1,160 matches
-
acțiunea corect] se identific] cu conduită, care fie încearc] s] promoveze, fie chiar realizeaz] înflorirea speciei umane. În acest caz, se vorbește despre o natur] uman] distinct] și esențial], asociat] cu o serie de valori care constituie excelentă într-o viat]. Așadar, virtuțile sunt acele obiceiuri de a acționa care duc la împlinirea naturii raționale a agentului. Deci, când vorbim despre „legea natural]” ne referim la acea parte din ordinea general] a lucrurilor care implic] omenirea și progresul s]u spre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Etică lui Kant ONORA O’NEILL i. Introducere Immanuel Kant (1724-1804) a fost unul dintre cei mai importanți filosofi europeni din Antichitate și pan] în zilele noastre; mulți ar spune c] a fost cel mai important. El a dus o viat] liniștit] în îndep]rtatul oraș prusac Königsberg (Kaliningradul din fosta Uniune Sovietic]) și a publicat o serie de lucr]ri semnificative în anii maturit]ții. Scrierile sale etice sunt marcate de un atașament necondiționat fâț] de libertatea și demnitatea uman
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de acțiune. Întrebarea lui Kant - „Ce trebuie s] fac?”, primește - astfel, un dublu r]spuns. Trebuie, în cel mai bun caz, s] îmi bazez viață și acțiunile pe respingerea principiilor care nu pot fi neuniversalizate și s] duc astfel o viat] merituoas], iar acțiunile mele s] fie din datorie; dar dac] eșuez, trebuie m]car s] încerc s] s]vârșesc acele acțiuni care ar fi indispensabile dac] aș crede într-o astfel de maxim] moral] valoroas]. Teoria kantian] mai detaliat] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
teismului. În scrierile sale de mai tarziu, Kant a renunțat atât la ideea coordon]rii garantate dintre virtute și fericirea-recompens] (a crezut c], astfel, virtutea adev]rât] va fi subminat]), cât și la cerință de a postula imortalitatea, înțeleas] că viat] veșnic] (vezi lucrarea Sfârșitul tuturor lucrurilor). El ofer] o varietate de versiuni istorice ale ideii c] putem accepta statutul ființelor umane ca parte a naturii numai în condițiile adopt]rii unor anumite postulate. De exemplu, el sugereaz] c] trebuie cel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
opțiunile posibile. Kant subliniaz] faptul c] aplicarea particular] a principiilor implic] deliberare. El susține și c] principiile sunt și trebuie s] fie abstracte: ele sunt constrângeri (și nu algoritmi) care pot doar ghida (nu și determină) decizia. A duce o viat] moral] înseamn] a g]și acele c]i de acțiune care respect] toate obligațiile și nu încalc] nici o prohibiție de natur] moral]. Nu exist] nici o procedur] automat] de identificare a acestor c]i sau a tuturor acestor c]i. Totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ale c]ror motivații sau caractere nu sunt inferioare din punct de vedere moral fâț] de ale noastre. Au fost aduse numeroase critici poziției imparțiale consecințialiste pe motivul c] acestea afecteaz] sau diminueaz] libertatea individului. Atâta vreme cât aspir]m la o viat] în virtutea propriilor noastre principii, nu putem trata interesele, planurile și preocup]rile personale de pe o poziție de neutralitate, ca și când ele s-ar num]ra printre multe altele aparținând altor indivizi (aspect ce ține de doctrina consecvențialist]). Dimpotriv], trebuie s] le
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
îmbrac] forma unei obligații sau a unei libert]ți de a reduce greșelile altora. În consecinț], p]strarea virtuților proprii este cu mult mai important] decât ap]rărea virtuților și chiar a vietii celorlalți. Nu este posibil s] salvezi o viat] prin minciun], chiar dac] aceasta ar împiedica moartea (prin inducerea în eroare a criminalului care intenționeaz] s] ucid] și alți oameni nevinovați). îi. Natură și structura constrângerilor deontologice Pentru a înțelege natură și structura constrângerilor deontologice, mai precis a ansamblului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
general. Se poate discuta pe marginea acestei probleme; voi prezenta câteva motive pentru care ar trebui s] ne îndoim. Ross este de p]rere c] exist] principii morale, deoarece, spune el, dac] facem o serie de alegeri morale pentru întreaga viat], se spune c] am ales f]r] lacun], si aceasta pentru alegerile noastre reflect] încercarea de a aloca aceea și greutate fiec]rei tr]s]turi importante, în orice situație. Așadar, desi Ross susține c] în deciziile morale r]spundem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
