1,358 matches
-
salata ta. Nu-i nici urmă de carbohidrat la un kilometru în jurul ei. Bine, cu excepția cartofilor mei. I-am fluturat unul prin față înainte să-l bag în gură. Are dreptate, Vi, zise Hugo. Cine știe ce Dumnezeu îți fac injecțiile alea. Violet era posomorâtă. —Păi, nu le folosesc în fiecare zi, zise ea, bosumflată. Numai atunci când sar un pic calul. Ca și Philip, zisei eu, după prânzul cu impresarul lui Hugo. Ochii cei mari ai lui Violet scăpărară. — Acela nu a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Dumnezeu îți fac injecțiile alea. Violet era posomorâtă. —Păi, nu le folosesc în fiecare zi, zise ea, bosumflată. Numai atunci când sar un pic calul. Ca și Philip, zisei eu, după prânzul cu impresarul lui Hugo. Ochii cei mari ai lui Violet scăpărară. — Acela nu a fost un accident, zise ea, aplecându-se către mine, peste masă, abandonând în farfurie o grămăjoară de piept de pui pe care o luase cu furculița. Philip n-ar fi făcut niciodată o asemenea greșeală. Niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
cel puțin cinci-șase. Și? zise Hugo. —Păi, când l-au găsit, își făcuse trei. Dar nu mai rămăsese nici una. Au căutat peste tot. Și în apartamentul lui. —Ei și? făcu Hugo nerăbdător. Poate că și le făcuse deja pe celelalte. Violet clătina din cap. —I le-am dat abia acum câteva zile. Și am fost împreună. Aș fi știut dacă și-ar fi făcut vreuna. Oricum, era foarte atent, după cum am spus. Nu și-ar fi făcut în fiecare zi sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
probabil mai există încă în circulație două-trei seringi? —Cel puțin, zise Violet. —De ajuns pentru a omorî pe cineva, spusei eu. Așa că dacă Philip nu s-a sinucis, criminalul s-a asigurat că are rezerve în caz că vrea să repete figura. Violet încuviința printr-o mișcare a capului. L-am privit pe Hugo. — Ce gând optimist, zise el, dând farfuria la o parte din fața lui și întinzându-se după sticla de vin. Până la urmă, Sam, s-ar putea să nu trebuiască să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
optimist, zise el, dând farfuria la o parte din fața lui și întinzându-se după sticla de vin. Până la urmă, Sam, s-ar putea să nu trebuiască să termini singură sticla. Umplu din nou paharul lui și pe cel al lui Violet. Am tras cu toții o dușcă zdravănă. Superficiali și limitați cum ne aflam, în mod evident, acesta părea singurul răspuns potrivit la auzul celei mai recente vești din partea lui Violet. *** Hugo insistă să-mi aleagă el hainele pe care urma să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
sticla. Umplu din nou paharul lui și pe cel al lui Violet. Am tras cu toții o dușcă zdravănă. Superficiali și limitați cum ne aflam, în mod evident, acesta părea singurul răspuns potrivit la auzul celei mai recente vești din partea lui Violet. *** Hugo insistă să-mi aleagă el hainele pe care urma să le port în seara aceea. Ne-am întors la studioul meu, iar el s-a amuzat copios frunzărind prin absolut toate hainele atârnate pe cuierul meu, comentând, cu înjurături
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
ceilalți, care avem pielea de diferite nuanțe de galben murdar. Și Tabitha, de o zveltețe diafană, îmbrăcată într-o rochie bleumarin cu bretele, cu părul negru prins în vârful capului într-un stil pe care bănuiam că-l copiază după Violet, avea exact aceeași nuanță de piele cu bronzul permanent, ridat și tanat al Donatellei Versace. Numai că, în cazul Tabithei, culoarea era naturală, iar pielea ei era netedă și fără cusur. Și-au ridicat privirile când am trecut pe lângă ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
zise ea, schițând un zâmbet care nu avu nici pe departe efectul dorit. Doar că sunt un pic gânditoare în seara asta. — A, păi e strict interzis, zise Hugo cu tărie. Dar nu-ți face griji, avem antidotul. —Dragii mei! Violet descinse printre noi, cu o sticlă de șampanie într-o mână și un mănunchi de pahare în cealaltă. Frumoasă, ca întotdeauna, în seara aceea, Violet era atât de bine aranjată încât părea la fel de ireală ca un fotomodel: avea un machiaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
