1,701 matches
-
nu pomenește de patente de arme. Se duseră la un funcționar superior. Aci muntenegreanul {EminescuOpXI 131} se purtă cu multă modestie, numai că, din întîmplare, trase de la brâu un revolver cu o mișcare proprie acestui soi de oameni, încît autoritatea vieneză sări trei pași îndărăt. Muntenegreanul însă, zâmbind, îl liniști, într-un limbagiu înflorit, zicînd: "Fii liniștit domnul meu: ceea ce pentru tine este condeiul, pentru mine este revolverul. Știu ce se cuvine! " Primind permisiunea de a-și purta și de aci
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Iarăși cestiunea regatului român. "Corespondența politică" primește din București o scrisoare foarte interesantă în această privință. Foaia oficioasă din Viena, cu toate că știe pe corespondentul său de aici "totdeuna bine informat", dă această scrisoare sub toate rezervele. După cum spune corespondentul foii vieneze, în sferele guvernamentale de la noi s-ar fi discutând astăzi cu multă ardoare cestiunea proclamării regatului. M. Sa Domnitorul personal ar fi sprijinind cu multă stăruință proiectul acesta și, cu privire la călătoria ce M. M. lor Domnul și Doamna or să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tocmai încurajator, n-ar fi peste putință ca la serbarea ce este a se da la 10 mai pentru aniversarea suirii pe tron a M. Sale și a proclamării Independenții să se proclame și regatul. Acestea sânt informațiile corespondentului foii vieneze și, dacă dânsa le dă sub toate rezervele, noi cu atât mai mult ne mărginim întru a le înregistra curat și simplu, deoarece știm și noi că zgomotul despre proclamarea regatului la 10 mai circulă de câtva timp din ce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
spre deosebire de elementul acela care, răspândit asupra monarhiei întregi, are deviza d-rului Tomașciuc: cultură cosmopolită și ubi bene ibi patria. Cu tot respectul însă ce-l simțim pentru nobilele silințe ale acelui dezinteresat om de stat, a acelui bărbat căruia Curtea vieneză îi încredințează conducerea afacerilor ori de câte ori situația e turbure și se cere un patriotism mai presus de vederile strâmte ale coteriilor politice, a căror țintă nu e nicicând armonia între popoare, ci exploatarea lor neomenoasă din partea unor elemente cosmopolite, totuși nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din Viena cuprinde indicațiuni din cari nu se prea poate alege mult, dar pe cari totuși găsim de cuviință a le comunica, pentru a arăta ce strălucită e situația politicei noastre esterioare de când o conduce marele om de stat. Foaia vieneză zice că baronul, în trecerea la postul său de ambasador din Constantinopol, oprindu-se o zi la Sinaia, a avut acolo mai multe convorbiri cu Domnitorul. Rămânând în București asemenea o zi, a fost vizitat de miniștri și a avut
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a-i sili a primi apoi egemonia austro-ungară. S-a și încercat materialicește una ca aceasta, ocupîndu-se Bosnia, acest unghi înfundat dintre Serbia și Muntenegru. Urmările morale ale acestei dibăcii au fost cu toate astea foarte deosebite de acele pe cari ziarele vieneze le plăcea să le dezvolte. Tot astfel va fi probabil și cu noua tentativă de care a fost vorba cu ocazia întrevederii de la Ischl. Nu cătră prințul Milan, ci cătră populațiile slave în general ar trebui foile austriace să se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
unei Românii slabe și cu totul dependente de Austria și Germania. Ca o completare a acestor șiruri, în cari se subliniază cumpătarea și precauțiunea ministerului Brătianu, găsim niște informații destul de interesante în "Neue freie Presse". După cele ce află foaia vieneză, cestiunea Dunării poate fi de acuma considerată ca rezolvată în sensul Austro-Ungariei. Art. 4 al anteproiectului atribuie delegatului austriac prezidența Comisiei Dunărene și dă, în caz de paritate de voturi, preponderanță votului prezidentului. România ridicase oarecari obiecțiuni contra acestui articol
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
esclude pe Austria și pe Germania de la Dunărea de Sus și de la cea de Jos. O asemenea nedreptate nu e de-nțeles. De aceea oficioșii, sânt sau se prefac a fi foarte mânioși. Marile puteri nefiind simțitoare pentru intimidări, presa vieneză se aruncă asupra Principatelor dunărene și propune a le face să pleznească daca ar încerca cumva de-a nu voi să se lase mâncate. Alternativa e ademenitoare. Închipuiți-vă numai! Aceste mici state, chemate a-și căuta de interesele lor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu Austro-Ungaria, iar Waddington e răsturnat de Gambetta. De-atunci încoace Gambetta și-a ținut discursul de la Cherbourg, în care apelează la justiția istoriei. "Neue freie Presse" cercetează dacă d. de Varnbueler se poate considera ca un martor irecuzabil. Foaia vieneză arată în adevăr cât de mult crezământ cată să i se dea bătrânului om de stat. Ca ministru prezident în Wuertemberg d. de Varnbueler era, ca toți colegii săi din micile state germane, adversar al Prusiei; a fost în contra războiului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
