894 matches
-
d. Hr.4, cînd Analele din Ulster au consemnat primele atacuri ale vikingilor asupra insulei Lambey, din nordul Dublinului, si a altor două insule din largul coastei de vest a Irlandei (Inishmurray și Inishboffin). Timp de treizeci de ani incursiunile vikingilor norvegieni au vizat numai regiunile de coastă. Începînd cu anul 830, au urmat atacuri în interiorul Irlandei, fluviile și lacurile facilitînd accesul invadatorilor. Expedițiile lor urmăreau obținerea unei prazi cît mai importante, indiferent de mijloacele utilizate. Principalele obiective au fost mănastirile
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
vizat numai regiunile de coastă. Începînd cu anul 830, au urmat atacuri în interiorul Irlandei, fluviile și lacurile facilitînd accesul invadatorilor. Expedițiile lor urmăreau obținerea unei prazi cît mai importante, indiferent de mijloacele utilizate. Principalele obiective au fost mănastirile, pe care vikingii le profanau și jefuiau fără nici un fel de remușcări, ei fiind încă pagini. Pericolul viking a luat o nouă formă între 840-850 d. Hr., cînd oamenii nordului au început să ierneze și să-și stabilească baze permanente în Irlanda. S-
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
și lacurile facilitînd accesul invadatorilor. Expedițiile lor urmăreau obținerea unei prazi cît mai importante, indiferent de mijloacele utilizate. Principalele obiective au fost mănastirile, pe care vikingii le profanau și jefuiau fără nici un fel de remușcări, ei fiind încă pagini. Pericolul viking a luat o nouă formă între 840-850 d. Hr., cînd oamenii nordului au început să ierneze și să-și stabilească baze permanente în Irlanda. S-au stabilit în zona coastelor, punînd bazele unor viitoare orașe irlandeze: Limerick (Hlymrekr), Wexford (Veigsfjörth
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
bazele unor viitoare orașe irlandeze: Limerick (Hlymrekr), Wexford (Veigsfjörth), Waterford (Vetrafjörth), Wicklow (Vikingalo) și mai ales Dublin (cuvînt ce în irlandeză înseamnă "Baltă Neagră"). În tot acest interval, insula a cunoscut aceleași tulburări interne. Așezările permanente i-au adus pe vikingi în contact direct cu populația irlandeză. Integrarea lor a fost ușurată de trecerea lor la creștinism (începînd de la mijlocul secolului al X-lea) și de căsătoriile mixte. Lovitură de grație a fost dată vikingilor de către Brian Boru (Bóruma), personaj emblematic
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
Așezările permanente i-au adus pe vikingi în contact direct cu populația irlandeză. Integrarea lor a fost ușurată de trecerea lor la creștinism (începînd de la mijlocul secolului al X-lea) și de căsătoriile mixte. Lovitură de grație a fost dată vikingilor de către Brian Boru (Bóruma), personaj emblematic pentru istoria Irlandei. Devenit rege al Munsterului în 978 d. Hr., el a constrîns și regatul Leinster să i se supună în 983. Brian Boru a cucerit apoi orașul viking Dublin, instalînd un rege
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
grație a fost dată vikingilor de către Brian Boru (Bóruma), personaj emblematic pentru istoria Irlandei. Devenit rege al Munsterului în 978 d. Hr., el a constrîns și regatul Leinster să i se supună în 983. Brian Boru a cucerit apoi orașul viking Dublin, instalînd un rege vasal. În 1002, regele regilor Maél Sechnaill a fost obligat să-i cedeze titlul. Regele viking al Dublinului s-a revoltat, fiind învins de Brian Boru la Clontraf, în Vinerea Mare a anului 1014. După Clontraf, orașele
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
d. Hr., el a constrîns și regatul Leinster să i se supună în 983. Brian Boru a cucerit apoi orașul viking Dublin, instalînd un rege vasal. În 1002, regele regilor Maél Sechnaill a fost obligat să-i cedeze titlul. Regele viking al Dublinului s-a revoltat, fiind învins de Brian Boru la Clontraf, în Vinerea Mare a anului 1014. După Clontraf, orașele vikinge au fost încadrate în sfera de influență a regilor irlandezi. Vikingii ca element distinct au dispărut treptat de pe scena
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
a fost obligat să-i cedeze titlul. Regele viking al Dublinului s-a revoltat, fiind învins de Brian Boru la Clontraf, în Vinerea Mare a anului 1014. După Clontraf, orașele vikinge au fost încadrate în sfera de influență a regilor irlandezi. Vikingii ca element distinct au dispărut treptat de pe scena politică irlandeză în decursul a două secole, între 950-1169. Contribuția lor cea mai însemnată la dezvoltarea Irlandei au fost orașele-porturi pe care le-au întemeiat, si mai ales Dublinul. Cel de al
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
irlandaise, Ellipses, Paris, 1997 13. Joannon, Pierre, Histoire de l'Irlande, Plon, 1973 14. Kee, Robert, Ireland. A History, Weidenfeld and Nicolson, London 1982 15. Lee, J.J., Ireland 1912-1985. Politics and Society, Cambridge University Press, 1986 16. Logan, F. Donald, Vikingii în istorie, Editura Bălcescu, București, 1990 17. Lyons, F.S.L, Ireland since the Famine, Fontana Press, London, 1973 18. Mac Laughin, Jim (ed.), Location and Dislocation în Contemporary Irish Society. Emigration and Irish Identities, Cork University Press, 1997 19. Macardle
