1,369 matches
-
acea casă. Mazăre Se crede că nu este bine a vărsa mazăre pe jos, căci ele ar fi lacrimile Maicii Domnului, care nu-i bine să se verse pe jos. Măcinici în ziua de Măcinici, toate gunoaiele se ard, ca să vie primăvara mai curînd. Măgar Dracu’ nu poate să facă nici un rău cuiva dacă, deși s-ar afla într-un loc primejdios, [omul] are însă un măgar lîngă dînsul. Mălură Cînd vînturi orzul, ovăzul etc., să nu stai nici la vîn
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a mușcat altul, că la din contra, acei doi se vor mușca pe ceea lume. Cînd mănînci cu pălăria sau căciula pe cap, atunci dracul rîde și Dumnezeu plînge. Poporul crede că este iertat a mînca într-o grădină sau vie poame sau struguri pentru a-și stîmpăra pofta gurii; a lua însă din ele și acasă se ține de furt. Nu ținea blidul pe brațe cînd mănînci, că faci a sărăcie. Se crede că dacă păstrează copiii dintr-o casă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
celor ce mănîncă. Mînecă Să nu te ștergi pe mînecă, nici să mănînci ceva după ea, căci e rău de uitat. Mînie Cînd aștepți pe cineva și-ți pare că vine, și el nu se arată, să știi că are să vie mînios. Cînd vezi pe cineva că-ți cată pururi harțag și-ți poartă mînie, pîndește unde-a călca, pune-i sare în urmă și peste ea toarnă apă, și zi așa: „Cum se topește sarea asta în apă, așa să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ai casei de trei ori, ca să nu aibă vara pureci. Muma-Pădurii Un copil, după ce s-a botezat, în ziua aceea se pun lîngă el unde doarme un fier, o mătură și se presară tărîțe și spuză din foc, ca să nu vie Muma-Pădurii să-l omoare sau să-l pocească. Un copil nu se scoate din casă patruzeci de zile de la nașterea lui, ca să nu se lipească de el Muma-Pădurii. Nu e bine să lași scutecele spălate ale copiilor mici afară după
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ți cade papucul pe dos, îți vine un neam. Se crede că dacă se prinde straiul cuiva în ușă vor veni oaspeți. Dacă-i cade cuiva, pe cînd se piaptănă, pieptenele cel rar din mînă, apoi se crede că are să vie un oaspe rar; iar dacă cade cel des, apoi va sosi un oaspe des. Cînd se deschide ușa singură, are să-ți vie cineva. Cînd se varsă chibriturile, au să-ți vie musafiri. Cînd îți vine miros de busuioc, semn că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dacă-i cade cuiva, pe cînd se piaptănă, pieptenele cel rar din mînă, apoi se crede că are să vie un oaspe rar; iar dacă cade cel des, apoi va sosi un oaspe des. Cînd se deschide ușa singură, are să-ți vie cineva. Cînd se varsă chibriturile, au să-ți vie musafiri. Cînd îți vine miros de busuioc, semn că un bărbat străin îți va sosi în casă. Cînd cîntă cucoșul în prag, au să-ți vie oaspeți. Cînd țarca cîntă împrejurul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-i flămîndă o rudă de aproape. Se crede că dacă-i cade cuiva, pe cînd șede la masă, cuțitul sau furculița jos și se înfige în pămînt, vor veni oaspeți. Cînd ți se pare că lipsește de la masă, are să-ți vie cineva. Dacă se pune aluatul de pîne cu lopata în cuptor și se răstoarnă el așa, că partea ce avea să fie în sus vine în jos, apoi se crede că e semn pentru sosirea de oaspeți. Dacă a plecat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dați somnul vostru (cutăruia).“ După aceea, se aruncă una din acele mămăliguțe la găini, iar cealaltă se pune în leagănul copilului. Femeile care se duc la munci și dorm pe cîmp fac mai întîi cruce locului unde dorm, ca să nu vie șoimărițele să le pocească, și cînd se scol lasă în loc un semn, că de va fi ceva, să se lipească de acel semn, iar nu de ele. Somnișorul e inelul din ouă de omizi din jurul crengilor. Cu el alungi somnul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fîntînă, care apoi, scoțîndu-se, se dă la vaci să mănînce. Nu e bine să torni lapte pe urechea căldării, că nu mai dă lapte mult. Cînd fată vaca, i se dau tărîțe amestecate cu boabe de porumb roșu, ca să-i vie lapte mai mult și mai iute. Cînd te duci să mulgi vaca, să ai apă în șiștar și, spălîndu-i țîțele, vars-o sub ea, că-i a spor la lapte. Ou de puică neagră ouată întîi se dă vacilor cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