această chestiune, prin via discuție a ziarelor, a dobândit însămnătatea unei cestiuni politice, în loc de-a rămânea pe terenul curat economic. Opozițiunea în România a luat cestiunea Dunării {EminescuOpXI 336} 17. Editorialul MINISTER BOERESCO UND DIE DONAUFRAGE, apărut în ziarul vienez "Die Presse", 16/28 septembrie 1880, comentat de Eminescu în articolul ["NI SE ANUNȚA DIN VIENA... "], "Timpul", 19/31 septembrie 1880. pentru a răsturna cabinetul actual și a împiedica orice înțelegere între România și Austria. Opozițiunea nu va reuși dacă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
protestațiilor "Romînului", pentru că ne-am deprins cu maniera foii oficioase de-a o vedea combătând pe față, ceea [ce] într-ascuns partidul aprobă și sprijină. [ 7 noiembrie 1880] [""NEUE FREIE PRESSE" RĂSPUNDE... "] "Neue freie Presse" răspunde la ultimatumul "Romînului". Foaia vieneză reprobează înainte de toate amestecul unor temeri politice într-o cestiune comercială. Abia se poate admite că există cineva în București care să crează serios că juna neatârnare a României ar putea să sufere daca Austria va supraveghea navigația pe Dunăre
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
înainte de toate amestecul unor temeri politice într-o cestiune comercială. Abia se poate admite că există cineva în București care să crează serios că juna neatârnare a României ar putea să sufere daca Austria va supraveghea navigația pe Dunăre. Foaia vieneză crede din contra că frica ce-o arată România în privirea aceasta e un sentiment neclar, trezit pe cale artificială de influențe străine, sentiment ce nu se poate mănține față c-o reflecțiune matură și lipsită de prejudiții. Din partea Austriei România
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ci să se întinză competența Comisiei Europene a Dunării și asupra cursului râului dintre Galați și Porțile de Fier. Românii speră că prin această propunere vor ademeni pe unele puteri de-a nu admite anteproiectul austriac. E evident, zice foaia vieneză, că prin o asemenea procedere n-ar mai exista nici o îndoială că d. Boerescu, ministrul de externe a României, face politica rusească; căci Austro-Ungaria nu poate renunța la votul preponderant iar România se află înaintea cestiunii dacă prin politica d-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
I. Neagoie), din Macedonia (Caragiani). Între ei specificând clar: "din părțile Sătmarului" îl așază și pe V. Lucaciu (p. 27).23 Într-un alt loc (cap. Eminescu la Viena, p. 56) păstrează cam aceiași ordine când se referă la studenții vienezi din cadrul "Societății literare" "...mai ales bucovineni, ardeleni de la Sibiu, de la Brașov și de la Năsăud, vreo doi-trei bănățeni ori ungureni, cei mai mulți înaintați în studii, câteva doctoranzi...". Fără să indice vreun nume, și aici I. Slavici păstrează părțile "ungurești" în care este
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
și cei de la "De propaganda fide" din Roma nu este de loc exclus ca V. Lucaciu să nu se fi oprit la Viena și să cunoască studenții de aici și preocupările lor religioase-culturale-istorice. Un argument al legăturilor sale cu studenții vienezi este faptul că V. Lucaciu fusese elev al Liceului "Premonstratens" din Oradea, de unde o seamă de tineri își continuă studiile la "Sf. Barbara" din Viena. La Oradea, V. Lucaciu era cunoscut ca unul care frecventa adunările "Societății de leptură" unde
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Tisa / Tot românul plânsu-mi-sa / Că nu poate străbate, / De-atâta străinătate...36. Ioan Slavici alături de Vasile Lucaciu. Sau: "medalionul" de la Viena nu se rupe I. Slavici a păstrat o legătură continuă cu V. Lucaciu, dovadă că veridicitatea "medalionului" de prieteni vienezi din jurul lui M. Eminescu (op.cit., cap. La Viena) trebuie luată în seamă. Câteva nedumeriri însă rămân: cum de nu i-a reproșat niciodată I. Slavici lui V. Lucaciu atitudinea din articolul Poezia lui Eminescu și Biserica catolică? Astfel, chiar în
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Bechnitz de la Sibiu care va fi întemeietorul Institutului Tipografic și va răspunde de "maniera de redactare" a revistei Tribuna al cărui director a fost I. Slavici. Rolul coagulant al păstrării prieteniei a lui I. Slavici este determinant, atât în grupul "vienez" cât și în țară. De altfel, V. Lucaciu îl stima mult, coresponda frecvent cu el (adresându-i-se "Iubite frate și amice") și se consulta împărtășindu-și proiecte. Într-o scrisoare (din 22 dec. 1909/4 ian. 1910) îl recunoaște
