punctul său ideal - să scadă, deoarece atât partidul din opoziție, cât și partenerul sau partenerii de coaliție reprezintă actori cu putere de veto. Deși în România președintele nu are o putere foarte mare în a stabili agenda, iar prerogativele sale legislative sunt reduse, dreptul său de a întârzia legislația și de a propune modificări determină nevoia de a lua în considerare și preferințele
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
politici de la nivelul unităților administrativ-teritoriale, modelul permite atât studierea relațiilor dintre actorii de la nivelul unui municipiu, cât și a celor care se stabilesc între nivelul local și cel județean. În general, nivelurile superioare pot fi considerate actori cu putere de veto în raport cu cele inferioare, deoarece deciziile acestora limitează sau măresc numărul de alternative aflate la dispoziția actorilor de la nivelul imediat inferior. La fiecare dintre aceste niveluri numărul actorilor cu putere de veto este în general mai mare decât la nivelul instituțiilor
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
nivelurile superioare pot fi considerate actori cu putere de veto în raport cu cele inferioare, deoarece deciziile acestora limitează sau măresc numărul de alternative aflate la dispoziția actorilor de la nivelul imediat inferior. La fiecare dintre aceste niveluri numărul actorilor cu putere de veto este în general mai mare decât la nivelul instituțiilor centrale, iar coeziunea actorilor este de obicei mai mică. În același timp, congruența dintre nivelul superior și cel inferior poate să aibă o influență majoră asupra procesului de luare a deciziei
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
motiv pentru care modelul să nu poată fi aplicat în orice alt cadru instituțional în care sunt întrunite două condiții de bază: există posibilitatea de a lua decizii ce modifică o stare de fapt și există actori cu putere de veto. În cazul sistemului politic românesc, în administrația locală sunt îndeplinite aceste două condiții. De aceea, studiul de față încearcă să folosească modelul propus de Tsebelis și pentru a studia cadrul instituțional românesc, mai exact pentru a vedea dacă acest model
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
administrației locale din perspectiva teoretică oferită de model pentru a înțelege mai bine relațiile dintre actorii de la acest nivel și pentru a vedea ce informații oferă această teorie despre capacitatea administrațiilor locale de a lua decizii. Actorii cu putere de veto din administrația locală din România Privită din perspectiva teoriei actorilor cu putere de veto, structura administrației locale pare la o primă vedere simplă. Începând cu nivelul de bază, al administrației comunale, orășenești sau municipale, se observă că există trei actori
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
dintre actorii de la acest nivel și pentru a vedea ce informații oferă această teorie despre capacitatea administrațiilor locale de a lua decizii. Actorii cu putere de veto din administrația locală din România Privită din perspectiva teoriei actorilor cu putere de veto, structura administrației locale pare la o primă vedere simplă. Începând cu nivelul de bază, al administrației comunale, orășenești sau municipale, se observă că există trei actori instituționali implicați în procesul de decizie. Dintre aceștia, doi sunt actori individuali - primarul și
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
municipale, se observă că există trei actori instituționali implicați în procesul de decizie. Dintre aceștia, doi sunt actori individuali - primarul și secretarul general - și unul este un actor colectiv - consiliul local. Primarul este un actor individual a cărui putere de veto este dată de rolul său ca principal ordonator de credite, de dreptul său de a emite avize și de atribuțiile sale bugetare. Deși este un politician ales în această funcție, el face parte din categoria actorilor instituționali, deoarece dreptul său
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
dată de rolul său ca principal ordonator de credite, de dreptul său de a emite avize și de atribuțiile sale bugetare. Deși este un politician ales în această funcție, el face parte din categoria actorilor instituționali, deoarece dreptul său de veto derivă din atribuțiile funcției pe care o deține. Tot un actor instituțional cu putere de veto este și secretarul general al consiliului, care are rolul de a verifica legalitatea tuturor deciziilor luate de consiliul local și care trebuie să avizeze
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
și de atribuțiile sale bugetare. Deși este un politician ales în această funcție, el face parte din categoria actorilor instituționali, deoarece dreptul său de veto derivă din atribuțiile funcției pe care o deține. Tot un actor instituțional cu putere de veto este și secretarul general al consiliului, care are rolul de a verifica legalitatea tuturor deciziilor luate de consiliul local și care trebuie să avizeze toate aceste hotărâri. Consiliul local se încadrează în categoria actorilor partizani. Cazul său este deosebit de interesant
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
majoritate de cel puțin două treimi în cazul hotărârilor privind patrimoniul. Prin urmare, în funcție de situație și de numărul total al consilierilor, este, cel puțin teoretic, posibil ca fiecare partid repre zentat în consiliu să fie un actor cu putere de veto. La nivel județean, structura este una asemănătoare. Consiliul județean este format dintr-unul sau mai mulți actori partizani, în funcție de numărul de partide reprezentate și de numărul de consilieri din fiecare partid. Conform Legii nr. 215/2001, președintele consiliului județean era
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
prezent, odată cu alegerea directă și separată a președintelui de consiliu județean, există posibilitatea ca acesta să provină dintr-un alt partid decât cel care câștigă majoritatea în consiliu, ceea ce va introduce în sistem un nou actor partizan cu putere de veto. Al treilea actor important la acest nivel este prefectul, un actor individual instituțional, a cărui putere de veto provine din dreptul său de control al legislației administrative adoptate la oricare dintre cele trei niveluri. În cazul său există însă o
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
un alt partid decât cel care câștigă majoritatea în consiliu, ceea ce va introduce în sistem un nou actor partizan cu putere de veto. Al treilea actor important la acest nivel este prefectul, un actor individual instituțional, a cărui putere de veto provine din dreptul său de control al legislației administrative adoptate la oricare dintre cele trei niveluri. În cazul său există însă o prevedere care restrânge această putere de veto. Dacă o decizie a consiliului județean, local sau a primarului contestată
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]