10,890 matches
-
menținerea în dosar a probelor obținute în mod nelegal în procesul penal poate produce un efect cognitiv contradictoriu, de natură să afecteze procesul formării convingerii dincolo de orice îndoială rezonabilă a completului de judecată învestit cu soluționarea cauzei, referitoare la vinovăția sau nevinovăția inculpatului, contrar dreptului la un proces echitabil și prezumției de nevinovăție. Astfel, Curtea a subliniat că „accesul permanent al judecătorului învestit cu soluționarea cauzei penale la mijloacele materiale de probă declarate nule nu poate avea ca efect decât
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
cu cele pe care el este obligat să le aibă în vedere la soluționarea raportului juridic penal de conflict ce face obiectul cauzei. În aceste condiții, în situația în care probele obținute în mod nelegal sunt de natură a demonstra vinovăția făptuitorului, observarea lor repetată de către instanța de judecată sporește și chiar materializează riscul înlocuirii acestora, în cadrul raționamentului judiciar, cu simpla convingere formată, prin mecanisme pur cognitive, tocmai pe baza respectivelor probe, operațiune logică nepermisă judecătorului, având în vedere
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
parcursul procesului penal, are loc o observare repetată a probelor ce constituie informații clasificate, de natură să reîmprospăteze memoria judecătorului și să îi influențeze convingerile referitoare la vinovăția/nevinovăția inculpatului. Astfel cum a reținut Curtea în jurisprudența sa, din perspectiva stabilirii vinovăției pentru săvârșirea faptelor prevăzute de legea penală și, implicit, pentru răsturnarea prezumției de nevinovăție, procesul penal parcurge mai multe etape, caracterizate prin diferite niveluri de probațiune, de la bănuiala rezonabilă la dovedirea vinovăției dincolo de orice îndoială rezonabilă, și, pe
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
Curtea în jurisprudența sa, din perspectiva stabilirii vinovăției pentru săvârșirea faptelor prevăzute de legea penală și, implicit, pentru răsturnarea prezumției de nevinovăție, procesul penal parcurge mai multe etape, caracterizate prin diferite niveluri de probațiune, de la bănuiala rezonabilă la dovedirea vinovăției dincolo de orice îndoială rezonabilă, și, pe tot acest parcurs, anterior ultimului moment procesual menționat, prezumția de nevinovăție subzistă, fiind aplicabile prevederile art. 23 alin. (11) din Constituție (Decizia nr. 362 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
unei decizii de admitere pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în dezlegarea unei chestiuni de drept sau în soluționarea unui recurs în interesul legii, o faptă determinată nu mai întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni sau forma de vinovăție cerută de lege pentru existența infracțiunii. » “ ... 150. Se susține, în esență, că textul de lege criticat este contrar prevederilor art. 126 alin. (3), ale art. 61 alin. (1) coroborat cu art. 1 alin. (4) și ale art. 1 alin. (5
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
a legii de către celelalte instanțe judecătorești, în legiuitor, atunci când deciziile de admitere pronunțate în mecanismele de unificare a jurisprudenței au în vedere aspectul că o faptă determinată nu mai întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni sau forma de vinovăție cerută de lege pentru existența infracțiunii. ... 151. În raport cu obiecția astfel formulată, Curtea reține că reglementarea criticată asimilează legii penale de dezincriminare decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dezlegarea unei chestiuni de drept sau în
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
Justiție în dezlegarea unei chestiuni de drept sau în soluționarea unui recurs în interesul legii, care are următoarele efecte: (i) o faptă determinată nu mai întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni; (ii) o faptă determinată nu mai întrunește forma de vinovăție cerută de lege pentru existența infracțiunii. Curtea reține că art. 595 din Codul de procedură penală reglementează procedura de punere în aplicare a dispozițiilor unei legi penale noi în sensul art. 4 sau art. 6 din Codul penal, după caz
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
analiza încălcării prevederilor din regulamentul intern, din fișa de post, din contractul individual de muncă, din contractul colectiv de muncă aplicabil; ... d) analiza și stabilirea împrejurărilor în care a fost săvârșită fapta încadrată drept abatere disciplinară; ... e) analiza gradului de vinovăție a salariatului, precum și consecințele abaterii disciplinare; ... f) verificarea eventualelor sancțiuni disciplinare suferite anterior de salariat; ... g) întocmește un referat prin care propune managerului sancțiunea disciplinară ce urmează a fi aprobată de către manager prin decizie de sancționare. ... Articolul 50
REGULAMENT din 19 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270588]
-