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
tu, măiestru, pentru ce nu și eu smeritul tău ucenic, în luptele politice...?" (op.cit., p. 162). Cum să mai spui, după o astfel de legătură de o viață, că memorialistul I. Slavici ar putea face o "confuzie" între Lucaciu-Covaciu...? "Medalionul" vienez rezistă prin loialitatea artizanului care le-a hașurat chipul distinct și le-a rămas alături prin vreme... 2. PATCAȘIU, Vasile Preot, autor de cărți bisericești, cronicar. Născut la Portița, jud. Satu Mare, la 25 decembrie 1844. Școala: Carei, Beiuș (clasele primare
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
la temelia unui nucleu dăinuitor. Remedii? Aproape nule. Cu edificiul impecabil compozițional al Teatrului s-a petrecut un tratament oarecum asemănător celui de la "Medicină". Trebuind să suporte în anii găunoasei culturalizări generalizate condiția de gazdă generoasă, clădirea concepută de arhitecții vienezi Fellner și Helmer a intrat pe mîini iresponsabile, anexîndu-i-se un "fund" cu atribute funcționale. Ce arhitect cu statut onest (nu mai vorbim de comanditar) ar accepta să intervină într-o compoziție de un atare echilibru? S-a găsit, desigur, unul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
naționalist al lui Haider, atunci tenta americănească a spectacolului nu mai părea una întîmplătoare. Vrînd-nevrînd, doamnele și domnii din Viena (i.e. "elita naturală") au "servit" mica lecție de democrație și toleranță (copiilor negri li s-au alăturat, în cor, odraslele vienezilor) administrată, vag ritos, de americani, iar preceptele lui Lincoln, în inconfundabila dicție a veneratului actor, pe fondul muzicii stenice a lui Copland, au fost extrem de concludente. Toate astea însă montate ingenios în fastul unic al concertului. Aceeași confuzie care face
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de după marele buchet de crizanteme albe și roșii, ne îmbarcă pe marele Stenway și ne ia cu el în purele înalturi. Îl rugăm cu toții, în șoaptă, să ne mai țină acolo. Cît poate. Cît putem. Din doct-vibrantul volum Jurnale intime vieneze de Jacques Le Rider, extrag pasajul: "Omule din secolul XX, nu uita că ești și cetățean, cetățean al unui stat, acestui stat îi aparții mai mult decît ție însuți! Cînd traversezi neantul sacru al unei frontiere, amintește-ți, cu umilință
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
un mod absolut onorabil." 31 ianuarie Dacă realitatea nu ar arăta așa cum arată, atunci recentul comunicat austriac privind construirea unei închisori (austriece) în România ar suna ca-n opereta Liliacul, a unui Johann Strauss care avea în vedere acea societate vieneză fin de siècle, spre care încă ne uităm cu ochi mirați, nevenindu-ne a crede că pe lume ar fi existat așa ceva. Și atît de aproape de noi. Protagoniștii din șampanizata operetă, plictisindu-se de traiul cu ștaif sclipitor, își doresc
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
stilurile ce au impus grandoare Vienei se va recurge: Schönbrunn, Rathaus, Hofburgtheater, la care din fațadele de pe Schwarzenberplatz, Cordialplatz, Herrengasse, poate la vetusta dar încîntătoare gară Unter-Döbling... Nu știm nici măcar în ce stadiu se află negocierile cu avidul de cultură vieneză regim pesedist. Știm însă cu certitudine că, prin oferta vieneză, ni se reamintește cam ce sîntem cu adevărat. În ce-i privește însă pe vărgații noștri (sîngeroși sau nu), nu vă dați seama, cît n-ar da, scumpii de ei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Rathaus, Hofburgtheater, la care din fațadele de pe Schwarzenberplatz, Cordialplatz, Herrengasse, poate la vetusta dar încîntătoare gară Unter-Döbling... Nu știm nici măcar în ce stadiu se află negocierile cu avidul de cultură vieneză regim pesedist. Știm însă cu certitudine că, prin oferta vieneză, ni se reamintește cam ce sîntem cu adevărat. În ce-i privește însă pe vărgații noștri (sîngeroși sau nu), nu vă dați seama, cît n-ar da, scumpii de ei, să facă iarna într-un zdup de patru stele.... 17
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
1853-1856, s-a pronunțat în privința obiectivelor geostrategice ale Vienei și anume, dacă Austria a intenționat cu adevărat să anexeze Principatele sau a urmărit doar să creeze bazele viitoarei ei expansiuni economice și politice, ce capacitate de influență a exercitat diplomația vieneză asupra conduitei factorilor decizionali de la București și Iași pe durata ostilităților militare, în sfârșit, care a fost reacția românilor față de politica austriacă în sud-estul european, în general, la Dunărea de Jos, în speță. Maniera de abordare a temei, elementele de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]