2,046 matches
-
zona lor de maximă frecvență în trecut, deseori fiind contaminate cu alte motive. Surse: V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, București, 1866, 77-81, 144-147, 149-151; Simion Fl. Marian, Poezii poporale române, Cernăuți, 1873, 71-85, 142-150, 171-180; I. Pop-Reteganul, Trandafiri și viorele, Gherla, 1884, 57-78; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885, 614-615; Dimitrie Vulpian, Poezia populară pusă în muzică, București, 1886, 56-57, 78-79, 85-86; I. G. Bibicescu, Poezii populare din Transilvania, București, 1893, 284-317; Gh. Cătană, Balade poporale din gura
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
Etnologie a Academiei Române. În 1968 s-a înscris la doctorat, sub îndrumarea lui A. J. Greimas, la École Pratique des Hautes Études din Paris, teza sa, rămasă în stadiul de proiect, tratând structura baladei populare românești. A fost căsătorit cu Viorica Nișcov. N. a desfășurat o bogată activitate de cercetare folcloristică atât în plan teoretic, cât și prin culegeri directe, înregistrând pe teren numeroase producții populare. Din păcate, datorită unor conjuncturi nefavorabile din epoca dogmatică, o serie de lucrări i-au
NICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288453_a_289782]
-
fi o limbă de cultură. Apărută la scurt timp după tipăriturile coresiene, cartea aduce o nouă contribuție la formarea limbii literare. Ediții: Palia, Orăștie, 1582; ed. fragmentară îngr. și introd. Mario Roques, Paris, 1925; Palia de la Orăștie, îngr. și introd. Viorica Pamfile, București, 1968; Palia istorică, îngr. Alexandra Moraru și Mihai Moraru, București, 2001. Repere bibliografice: Iosif Popovici, Palia de la Orăștie. 1582, AAR, memoriile secțiunii literare, t. XXXIII, 1910-1911; Ioan Bălan, Limba cărților bisericești, Blaj, 1914, 119-126; Iorga, Ist. lit., I
PALIA DE LA ORASTIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288630_a_289959]
-
vă și face bine. Urmând o listă cu semnele zodiacale și florile și culorile care le corespund, puteți pregăti amestecurile dvs. Capricorn: margarete; verde sau galben Vărsător: orhidee; auriu sau roșu Pești: narcise; albastru sau verde Berbec: albăstrele; violet Taur: viorele; albastru Gemeni: magnolii; culoarea piersicii Rac: trandafir roșu; galben Leu: lăcrimioare; verde Fecioară: floarea soarelui; auriu Balanță: gardenie; roșu sau violet Scorpion: garoafe; toate nuanțele de roșu Săgetător: dalii; roz Chiar și pentru cei care își prepară singuri uleiurile eterice
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
în care crește și se dezvoltă o gospodărie agricolă colectivă, întruchipată prin creșterea și transformarea unor țărănci colectiviste. În centrul nuvelei stă Lisaveta, o colectivistă cu o mentalitate înapoiată (...). Singurul membru din gospodărie care contribuie efectiv la transformarea Lisavetei este Viorica Cealca. Ea este personajul cel mai înaintat din G.A.C. Viorica Cealca este membră în comitetul de conducere al gospodăriei (...). Ne-am aștepta ca dânsa să reprezinte tipul înaintat al țărăncii noastre colectiviste. Tovarășul Stalin spunea că mișcarea colhoznică ridică
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
să reprezinte tipul înaintat al țărăncii noastre colectiviste. Tovarășul Stalin spunea că mișcarea colhoznică ridică minunate și capabile femei în conducerea gospodăriei. Astfel de femei avem și noi în gospodăriile noastre colective. Este oare și Viorica una din aceste femei? Viorica Cealca este văduva unui învățător. Neavând copii, chinuită de «gândul unei singurătăți fără ieșire», ea intră în gospodărie cu cele opt pogoane pe care le avea, aducând mai mult pământ decât toți țăranii înscriși în G.A.C. (...). Maria Rovan a
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
1869; Miron Pompiliu, Balade populare române, Iași, 1870; N. A. Caranfil, Cântece populare de pre valea Prutului, Huși, 1872; S. Fl. Marian, Poezii poporale române, I, Cernăuți, 1873; Teodor T. Burada, O călătorie în Dobrogea, Iași, 1880; I. Pop-Reteganul, Trandafiri și viorele, Gherla, 1884; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; Elena D. O. Sevastos, Cântece moldovenești, Iași, 1888; I. G. Bibicescu, Poezii populare din Transilvania, București, 1893; Gh. Cătană, Balade poporale din gura poporului bănățean, Brașov, 1895; C. Rădulescu-Codin, Din
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
din București, unde cunoaște pe colegul de generație G. Topîrceanu. În septembrie 1906, se îmbarcă, la Giurgiu, pentru Budapesta, îndreptându-se către Paris. A debutat cu versuri în „Sămănătorul”, încă din 1903, remarcată fiind de N. Iorga. Volumul de versuri Viorele apare în 1905, cu girul lui Titu Maiorescu, căruia C. îi solicitase opiniile înaintea publicării. Reacțiile criticii sunt contradictorii, mergând de la recunoașterea netă a talentului autoarei până la etichetarea paginilor drept capricii adolescentine. Odată stabilită în Franța se face remarcată de
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
pare a fi romanul La Tunique verte (1924), semnat Alice Orient. Începând cu acest an, existența scriitoarei se dizolvă în mister. Vești vagi vorbesc despre moartea ei, în Elveția, în 1933, bolnavă de ftizie sau de nervi. Versurile din volumul Viorele sunt, în mod evident, tributare unor influențe de lectură. Se recunosc tipare și cadențe coșbuciene, multiple ecouri din Eminescu, dar, oricât de frapante ar fi ele, s-a observat, chiar atunci, că motive, teme și rezonanțe consacrate dobândesc la C.