contrare. Uneori ne angaj]m în acte de autosacrificiu, donând, spre exemplu, bani obținuți cu mari eforturi în scopuri caritabile, renunțând la anumite recompense în favoarea altor pretendenți ale c]ror merite au o valoare deosebit] sau chiar sacrificându-ne propria viat] pentru a-i salva de la moarte pe semenii noștri. S-ar putea afirmă cu cinism c] toate aceste acțiuni binevoitoare sunt orientate spre anumite scopuri personale ulterioare, sau chiar și numai pentru a ne ușura conștiința. Totuși, indiferent de satisfacția
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cei care se opun acestei imparțialit]ți trebuie s] dovedeasc] faptul c] ea nu constituie o atitudine moral] corespunz]toare, oricât de nepl]cut și de neobișnuit ar putea s] par] acest lucru. Nu se poate ins] afirmă c] o viat] moral] este o viat] ușoar], în care lucrurile decurg întotdeauna normal. Pornind de la aceast] provocare lansat] de c]tre utilitariști, se poate afirma în continuare, si pe bun] dreptate, c], în virtutea unor considerente pur pragmatice, oamenii manifest] în aparent] un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acestei imparțialit]ți trebuie s] dovedeasc] faptul c] ea nu constituie o atitudine moral] corespunz]toare, oricât de nepl]cut și de neobișnuit ar putea s] par] acest lucru. Nu se poate ins] afirmă c] o viat] moral] este o viat] ușoar], în care lucrurile decurg întotdeauna normal. Pornind de la aceast] provocare lansat] de c]tre utilitariști, se poate afirma în continuare, si pe bun] dreptate, c], în virtutea unor considerente pur pragmatice, oamenii manifest] în aparent] un anumit favoritism fâț] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
f]r] a se ține cont de implicațiile asupra acțiunii. Orice preciz]ri privind caracterul sunt absențe din aceste teorii. Dup] cum afirm] Lawrence Blum, „este surprinz]tor faptul c] utilitarismul - care susține ideea c] fiecare individ își dedic] întreaga viat] dobândirii binelui și fericirii - nu a încercat s] ofere o descriere conving]toare a unui asemenea stil de viat].” (Blum, 1988) Teoria virtuții urm]rește tocmai acest deziderat, prin descrierea unor tipologii de caracter sau a unor modele demne de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
scop, atunci problemă dispare. Dificult]țile apar atunci când virtuțile (cum ar fi curajul și înțelepciunea) sunt chemate s] rezolve toate dilemele eticii. Un alt aspect demn de menționat ar fi și cel privind importantă drepturilor la libertate și la o viat] privat] în societ]țile moderne. Bună funcționare a acesteia depinde de respectarea unui num]r minim de drepturi și libert]ți. Motivele pentru care sunt interzise de exemplu furtul și efectuarea forțat] a histerectomiei (extirparea uterului) nu pot fi explicate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
întâlnit în cazul teoriilor care nu se axeaz] pe problema virtuții. În ceea ce privește teoriile asupra principiilor și datoriei, este posibil (din punct de vedere teoretic) că un om s] se supun], asemenea unui robot, tuturor legilor morale și s] duc] o viat] în perfect] armonie cu principiile etice. Conform acestui scenariu, individul ar funcționa că un computer perfect programat; poate c] exist] astfel de oameni și în realitate, ei fiind produsul unei educații într-un perfect spirit etic. În cazul teoriei virtuții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
doresc s] își exprime propria poziție în termenii dreptului la subzistent], la asigurarea nevoilor de bâz], ai dreptului la viat] (însemnând nu doar dreptul de a nu fi atacați, ci și dreptul de a beneficia de condițiile necesare pentru o viat] satisf]c]toare). Este argumentul sprijinit de accentul pus pe aceste drepturi? Cu excepția cazului în care se consider] c] singurele drepturi pe care oamenii le au sunt aceste drepturi de bâz] la subzistent] - și ar p]rea foarte ciudat] aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu chiar o form], de a îi „r]ni”. Eșecul nostru în acțiuni reflect] priorit]țile noastre, în speț], preferință noastr] de a cheltui bani pe anumite lucruri sau de a-i economisi. Pan] la urm] deci stilurile noastre de viat] sunt cele care reprezint] cauza (negativ]) s]r]ciei continue. În timp ce distincția dintre acțiune și omisiune poate fi cu ușurinț] înl]turat], consider c] trebuie insistat asupra ideii de „responsabilitate negativ]”, idee conform c]reia suntem, cel puțin într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
