434,232 matches
-
liceul unde preda prin ceva față de celelalte licee din capitală sau din țară, ci pentru că era renumit prin părinții celor ce-i urmau cursurile. Era conștientă de faptul că fără existența lui și acum s-ar fi zbătut în mediocritatea vieții de la țară, undeva prin zona Moldovei. Era la fel de necunoscută ca o pasăre flămândă și fără de adăpost, ce poposește din peregrinările sale fără țintă, pe o creanga uscată de copac, de care se prinde puternic cu ghearele, să nu o scape
ROMAN , CAP. PAISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454746353.html [Corola-blog/BlogPost/354019_a_355348]
-
rău, îl înlătura. Orice-i stătea în calea intereselor sale, încerca prin oricare metodă, indiferent de consecințele apărute inevitabil pe parcurs, să-și netezească cale spre prosperitatea. Acesta era caracterul său și pe acest traseu și-a construit întreg programul vieții sale viitoare. De Sebastian nu putea spune că este îndrăgostită „lulea” așa cum i-a declarat, ci era un potențial reper de alt gen de promovare și ea își dorea mereu să ajungă pe culmile cele mai înalte, măcar ale bunăstării
ROMAN , CAP. PAISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454746353.html [Corola-blog/BlogPost/354019_a_355348]
-
ei că pe viitor va mai fi la putere același partid din care făcea parte susținătorul său și directoarea liceului unde preda? Nimeni. Deci ea trebuia să fie pregătită să aibă oricând asigurat locul de muncă și un standard de viață ridicat, indiferent ce partid va fi la putere. Știa că politica nu-l interesează pe Sebastian și că este un profesor foarte apreciat în capitală, așa că devenindu-i soție nu va îndrăzni nimeni s-o trimită de unde a venit, în
ROMAN , CAP. PAISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454746353.html [Corola-blog/BlogPost/354019_a_355348]
-
politica nu-l interesează pe Sebastian și că este un profesor foarte apreciat în capitală, așa că devenindu-i soție nu va îndrăzni nimeni s-o trimită de unde a venit, în negura vremurilor rurale dintre dealurile moldave. Acestea erau concepțiile de viață ale Minodorei. Ele îi erau abc-ul vieții sale prezente și viitoare. Ea era posesoarea unui filon valoros și inepuizabil de oferit tuturor celor care erau dispuși să contribuie la bunăstarea ei, pentru ca mereu ei să-i fie bine, oricând
ROMAN , CAP. PAISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454746353.html [Corola-blog/BlogPost/354019_a_355348]
-
este un profesor foarte apreciat în capitală, așa că devenindu-i soție nu va îndrăzni nimeni s-o trimită de unde a venit, în negura vremurilor rurale dintre dealurile moldave. Acestea erau concepțiile de viață ale Minodorei. Ele îi erau abc-ul vieții sale prezente și viitoare. Ea era posesoarea unui filon valoros și inepuizabil de oferit tuturor celor care erau dispuși să contribuie la bunăstarea ei, pentru ca mereu ei să-i fie bine, oricând și cu oricine. Referință Bibliografică: PARFUM DE ORHIDEE
ROMAN , CAP. PAISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454746353.html [Corola-blog/BlogPost/354019_a_355348]
-
pe studierea scrierilor religioase, a bibliografiei medicale, cât și pe propria practică. Dumnealui definește medicina creștină ca descoperire a cauzelor spirituale ale bolilor, ca ajutor acordat bolnavului de a-și descoperi singur aceste cauze și urmărire a pacientului până la sfârșitul vieții. Pornind de la textele biblice au fost menționate participarea efectivă a lui Dumnezeu în procesul de facere a omului după chipul și asemănarea sa când în actul creației universale pentru a face Universul material Dumnezeu a spus „Să fie lumină!”, iar
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