prezintă relevanță, condamnările, acțiunile de urmărire penală în curs sau cercetările administrative în curs. (2) În scopul stabilirii relevanței potrivit alin. (1) , trebuie avute în vedere elemente precum: tipul de condamnare sau punerea în mișcare a acțiunii penale, forma de vinovăție și de participație, sancțiunea aplicată, faza procesuală, circumstanțele atenuante sau agravante în care s-a produs fapta, gravitatea oricărei infracțiuni sau contravenții ori a acțiunii de supraveghere, timpul scurs de la comiterea faptei, comportamentul ulterior comiterii faptei, relevanța infracțiunii sau
REGULAMENT nr. 4 din 12 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270483]
-
sau un efect de afectare evidentă a intereselor altei întreprinderi, în timp ce, în cazul culpei, întreprinderea putea, în mod rezonabil, să prevadă că prin comportamentul său va ajunge la aceleași rezultate. Atât intenția, cât și culpa reprezintă forme de vinovăție și atrag răspunderea contravențională în cazul încălcărilor prevăzute de lege; ... e) urmarea produsă - evidențierea faptului că încălcarea constatată a afectat, spre exemplu, existența unei concurențe loiale pe piața analizată, prin atingerea adusă imaginii/ credibilității/intereselor financiare ale întreprinderii afectate, precum și
INSTRUCȚIUNI din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271229]
-
simplificată, prevăzută de dispozițiile art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, nu poate fi legal încuviințată și aplicată de către instanța judecătorească în situația în care inculpatul recunoaște doar faptele în materialitatea lor, iar nu și forma de vinovăție. Efectele acestei proceduri trebuie reținute mai ales în situația în care sunt analizate toate probele, iar acestea sunt recunoscute efectiv. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Decizia penală nr. 872/A din 21 iunie 2019
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
viață. Protejarea dreptului la viață prin capitolul anterior menționat este realizată de către legiuitor prin incriminarea atât a faptelor săvârșite cu intenție (de exemplu, omorul - art. 188, omorul calificat - art. 189), cât și a celor săvârșite cu alte forme de vinovăție (de exemplu, uciderea din culpă - art. 192). Totodată, protejarea dreptului la viață se realizează de către legiuitor și prin reglementarea altor infracțiuni, care, deși nu se regăsesc în capitolul anterior menționat, au ca scop ocrotirea directă a acestui drept fundamental
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
de procedură derogatorii de la dreptul comun, ce presupun soluționarea cu celeritate a unor cauze penale pentru care cercetarea judecătorească propriu-zisă devine redundantă, întrucât în faza de urmărire penală au fost dezlegate toate aspectele legate de existența infracțiunii și de vinovăția inculpatului (în același sens este Decizia nr. 775 din 18 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 21 martie 2022, paragraful 14). Pe de altă parte, dispozițiile art. 396 alin. (10) din Codul de
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
care se neagă principiul aflării adevărului. Prin urmare, nu simpla recunoaștere a învinuirii, chiar și integrală, este determinantă pentru a se da eficiență unui proces echitabil desfășurat în limitele legalității și imparțialității, aceasta constituind doar o condiție procedurală, ci stabilirea vinovăției inculpatului cu privire la faptele reținute în sarcina sa (Decizia nr. 220 din 17 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 26 iunie 2018, paragraful 23). Instanța de contencios constituțional a statuat că soluționarea
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
alin. (1) din Legea fundamentală. ... 26. De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat ca fiind o trăsătură comună a sistemelor europene de justiție penală ca un acuzat să obțină atenuarea acuzațiilor sau reducerea pedepsei sale în schimbul recunoașterii vinovăției sau al pledării poziției de nolo contendere înaintea procesului ori pentru cooperare substanțială cu organul de urmărire penală. Nu poate fi nimic nepotrivit în procedeul de negociere a acuzațiilor sau a pedepsei, ca atare. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
38.797/17, pct. 30-38, 16 iulie 2019). ... 10. Rezultă în special că, în opinia Curții, atunci când o instanță de control judiciar este competentă să analizeze atât situația de fapt, cât și chestiunile de drept și să studieze în ansamblu problema vinovăției, ea nu poate, din motive ce țin de echitatea procedurii, să tranșeze asupra chestiunilor respective fără o apreciere nemijlocită a declarațiilor persoanei care susține că nu a comis actul considerat drept infracțiune (Ekbatani împotriva Suediei, Hotărârea din 26 mai 1988
HOTĂRÂREA din 7 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272180]
-
să fi examinat direct aceste probe, în pofida cererii formulate în acest sens de parchet (supra, pct. 4). ... 12. Elementele de probă pe care Curtea de Apel Timișoara a trebuit să le analizeze pentru a se pronunța cu privire la vinovăția reclamantului aveau, în esență, un caracter faptic, această instanță fiind sesizată să stabilească dacă reclamantul a acționat sau nu cu rea-credință la momentul depunerii cererii de solicitare a unei subvenții (a se vedea pct. 7 de mai sus, în raport