în miez de noapte pe străduțele din spatele stației King’s Cross să-și facă veacul sub un felinar, unduindu-și șoldurile în fața mașinilor în trecere. — Când se publică articolul? zise Janey, pe care o cam suspectam că o place pe Violet. Janey se înviorase în mod vizibil și nu puneam lucrul acesta pe seama șampaniei. Ea nu bea decât vin roșu. —Mâine, zise Violet. Perfect pentru piesă. —Despre ce e, Vi, viață, amor și frumusețe? întrebă Hugo. —În principal, spuse Violet. Bineînțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
după toate chestiile alea de scandal de săptămâna trecută mi-am promis că nu mai răspund la întrebări despre el. Tabloidele tot anunțau cu surle și trâmbițe moartea lui Philip Cantley de vreo câteva zile. Totul se învârtea în jurul lui Violet și al insulinei - deși, în lipsa dovezilor, nu putuseră decât să presupună că ar fi vreo legătură între cele două. La teatru, lumea se distrase pe cinste citind titluri ca: „Cum își menține silueta fata Fuchsia cea sexy?“, „Ucigaș îndrăgostit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
și al insulinei - deși, în lipsa dovezilor, nu putuseră decât să presupună că ar fi vreo legătură între cele două. La teatru, lumea se distrase pe cinste citind titluri ca: „Cum își menține silueta fata Fuchsia cea sexy?“, „Ucigaș îndrăgostit de Violet, frumusețea de la TV“, „Amor cu omor“ (în the Sun. Ăsta mi s-a părut chiar bun). Dând dovadă de înțelepciune, Violet refuzase să dea interviuri, astfel că ziariștii au pus cap la cap datele legate de uciderea lui Shirley Lowell
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
lumea se distrase pe cinste citind titluri ca: „Cum își menține silueta fata Fuchsia cea sexy?“, „Ucigaș îndrăgostit de Violet, frumusețea de la TV“, „Amor cu omor“ (în the Sun. Ăsta mi s-a părut chiar bun). Dând dovadă de înțelepciune, Violet refuzase să dea interviuri, astfel că ziariștii au pus cap la cap datele legate de uciderea lui Shirley Lowell și de moartea lui Philip Cantley într-un mod cât se poate de sugestiv. Philip Cantley jucase rolul omului rău în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Cantley într-un mod cât se poate de sugestiv. Philip Cantley jucase rolul omului rău în ultimul seria din Suspecți principali, din care cauză fața lui le devenise vag cunoscută cititorilor de tabloide, la care se adăuga relația lui cu Violet, apoi talentul ei de a ieși în public în niște rochii care păreau, chiar și la o a doua privire, o variantă de lux a celor pe care le purtau tipele care sprijineau felinarele pe Goods Way, și uite așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
care le purtau tipele care sprijineau felinarele pe Goods Way, și uite așa s-a născut povestea, iar ei au profitat din plin de tot ce li se oferea. Desigur, toate speculațiile fuseseră ilustrate cu instantanee cu poze în care Violet apare în rolul Fuchsia, în care nu părea mai mare de șaisprezece ani, cu ochii ei mari, cu cârlionți și cu botic - Violet Elizabeth Bott pe post de adolescentă care-ți dă de furcă, i-am spus eu lui Hugo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
de tot ce li se oferea. Desigur, toate speculațiile fuseseră ilustrate cu instantanee cu poze în care Violet apare în rolul Fuchsia, în care nu părea mai mare de șaisprezece ani, cu ochii ei mari, cu cârlionți și cu botic - Violet Elizabeth Bott pe post de adolescentă care-ți dă de furcă, i-am spus eu lui Hugo, pe un ton amar. Trebuie să recunosc că i s-a părut amuzant. Totuși, ziarele scoseseră la defilare mai ales câteva fotografii sexy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
post de adolescentă care-ți dă de furcă, i-am spus eu lui Hugo, pe un ton amar. Trebuie să recunosc că i s-a părut amuzant. Totuși, ziarele scoseseră la defilare mai ales câteva fotografii sexy cu ea, care Violet susținea că-i fuseseră făcute cu ani în urmă de cineva în care avusese încredere și care profitase de naivitatea ei. De fapt, acolo nu era mai goală decât în seara aceasta, dar pozițiile de acolo erau cu siguranță mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