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
www. cbc.ca /world /usvotes /story/ 2008/10/03/ us-debate-polls. html?ref=rss. Chapman, Roger (ed.), Culture Wars: An Encyclopedia of Issues, Viewpoints, and Voices, M.E. Sharpe, Armonk, NY și Londra, England, 2010. Charters, Ann (ed.), The Portable Beat Reader, Viking, New York, 1992. Chomsky, Hegemony or Survival: America's Quest for Global Dominance, Metropolitan Books, New York, 2003. Ciugureanu, Adina, Efectul de bumerang, Institutul European, Iași, 2007. Colombani, Jean-Marie, "Nous sommes tous Americains", Le Monde, <http://www.lemonde. fr/idees/article/2007
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
în care era urmată legea locului, stabilită de înțelepți, dar care a asimilat treptat și ideile de bază din dreptul roman. După secolul al VII-lea, s-au remarcat în mod deosebit germanicii nordici (suedezii, norvegienii, danezii), cunoscuți sub denumirile vikingi și normanzi, care au invadat în mod repetat coastele europene și zona continentală nordică de la vest de Marea Baltică. În acest mod, influența scandinavă asupra Europei a fost imensă, manifestîndu-se în Anglia și în Normandia (Franța), precum și în bazinul mediteranean, în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și în Normandia (Franța), precum și în bazinul mediteranean, în Spania și, îndeosebi în Sicilia, pe care au ocupat-o mai mult timp, dar și spre est în centrul continentului, unde au fondat Rusia Kieveană. La începutul secolului al IX-lea, vikingii au făcut incursiuni numeroase pe coastele franceze ale Mării Mînecii, înaintînd uneori pe continent pînă în zona Parisului. De aceea, la începutul secolului următor, regele Franței a cedat nordicilor o zonă de litoral, în care s-a organizat ducatul Normandiei
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
au făcut incursiuni numeroase pe coastele franceze ale Mării Mînecii, înaintînd uneori pe continent pînă în zona Parisului. De aceea, la începutul secolului următor, regele Franței a cedat nordicilor o zonă de litoral, în care s-a organizat ducatul Normandiei. Vikingii au venit aici însă fără femei și, din căsătoriile cu localnice, s-a ajuns ca generațiile următoare să vorbească limba franceză, încît în timp germanica nordică n-a mai fost în uz, iar cînd Wilhelm Normandul (supranumit Cuceritorul) a ocupat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
au transmis Vestului european, aflat în plin proces al prefacerii. Ei s-au creștinat și s-au stabilizat, întemeind state puternice, încît, începînd cu secolul al XI-lea, au putut participa la Cruciade, alături de celelalte popoare creș-tine. Dar, dacă influența vikingilor a ajuns pînă la Roma, ea nu s-a manifestat în Bizanț și în zona de nord-est, unde slavii au opus o rezistență îndîrjită expansiunii lor. Din perspectivă europeană, germanicii scandinavi au avut cea mai mare importanță în realizarea configurației
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
intensive a agriculturii, germanicii anglo-saxoni (împreună cu nord-americanii) reprezentînd a treia treaptă și cea mai recentă. De altfel, multe dintre trăsăturile culturale și lingvistice ale anglo-saxonilor actuali (englezilor) sînt de origine nordică, preluate fie în forma lor autentică, în vremea ocupației vikingilor a unor zone din Anglia, fie într-o formă modificată, în vremea ocupației normande, normanzii francezi fiind la origine scandinavi. Epoca medie Un fenomen cu ample implicații în comunicarea culturală și lingvistică în arealul european l-a reprezentat Creștinismul, una
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
asiatică, iar căderea Bizanțului sub turci în anul 1453 a pecetluit soarta Estului. Prin întreruperea contactului cu Bizanțul și prin invazia tătarilor, rușii moscoviți au ajuns în situația de a modifica tradiția Rusiei Kievene, cu geneza în modelul stabilit de vikingii suedezi în secolul al IX-lea, care dominaseră timp îndelungat rîurile rusești și dezvoltaseră numeroase căi de comunicație. Influența asiatică a impregnat rușilor modelul unui nemilos regim despotic, ce presupunea exploatarea populațiilor ocupate, fără nici o grijă pentru emanciparea și civilizarea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