HOTĂRÂREA din 7 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272180]
-
acestor funcții sau ar aduce atingere prestigiului justiției, la stabilirea bunei reputații avându-se în vedere următoarele criterii: a) gravitatea faptei, astfel cum rezultă din natura acesteia și din împrejurările în care a fost săvârșită, din forma și gradul de vinovăție, precum și din sancțiunea aplicată; ... b) conduita persoanei înainte și după săvârșirea faptei, care relevă perseverența în săvârșirea unor fapte de natura celor prevăzute la alin. (6) , sancționate ca atare. ... (8) Rezultatele verificării se consemnează în cuprinsul raportului referitor la
REGULAMENT din 28 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271836]
-
ce îi vizează pe ceilalți inculpați. În acest context, prezintă elemente referitoare la imparțialitatea instanței, arătând că, spre deosebire de dispozițiile art. 478 alin. (5) din Codul de procedură penală care prevăd expres că încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției de către unii dintre inculpați nu aduce atingere prezumției de nevinovăție a celorlalți inculpați pentru care nu s-a încheiat acord, în cazul recunoașterii învinuirii dispozițiile criticate nu protejează prezumția de nevinovăție. În final, prezintă Decizia nr. 17 din 12
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
art. 64 din Codul de procedură penală, a cazurilor de incompatibilitate ale judecătorului. Curtea a reținut că standardul de evaluare a imparțialității judecătorului care se pronunță în cauze între care există conexitate sau indivizibilitate, în ipoteza judecății în cazul recunoașterii vinovăției, a fost de principiu stabilit de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii prin Decizia nr. 17 din 12 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
320^1 din Codul de procedură penală și-a exprimat părerea cu privire la soluția ce ar putea fi dată în cauza disjunsă“. În acest sens, instanța supremă a reținut că procedura simplificată presupune o analiză a condițiilor în care recunoașterea vinovăției proprii produce efectele prevăzute de lege, astfel că probele administrate în faza de urmărire penală față de persoana care solicită aplicarea acestei proceduri sunt suficiente pentru a permite stabilirea unei pedepse pentru fapta proprie, ceea ce înlătură posibilitatea ca instanța
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
astfel că probele administrate în faza de urmărire penală față de persoana care solicită aplicarea acestei proceduri sunt suficiente pentru a permite stabilirea unei pedepse pentru fapta proprie, ceea ce înlătură posibilitatea ca instanța de judecată să se refere la vinovăția persoanelor față de care cercetarea judecătorească va continua în cauza disjunsă. În situația trimiterii în judecată a mai multor inculpați, instanța are de evaluat vinovăția fiecăruia dintre ei, ceea ce exclude de jure antepronunțarea judecătorului cu privire la vinovăția unui
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
pentru fapta proprie, ceea ce înlătură posibilitatea ca instanța de judecată să se refere la vinovăția persoanelor față de care cercetarea judecătorească va continua în cauza disjunsă. În situația trimiterii în judecată a mai multor inculpați, instanța are de evaluat vinovăția fiecăruia dintre ei, ceea ce exclude de jure antepronunțarea judecătorului cu privire la vinovăția unui inculpat în evaluarea vinovăției altuia. Chiar dacă acțiunea penală este indivizibilă, extinzându-se asupra tuturor celor care au participat la comiterea infracțiunii, caracterul personal al
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
la vinovăția persoanelor față de care cercetarea judecătorească va continua în cauza disjunsă. În situația trimiterii în judecată a mai multor inculpați, instanța are de evaluat vinovăția fiecăruia dintre ei, ceea ce exclude de jure antepronunțarea judecătorului cu privire la vinovăția unui inculpat în evaluarea vinovăției altuia. Chiar dacă acțiunea penală este indivizibilă, extinzându-se asupra tuturor celor care au participat la comiterea infracțiunii, caracterul personal al acțiunii penale subzistă, ca o consecință a caracterului personal al răspunderii penale. În consecință
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
care cercetarea judecătorească va continua în cauza disjunsă. În situația trimiterii în judecată a mai multor inculpați, instanța are de evaluat vinovăția fiecăruia dintre ei, ceea ce exclude de jure antepronunțarea judecătorului cu privire la vinovăția unui inculpat în evaluarea vinovăției altuia. Chiar dacă acțiunea penală este indivizibilă, extinzându-se asupra tuturor celor care au participat la comiterea infracțiunii, caracterul personal al acțiunii penale subzistă, ca o consecință a caracterului personal al răspunderii penale. În consecință, în faza de urmărire penală
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]