material Dumnezeu a spus „Să fie lumină!”, iar pentru crearea omului a spus „Să facem!”. Au fost prezentate cauzele prime ale apariției bolilor pe pământ după căderea lui Adam din rai ca urmare a păcatului, relația dintre trup și suflet, viață și moarte, inimă ca centru al medicinei creștine și creier, dintre ochi și ureche (văz și auz), cauzele spirituale ale bolilor, metode de vindecare, deosebirea dintre posedat de demon și atacat de demon, definiții ale nebuniei, cazuri de sinucidere din
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
deosebirea dintre posedat de demon și atacat de demon, definiții ale nebuniei, cazuri de sinucidere din Biblie ca urmare a trădării, relația medicină creștină-medicină laică. Boala este considerată o formă de încercare a credinței, moartea „cel mai glorios moment din viața omului”, o continuare a vieții, iar frica prima boală cunoscută de omul căzut din rai. Printre cauzele spirituale ale bolilor au fost menționate: păcatul, idolatria, mâncarea cu sânge, adulterul sau intenția de adulter, trufia puterii, disprețuirea așezămintelor lui Dumnezeu, păcătuirea
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
și atacat de demon, definiții ale nebuniei, cazuri de sinucidere din Biblie ca urmare a trădării, relația medicină creștină-medicină laică. Boala este considerată o formă de încercare a credinței, moartea „cel mai glorios moment din viața omului”, o continuare a vieții, iar frica prima boală cunoscută de omul căzut din rai. Printre cauzele spirituale ale bolilor au fost menționate: păcatul, idolatria, mâncarea cu sânge, adulterul sau intenția de adulter, trufia puterii, disprețuirea așezămintelor lui Dumnezeu, păcătuirea după vindecare, încrederea în regi
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
Pedagogic la Craiova și Râmnicu Vâlcea. A urmat Facultatea de Științe la Universitatea din Craiova și a luat doctoratul în Matematică la Universitatea de Stat din Chișinău. În prefața volumului „Multireativitate”, domnul profesor afirmă: „interviurile împletesc cultura, știința, tehnica și viața într-un multi-eu”, iar titlul de „multirelativitate” exprimă „idei și metodologii privite din unghiuri cât mai diferite de propaganda oficială.”. Dânsul are opinia sa în ceea ce privește „libertatea de a gândi altfel ne creează probleme”, iar „cine iese din gloată și nu
UN SAVANT ROMÂN PE SCENA ŞTIINŢEI MONDIALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_un_sav_ion_nalbitoru_1360171788.html [Corola-blog/BlogPost/351757_a_353086]
-
desconsiderarea ființei umane, în special a românilor sosiți din lagărul comunist și ajunși în lagărul de refugiați politici, din Istambul și Ankara. A muncit din greu la muncile cele mai de jos de muncitor necalificat, dar visul său a prins viață mai târziu. N-a disperat nici o clipă și în cele din urmă a ajuns în Phoenix, Arizona, SUA, unde a lucrat ca ajutor de programator, apoi ca inginer. Au urmat concedieri în cadrul companiei la care lucra și a luat-o
UN SAVANT ROMÂN PE SCENA ŞTIINŢEI MONDIALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_un_sav_ion_nalbitoru_1360171788.html [Corola-blog/BlogPost/351757_a_353086]
-
lumea. Din lectura celor două cărți „Multirelativitate” și „Românul care l-a contrazis pe Einstein” ale doamnei profesoare Marinela Preoteasa, ne dăm seama cât de preocupat este savantul român și ne întrebăm: dânsul când mai are timp să-și trăiască viața de familie, de om normal? Și totuși, deși departe de țară, spiritul său românesc nu s-a stins. Dânsul poartă în permanență în suflet arealul românesc cu datinile, obiceiurile, etnografia și folclorul acestui popor, cu istoria și plaiurile mioritice, ca
UN SAVANT ROMÂN PE SCENA ŞTIINŢEI MONDIALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_un_sav_ion_nalbitoru_1360171788.html [Corola-blog/BlogPost/351757_a_353086]