întîia dată, se ung pe la ochi, ca să nu le piară vederea niciodată. Femeia care vrea să vadă pînă la adînci bătrînețe să poarte mărgele, inele și cercei. Femeile bătrîne care nu pot vedea bine poartă mărgele la gît, ca să le vie vederea. Veveriță Cînd te întîlnești noaptea cu o veveriță, are să-ți meargă rău în ziua aceea. Viață Se crede că acei copii la care se vede în cotul* ochiului carne roșie nu vor trăi. Cînd nevasta greșește croiala sau cusătura
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să aibă viață lungă. Să nu se șteargă doi cu o petică, că îmbătrînesc iute. Vidră Inima de vidră crudă e bună pentru atacați să mănînce. Vie în ziua de Ana-Foca [22 iulie], cine lucră la vie i se usucă via. Cine ia un ou din sara Domnului Iisus Hristos (Vinerea Paștelui) și-l îngroapă în vie, nu-i bate piatra via în acel an. Să scuturi coșul de funingine și să o duci în ziua de ajun la vie, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un ou din sara Domnului Iisus Hristos (Vinerea Paștelui) și-l îngroapă în vie, nu-i bate piatra via în acel an. Să scuturi coșul de funingine și să o duci în ziua de ajun la vie, ca să se încarce via de struguri cum se încarcă coșul de funingine. Vierme Pentru viermi la picior sau în orice parte a corpului, se despică pielea cu pene cu tot de la un pui negru și se pune la viermi. Vin Cînd la masă se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Singur cu mîndra mea. ” Anotimpurile anului Își au farmecul lor și fiecare revarsă bucurii izvorîte din prezența bogățiilor și frumuseților ce le poartă pe umerii lor. Primăvara, dar aducător de viață. Exemplificăm : ,, Frunză mărgărit Mă uitai la răsărit Văzui primăvara viind Și zăpada ocheșind Colțul la iarbă crescînd Și puica suspinînd. Văzui frunza ca parana Trăsăi pușca cu vergeaua Ș-apucai la deal vîlceaua Unde cîntă turtureaua Și mi-o-ngînă presureau. Una cîntă Ș-alta ascultă Și-și resfiră penele Ca mîndra
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
-mpărați mari Și pe cei ce sunt mai tari Că-mpărații și cu craii Lucră la cetăți cu anii. La ziduri nă alte și late Cu porțile-n fier legate Parcă n-ar mai avea moarte CÎnd vrea moartea ca să vie Nu-i dă veste ca să știe. Să știe să se gătească Sufletul să nu-i răpească. Și lasă curtea pustie Și-l duce unde nu știe. Lasă scaun de argint Și intră În negru pămînt. Lasă scaun de mătasă İntră-n
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
el, enumerându-i toate grozăviile prin care a fost obligată să treacă Marica și pe care le consideră motive suficiente pentru un divorț. Nu uită să-i reamintească poziția pe care o deține, stre curându-i printre rânduri următorul amănunt: „aseară viind de la Măria Sa Vodă am găsit pă copila cumnatii plângând“. În același timp, marele vistier în cearcă să-l convingă că moartea fetei nu folosește nimănui și dacă soțul ei o omoară la beție nimeni numai poate s-o învieze, și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mai rar în cadrul unui proces decât bărbatul. În schimb, ea se ascunde în spatele multor mărturii in directe, fie că soțul dezvăluie sursa informațiilor sale, fie că nu. În documente frazele următoare revin: „știu ce mi-a spus nevastă mea“ sau „viind de la târg, mi-au spus soția mea că...“. e) Experții și expertiza Din a doua jumătatea a secolului al XVIII-lea, judecătorii fac apel la o serie de persoane calificate care ar putea să depună o mărturie „tehnică“ atât de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
întotdeauna marcat, în mod explicit, în document, deși prezența și influența sa se simt în redactarea finală. Sava Udrescu din Vaideeni, județul Vâlcea, alcătuiește foaia de zestre odată ce a găsit un ginere cu care s-a înțeles. Să-l ascultăm: „viind vremea căsătoriei, ne-am învoit din toate cele ce am mișcătoare și nemișcătoare“. Ginerele nu apare în act, dar prezența sa se întrevede în spatele dia cu lui, urmărind cu atenție dacă toate cele promise sunt trecute cu exactitate, dacă ca