precum fenomenele umlaut și ablaut). Primele inscripții runice în limba daneză datează din secolul al IX-lea, dar limba literară care se va dezvolta după secolul al XIII-lea, îndeosebi prin textele juridice, este marcată de diferențieri dialectale. În timpul expansiunii vikingilor, daneza a fost vorbită în Normandia (Franța) și în Anglia. Normele unitare ale limbii literare au început să se fixeze după răspîndirea Reformei, în secolul al XVI-lea, cînd au început să pătrundă cuvinte din latină, din franceză și, mai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Hr. au venit aici, de pe continent, triburile germanice ale anglilor, saxonilor și iuților, astfel încît prin contopirea dialectelor vorbite de aceștia și pe baza unui substrat celt și latin a luat naștere o limbă germanică cu pronunțate trăsături particulare. Invazia vikingilor, din secolul al IX-lea, și îndelungata ocupație normandă de peste 200 de ani (după anul 1066, cînd normanzii vorbeau un dialect al limbii franceze) au adus elemente de adstrat numeroase și importante. Limba engleză veche avea o structură gramaticală preponderent
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
they, them, their, ceea ce atestă existența unei forțe deosebite de influențare 50. Ca atare, multe dintre simplificările din morfologia limbii engleze, care presupun numeroase treceri de la redarea sintetică la acea analitică, trebuie considerate ca fiind datorate influenței limbii vorbite de vikingi, căci aceasta avea asemenea fenomene. Lexicul limbii engleze este foarte bogat, datorită receptivității mari în ceea ce privește împrumuturile, dar și datorită faptului că un număr de cuvinte simple servesc ca bază pentru realizarea a numeroase formații noi, derivate și compuse. În privința lexicului
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în acea vreme era creștinismul și acesta este motivul că, în secolul al IX-lea, Imperiul Roman de Apus a renăscut în Germania sub sceptrul lui Carol cel Mare, avînd la granița vestică regatul francilor și la cea estică regatul vikingilor ce întemeiaseră Rusia Kieveană. Totuși, ca urmare a contactelor cu triburile germanice, în vorbirea populațiilor de limbă latină au pătruns încă de timpuriu un număr mare de cuvinte germanice, iar, prin latină, s-au transmis unor limbi romanice: bandum "steag
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în aceeași limbă-bază, un alt aspect al comunicării interger-manice este reprezentat de influențele reciproce care s-au manifestat de-a lungul timpului pe spații mai largi sau mai restrînse. Un prim aspect important al acestei influențări este cel al expansiunii vikingilor (secolele IX-XI), cînd elemente lexicale din germanica nordică sînt introduse în neerlandeză și, îndeosebi, în engleză (bank "mal", to call "a chema", crop "recoltă", to guess "a ghici", to happen "a se întîmpla", knife "cuțit", to seem "a părea", skin
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Science”, în The Philosophy of Social Explanation, Alan Ryan (coord.), Oxford University Press, Oxford UK, 1973. Taylor, Michael, The Possibility of Cooperation, Cambridge University Press, Cambridge UK, 1987. Thomas, Lewis, Late Night Thoughts on Listening to Mahler’s Ninth Symphony, Viking Press, New York, 1983. Toulmin, Stephen, The Uses of Argument, Cambridge University Press, Cambridge UK, 1964. Tsebelis, George, Veto Players, Russell Sage Fundation, New York, 2002. Tufte, Edward, Data Analysis for Politics and Policy, Prentice-Hall, Englewood Cliffs NJ, 1974. Van Evera, Stephen
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
pe care o au și astăzi. A urmat epoca de bronz, în perioada anilor 1800-500 î. Hr. Ornamentele în bronz dovedesc civilizația înfloritoare de atunci. Epoca fierului a început în secolul al VI-lea î. Hr. și a fost caracterizată de expedițiile vikingilor, care au început, în mod subit, la mijlocul secolului al VIII-lea, de la coasta orientală a Balticii, spre Rusia, pe fluvii, de la mijlocul secolului al IX-lea etc. În perioada vikingilor, suedezii au intrat, pentru prima oară, în contact cu creștinismul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
al VI-lea î. Hr. și a fost caracterizată de expedițiile vikingilor, care au început, în mod subit, la mijlocul secolului al VIII-lea, de la coasta orientală a Balticii, spre Rusia, pe fluvii, de la mijlocul secolului al IX-lea etc. În perioada vikingilor, suedezii au intrat, pentru prima oară, în contact cu creștinismul. În anul 1164, primul arhiepiscop al Suediei a fost înscăunat la Uppsala. Suedia era un regat autonom, condus de un rege; la mijlocul secolului al XIII-lea, se putea vorbi de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
pentru o nouă Constituție. Reforma constituțională: analiză și proiecții, Editura Universul Juridic, București, 2012. Dimancea, Lavinia, "Față în față cu Republica Iliescu și Constantinescu merg pe mâna actualului sistem", în Jurnalul Național, 10.04.2007. Doren, Carl van, Benjamin Franklin, Viking, New York, 1938. Dragomir, Otilia; Miroiu, Mihaela (eds.), Lexicon feminist, Editura Polirom, Iași, 2002. Drăganu, Tudor, Drept constituțional și instituții politice, vol. I, Editura Lumina Lex, București, 1998. Duverger, Maurice, "A new political system model: semi-presidential government", în European Journal of
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]