-
o coajă de ou într-o batistă, patul meu de otravă, străina bântuind-mi sângele până la prăbușire și cuvintele amestecându-se cu bucăți de carne crudă, cu gingii sfârtecate, cu munți de speranțe plecând. Tu trebuie să-nțelegi tulburarea, căutarea, viața năucă, stigmatul de întâmplare ce sunt, în care doare și acum, zdrențuită, doar batista mea, cu o coajă de ou înăuntru... Referință Bibliografică: DRAGOSTEA...CA O COAJĂ DE OU ÎNTR-O BATISTĂ / Camelia Radulian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
DRAGOSTEA...CA O COAJĂ DE OU ÎNTR-O BATISTĂ de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/camelia_radulian_1427614584.html [Corola-blog/BlogPost/377206_a_378535]
-
aici - în tot lanțul de saloane pe care le deține e la fel. Așa ceva... Nu dă vina pe criză, pentru că el Știe. Dincolo de evidența lumii materiale, are știința procedurilor pe care să le aplice, astfel încât să ocolească neplăcerile obișnuite din viața fiecărui om. Cea mai bună dovadă a faptului că Știe este abundența pe care a avut-o în timp ce multe alte centre au dat faliment, unele după altele. ... Femeia lui, Ana, a mai fost și altă dată la spital. N-a
POLUL VRĂJITOARELOR de LIA BEJAN în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lia_bejan_1476357649.html [Corola-blog/BlogPost/374117_a_375446]
-
de neliniște, de îndoială or de nefericire nu mai găsea în sufletul ei, femeia... Asta, deși Rafael nu pe ea o privea, nu către ea tindea, valurile lui de tandrețe nu ei îi erau adresate. Alte amintiri are, însă, din viața cu Lucian: - F...-n gură, zdreanță ordinară! Unde fuseși, la frecat trotuarul?! Măcar să fi făcut bani, să nu-i mai ceri pe-ai mei, tâmpito! La început, Ana fusese stupefiată. Parcă nici nu plecase, vreodată, din casa părintească și retrăia
POLUL VRĂJITOARELOR de LIA BEJAN în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lia_bejan_1476357649.html [Corola-blog/BlogPost/374117_a_375446]
-
cu mâna în părul ei. Îi căra pumni în timp ce ea își înfigea, cu furie dezlănțuită, unghiile și dinții în pielea lui. Doar că nu făceau spume la gură în timp ce se rostogoleau pe jos, încleștați într-o luptă ce părea pe viață și pe moarte. Exact în momentul în care Ana nu mai vedea nimic în fața ochilor, când îi găsea jugulara lui Lucian și se pregătea să-i sugă tot sângele ce-i venea ăstuia de la inimă, exact atunci Lucian îi rupea
POLUL VRĂJITOARELOR de LIA BEJAN în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lia_bejan_1476357649.html [Corola-blog/BlogPost/374117_a_375446]
-
cotropit și au pârjolit tot ce au întâlnit în cale. Au dărâmat templele și palatele, au dat foc la sate punând locuitorii pe fugă. Iar aceștia s-au refugiau, care cum au putut, pe alte meleaguri, pentru a-și salva viața și agoniseala pe care au reușit să o mai ia cu ei. Mândra cetate a regelui Atalyei a fost asediată vreme îndelungată de perși, bravii eroi din interior apărându-se din răsputeri. Însă zilele le erau numărate, perșii aveau o
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
templelor. Nu se temea însă deloc că va fi prins și aruncat în temniță, acolo unde ar fi avut adăpost și hrană asigurată. Însă, odată închis în hrubele temniței, s-ar fi dus pe copcă cea mai mare plăcere a vieții lui, aceea de a umbla haihui dintr-un loc în altul. Trebuia, deci, ca ajungând în cetate, să fie cu mare băgare de seamă! Tragodas aflase câte ceva despre asediul cetății Atalya de către armata persană. Totuși, zărind de departe zidurile înalte
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