imi vin în minte, dar semnificativ este faptul c], în aceste cazuri, ceea ce pentru mulți oameni ar fi considerat drept un mare sacrificiu propriu, nu este așa și pentru acei oameni. Aceasta este cheia înțelegerii problemei. Toți ne dorim o viat] confortabil] și consider]m acest lucru ca fiind legitim. Îl facem pentru noi înșine, pentru cei apropiați, pentru propriul viitor, pentru pentru perioada de dup] pensionare etc. În mod obișnuit, ne propunem scopuri și proiecte majore, incerc]m (dac] putem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
consum], exemplele putând continuă. Majoritatea va recunoaște c] astfel de aspecte contribuie, dimpotriv], la creșterea calit]ții vieții. Nici unul dintre cei afectați de aspectele abordate de acest eseu nu poate s] r]spund] la întrebarea „ce înseamn] pentru tine o viat] confortabil]?” în acest fel: „S] dețin și s] consum cât mai multe bunuri posibil”. L]comia nu are nimic de-a face cu calitatea vieții. Argumentele prezentate aici au fost în favoarea unei obligații semnificative pentru reducerea s]r]ciei la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ții morale. Dar, dac] avem o evaluare corespunz]toare a aspectelor s]r]ciei mondiale, a identit]ților globale morale, a seriozit]ții obligației morale de a acționa pentru reducerea suferinței extreme, dac] știm cu adev]rât ce înseamn] o viat] confortabil] și dac] înțelegem cum compasiunea poate fi dovedit] pe cât de mult posibil în armonie cu confortul propriei noastre vieți, atunci vom ști s] ar]ț]m compasiune așa cum trebuie. Referințe: Dower, N.: What is Development? A Philosopher’s Answer
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
eroice” pentru a mai ad]uga câteva s]pt]mani, zile sau ore la viața unui pacient bolnav de cancer în faz] terminal]? Trebuie întotdeauna începute tratamente pentru copiii care s-au n]scut atât de bolnavi încât scurtă lor viat] va fi marcat] doar de o suferinț] conținu]? Majoritatea autorilor din domeniu sunt de acord cu privire la faptul c] exist] situații în care tratamentul de menținere în viat] ar trebui întrerupt, iar pacientul l]sat s] moar]. Aceast] opinie este susținut
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
motive solide pentru a atribui un drept la viat] mai puternic persoanelor decât altor ființe senzitive. Un argument care susține aceast] concluzie este acela c], datorit] capacit]ților distinctive pe care le posed], persoanele sunt capabile s] își aprecieze propria viat] și pe aceea a celorlalți membri ai comunit]ți lor mai mult decât alte animale. Oamenii sunt singurele ființe care pot realiza planuri de viitor și care sunt bântuite de teama unei morți premature. Poate c] acest lucru semnific] faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
violare a dreptului acelei ființe de a fi tratat] cu respect. Un utilitarist nu va mânca produse de origine animal] atât timp cât procesul de creștere al acestor animale implic] o cantitate mare de suferinț] din partea lor. Dac] animalele vor avea o viat] fericit], natural] și lipsit] de stres, iar moartea le va fi provocat] f]r] durere, atunci este posibil ca utilitariștii s] accepte se le foloseasc] că hran]. În cazul folosirii animalelor pentru experimente de laborator, concluziile difer] iar]și mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru dinte” și „viat] pentru viat]”. Prin urmare, pedeapsa capital] este singura potrivit] pentru crim]. Ins] legea talionului este adânc contestat]. Se axeaz] pe r]ul f]cut de infractor f]r] a lua în calcul starea lui mintal]. O viat] poate fi luat] intenționat sau accidental, o persoan] poate fi ucis] pentru un scop personal sau pentru a o scuti de agonia sfârșitului dureros care se profileaz]. Chiar dac] scopul legii talionului este restrâns la cazuri în care r]ul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
punând astfel în pericol viața oamenilor de pretutindeni și chiar existența unor generații viitoare, de dragul intereselor proprii. Dar, dac] indignarea că viața s] ne fie pus] în pericol este justificat] astfel, atunci și oamenii din întreaga lume a c]ror viat] este pus] în pericol de actualele puteri nucleare sunt la fel de îndrept]titi s] condamne practicile care îi expun pe nedrept riscurilor. S] ne întoarcem acum la problema justific]rii descuraj]rii pe baza consecințelor prev]zute ale acesteia. Deși perspectiva
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o direcție (spre mas]) decât într-o altă. Dar lucrurile nu se întâmpl] mereu așa. Când stau într-un refugiu pentru pietoni și m] asigur pentru a putea trece cu bine stradă, nu fac această pentru c] îmi doresc o viat] lung] și s]n]toas]. Nu resimt o dorinț]; pur și simplu m] asigur înainte de a trece stradă. De ce s] insist]m c] trebuie s] fi existat o dorinț] undeva? Ceea ce se întâmpl] aici este c] eu consider un fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]