afectat. Și după toate tulburările astea, ne-am gândit că ar fi mai bine să ne apucăm imediat de treabă. Pentru moment numai eu și Jeremy. Acesta era actorul care-l juca pe Torvald. —Ben e regizorul, nu? întrebă Janey. Violet dădu din cap. Abia aștept să lucrez cu el. E absolut de acord cu modul în care o văd eu pe Nora, lucru de o importanță vitală. Cred că-i cam manipulează pe ceilalți, adăugă ea, gânditoare. Și uneori e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
bazează pe șarmul lor și nu prea bagi de seamă ce spun de fapt. Se poartă chiar ca o vacă față de săraca Christina. Vreau să scot asta în evidență. Eram impresionată, fără să vreau. Aceasta era o latură a lui Violet pe care n-o observasem până atunci; când vorbea serios despre munca ei, era chiar interesantă. —Hazel Duffy joacă în rolul Christina, nu? Janey știa foarte bine lucrul acesta. Mă întrebam dacă vrea să pună paie pe foc. Cearta voastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
pe care o foloseam și eu, adesea; să recunoști sincer toate lucrurile jenante pe care le-ai făcut pentru a evita situația în care le menționează altcineva. Dacă la început se simțea vinovată pentru că aproape că o mutilase pe Hazel, Violet părea să-și fi revenit remarcabil de repede. În plus, poliția se ținuse de capul ei s-o interogheze din două în două minute; era de înțeles că ajunsese cu nervii la limită. Mi-am dat seama că-i găseam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
-și fi revenit remarcabil de repede. În plus, poliția se ținuse de capul ei s-o interogheze din două în două minute; era de înțeles că ajunsese cu nervii la limită. Mi-am dat seama că-i găseam scuze lui Violet. Ușor, ușor, îmi intra pe sub piele. — Cred că mai avem nevoie de niște licoare, zise Hugo, dând pe gât ce mai avea în pahar. Stați pe loc, doamnelor. Mă ocup eu. Dispăru în mulțime. Violet îl urmări cu privirea, plină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
că-i găseam scuze lui Violet. Ușor, ușor, îmi intra pe sub piele. — Cred că mai avem nevoie de niște licoare, zise Hugo, dând pe gât ce mai avea în pahar. Stați pe loc, doamnelor. Mă ocup eu. Dispăru în mulțime. Violet îl urmări cu privirea, plină de afecțiune. — Îmi pare atât de bine că ești cu Hugo, îmi spuse ea. —A, da? Eram prudentă. Din experiența mea, fostele iubite nu erau niciodată sincere când spuneau asta; era doar un preambul pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
ești cu Hugo, îmi spuse ea. —A, da? Eram prudentă. Din experiența mea, fostele iubite nu erau niciodată sincere când spuneau asta; era doar un preambul pentru un comentariu care voiau să fie cât mai tăios posibil. De ce? întrebai eu. Violet mă fixă cu ochii ei uriași. Când te privea așa, era imposibil să nu te simți de parcă te-ai fi scufundat în ei. Păi, zise ea, are nevoie de o tipă... Făcu o pauză. Fie căuta cuvântul potrivit, fie încerca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
prea în serios, ceea ce e foarte important. Hugo poate să devină oribil de îngâmfat dacă cei din jur cred că vorbește tot timpul serios și-l tratează cu prea mult respect. Nu mă așteptasem deloc la așa ceva. Mă uitam la Violet cu gura căscată. Nu numai că avea perfectă dreptate când îl analiza pe Hugo, dar îmi făcea și un compliment foarte elegant. Cine și-ar fi închipui așa ceva. Fie Hugo nu spusese decât adevărul - anume că el și Violet erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
zâmbet șugubăț. Era absolut fantastic în pat acum câțiva ani și pun pariu că a devenit și mai bun cu timpul. Spre surprinderea mea și mai mare, atunci s-a produc declicul. Am izbucnit în râs, dându-mi seama că Violet era pur și simplu adorabilă. Și ea chicotea. —Ei, fetelor! Nu mai sunteți într-a șasea și aici nu e dormitorul de la St. Trinian 1 după ce s-a dat stingerea! Ia, gata cu hihăila asta neobrăzată! ne luă Hugo la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
e dormitorul de la St. Trinian 1 după ce s-a dat stingerea! Ia, gata cu hihăila asta neobrăzată! ne luă Hugo la rost, întorcându-se cu o altă sticlă de șampanie. Devenind dintr-odată prudent, își plimbă privirile de la mine la Violet și apoi la Janey. —De ce chicotiți? Aș putea să știu și eu? —Sam și cu mine tocmai discutam despre cum ești în pat, Huge, zise Violet cu veselie. — A, minunat, spuse Hugo cu un sarcasm tăios. Dar, vă rog, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]