Duhului Sfânt”, care ne dă posibilitatea ca, atunci când mugurii harului primit la Botez, crescând cu „vârsta și cu înțelepciunea”, să aducă „roade vrednice de pocăință”, așa cum cerea și Sfântul Ioan Botezătorul celor care veneau la el (Matei III, 8). „O viață întreagă poate nu ne dăm seama de roadele harului primit la Botez; dar atunci când Dumnezeu binevoiește a lovi inimile noastre împietrite, așa cum a lovit Moise stânca în pustie, din care a curs apă, și din astfel de inimi curg lacrimile
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
ale pocăinței. Harul Sfântului Botez, învăluit în negura păcatelor, se trezește în noi ca dintr-un somn greu, ca dintr-un mormânt, prin lucrarea pocăinței”. Trebuie subliniat faptul că pocăința nu este lucrarea unei clipe, a unui singur moment din viața noastră. Nu putem s-o încheiem într-o oră și apoi să spunem: am făcut destulă pocăință. Ea este și trebuie să fie lucrarea unei vieți întregi. Este adevărat că pocăința ca Sfântă Taină, numită și Spovedanie sau Mărturisire, înseamnă
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
subliniat faptul că pocăința nu este lucrarea unei clipe, a unui singur moment din viața noastră. Nu putem s-o încheiem într-o oră și apoi să spunem: am făcut destulă pocăință. Ea este și trebuie să fie lucrarea unei vieți întregi. Este adevărat că pocăința ca Sfântă Taină, numită și Spovedanie sau Mărturisire, înseamnă mărturisirea cu căință momentană în fața preotului duhovnic. Acest fapt, însă, nu exclude ci chiar presupune pocăința ca lucrare a vieții întregi. „Tatăl l-a primit pe
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
și trebuie să fie lucrarea unei vieți întregi. Este adevărat că pocăința ca Sfântă Taină, numită și Spovedanie sau Mărturisire, înseamnă mărturisirea cu căință momentană în fața preotului duhovnic. Acest fapt, însă, nu exclude ci chiar presupune pocăința ca lucrare a vieții întregi. „Tatăl l-a primit pe fiul risipitor ca pe un fiu, nu ca pe un argat. Vedem de aici că orice păcate am săvârși, oricât ne-am îndepărta de Dumnezeu, dacă ne pocăim, Dumnezeu ne iartă și ne primește
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
fie viu”(Iez. 33, 11).” Așadar, prin pocăința permanentă ne pregătim pentru pocăința ca taină, în care ni se împărtășește harul iertării și dezlegării din partea duhovnicului în numele Sfintei Treimi. Deci, pocăința ca Taină nu se poate despărți de pocăința unei vieți întregi, ci una presupune pe cealaltă și o solicită, una fiind completată de cealaltă. Urmărind cu atenție această pildă a fiului risipitor, ne putem da seama că această pildă relatată de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos, ne arată nu numai chipul
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
voi rezuma doar la o întâmplare reprezentativă, petrecută înainte de '90, inedită și plină de conotații speciale și la redarea a câtorva scrisori, relevante în acest sens, din corespondența pe care o purtam, cu osârdie, cu MHS, de pe acolo de pe unde viața și vremurile mă tot alergau. De asemenea am inserat și un interviu făcut, cu MHS, pentru un ziar la care am lucrat în perioada anilor două mii. * Era miez de vară și mă întorceam, iarăși, acasă, din peregrinările mele, fără rost
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
au prins. Le scăpasem și de data asta, grație lui Mircea Horia Simionescu, cu care am rămas în continuare într-o reciprocă și caldă corespondență poștală, fiecare scrisoare pe care mi-o trimitea fiind un dar celest, care îmi ușura viața de poet peregrin și hăituit. Iată în continuare câteva din scrisorile noastre, ale maestrului și ale mele, la cele pe care eu i le scriam făcându-le mai întâi ciorne (din cauza scrisului meu dezordonat, ce nu mi l-am putut
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]