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
recomandă pe Ancuța tovarășului său de afaceri, Gheorghe bimbașa. De aceea, atunci când Gheorghe apare în pragul casei și-i cere socotea lă despre necurățenia fetei, Avram rămâne efectiv cu gura căscată. Iată-l cum descrie scena: „într-o sâmbătăi dimineață, viind dumnealui bimbașa Gheorghe, soțul Anicăi, la mine în casă, mi-au zis cum că numita Anica, fata ce o am dat-o eu de soție, n-au ieșit fecioră la împreunarea lor. Aceasta spuin du mi, eu i-am zis
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
toporul, tesla, cuțitul, sabia, iataganul, bastonul, ciomagul, parul, scaunul se transformă în instrumente ale torturii. Barbu pescarul, de câte ori se întoarce de la cârciumă, își bate nevasta și asta după ce i-a risipit toată zestrea. Iată ce povestește Safta despre ultima bătaie: „viind el iarăși beat acasă și, la patru ceasuri din nopate, după ce ar fi bătut-o foarte rău, ar fi dat și cu cuțitul în spate să o junghe și cum că de nu ar fi sărit vecinii să o scoață
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în instanță și numai dacă nu s-a su pus cererilor se trece la procesul de separare. De asemenea, Pravila operează cu doi termeni atunci când este vorba de imo ra li ta tea con ju ga lă: preacurvia și cur via. Diferențele dintre cei doi termeni sunt abia sesiza bi le, primul re fe rin du-se la adul ter, iar cel de-al doilea la relațiile ex traconjugale și prostituție. Prac ti ca ju di cia ră îl folosește mai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
aleagă, să se des cur ce, să se hrăneas că. Cu chei le la brâu, bărbatul refuză să aibă grijă de ea, obli gând-o să se între ți nă singură. Un ibovnic devine o strate gie de su pra vie țui re. pleca rea soțului în că lă to rie de afaceri constituie un alt moment în care femeia ră ma să singură se orientea ză spre un alt bărbat ca pa bil să ia asupra-și îndatoririle economice în schimbul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dea pe acasă. Când în sfârșit o prin de, soțul cere ajutorul străjii și o în chi de la „gro sul“ spă tăriei timp de șase săptămâni. După această perioadă, o iartă și o repri meș te acasă. La puțină vreme, „viind ar miia nem țeas că în București au mai șă zut numita ca trei luni de zile cu bărba tă-său și în câr do șin du-se și cu nem ții au avutîntâlnire cu dân șii încâtă vreme au fost
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
el mai treacă meargă, dar a avut în drăz nea la să-i dăru iască din pă mân tul de zestre șase pogoane pe care tot el i-a sădit vie de a ajuns să se nu meas că chiar „via Tu do rii“ și o ajută cu oameni s-o lu cre ze. Al tă da tă „au îm păr tă șit-o și din vite“ și i a dă ruit „șase boi mari, cinci vaci, opt vi ței de acum
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ură, se înfrățiră toate clasele, o bucurie nespusă domnea în toate fizionomiile, o veselie neauzită se răspândi în toată capitala și tot orașul se ilumină ca printr-un farmec." În dubla alegere, Cuza recunoscu numaidecât "triumful unui princip mântuitoriu ce viează cu tărie în inimile românilor, principiul frăției românești." Să ne mirăm că izbânda ideii unioniste a produs atâta bucurie atunci și de atunci mereu? "Când Dumnezeu voiește bine cu o nație, îi trimite entuziasm", spunea Kogălniceanu în Adunarea munteană, curând
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
limba germană : Weischora (1774), Wijschora (1790). În 1803, în Viișoara trăiau 850 de locuitori, iar în 2002 se înregistrau 1179. Biserica a fost zidită în 1777, iar școala primară a fost construită în 1911. Et.: formația diminutivală viișoară formată din vie d. lat. vinea + suf. -ișoară. B. Toponimie minoră ALUNIȘ, pădure pe partea dreaptă a râului Cașin, pe ale cărui maluri cresc mulți aluni, ceea ce înseamnă că denumirea topică este legată de natura vegetației. Et.: d. ap. alun, provenit din fem
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]