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
ce-și are sursa în autenticitatea trăirii. C. are o veritabilă sensibilitate pentru natură, ceea ce a făcut să fie comparată cu D. Anghel, dar acesta, la rându-i, pare feminin, lilial, estet, față de poetica senzuală, directă, aproape aspră, a autoarei. Viorele anunță deja temele predilecte, deplin conturate în versurile de maturitate, risipite în periodice: călătoria, sentimentul exilului perpetuu, fluiditatea și inconsistența lumii, natura ca paradis insondabil, revelat în clipele privilegiate, rătăcirea și ratarea, predestinarea, fragilitatea umanului. Deschiderea către sinestezie, către corespondențele
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
generoși, decorul gotic al castelului părăsit, evadările, travestiul. Dar ceea ce face posibilă unitatea romanului este percepția acută, bogată în senzații și sugestii, care pune lucrurile și personajele să vibreze împreună, creând porți secrete de comunicare între firesc și fantastic. SCRIERI: Viorele, București, 1905; La Tunique verte, Amiens, 1924; Versuri, îngr. Ecaterina Săndulescu, introd. Dumitru Micu, București, 1968; Scrieri, tr. Virgil Tiberiu Spânu, îngr. și pref. Pavel Țugui, București, 1987. Repere bibliografice: I. Gorun, „Viorele”, „Revista noastră”, 1905, 6; Iorga, O luptă
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
de comunicare între firesc și fantastic. SCRIERI: Viorele, București, 1905; La Tunique verte, Amiens, 1924; Versuri, îngr. Ecaterina Săndulescu, introd. Dumitru Micu, București, 1968; Scrieri, tr. Virgil Tiberiu Spânu, îngr. și pref. Pavel Țugui, București, 1987. Repere bibliografice: I. Gorun, „Viorele”, „Revista noastră”, 1905, 6; Iorga, O luptă (1979), I, 176-177, 348, 348, 376, II, 336; Ovid Densusianu, „Viorele”, VAN, 1905, 13; Chendi, Pagini, 375, 379-382; Scrisori - Ibrăileanu, IV, 39-42, 284-304; G. Topîrceanu, Scrieri, II, îngr. și pref. Al. Săndulescu, București
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
Săndulescu, introd. Dumitru Micu, București, 1968; Scrieri, tr. Virgil Tiberiu Spânu, îngr. și pref. Pavel Țugui, București, 1987. Repere bibliografice: I. Gorun, „Viorele”, „Revista noastră”, 1905, 6; Iorga, O luptă (1979), I, 176-177, 348, 348, 376, II, 336; Ovid Densusianu, „Viorele”, VAN, 1905, 13; Chendi, Pagini, 375, 379-382; Scrisori - Ibrăileanu, IV, 39-42, 284-304; G. Topîrceanu, Scrieri, II, îngr. și pref. Al. Săndulescu, București, 1983, 555-556, 702; Lovinescu, Scrieri, IV, 464-465, VI, 117; Iorga, Ist. lit. cont., II, 110-114, 147-148; Miller-Săndulescu, Evoluția
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
Primăvara Lumină caldă ne răsfață Și totul s-a trezit la viață, Iar ceața s-a dosit în vale Și mândra îmi venea în cale. S-aude susur de izvoare Iar mai în sus, în depărtare, Au început s-apară viorele Și eu ascult cu drag un cânt de păsărele. E larmă și zgomot în sat, Țăranii se duc la arat. Șuier de vânt bate în zori Și mângâie câmpul cu flori. Totul în jur e frumos Și parcă aud un
Prim?vara by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83207_a_84532]
-
nici un pericol ca pământul să rămână pustiu. Ce? Și tu vrei să te faci cosmonaut? îl iscodește Gina. Nu, deloc. Eu aș dori să mă fac actor. Dar nici la această meserie nu e așa ușor de ajuns. Ai dreptate, Viorele, zice Petrică. La urma urmei, și ca să devii cosmonaut și ca să devii actor, ai nevoie de multe calități, dintre care, lucrul cel mai important este talentul. Dar ce, numai pentru aceste două meserii este nevoie de el? Talent îi trebuie
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
aproape de casa lui Bădărău (cel care fusese poreclit vulturul Moldovei), iar peste drum era vechea și masiva construcție a fostei Școli normale din Iași. Era în anul acela o primăvară timpurie, cu aer cald și plăcut, în pădurea din apropiere, viorelele, brebeneii și toporașii îmbălsămau aerul de mirosul lor suav. Aveam aproape 18 ani, ce-mi păsa mie pe atunci de politică. Totuși în primăvara aceea, prin martie, o veste a oprit pentru o clipă în loc pe toți românii. Murise conducătorul
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
copii aduce jocuri și multe bucurii. Ziua se mărește, zăpada se mărește Grădina a înverzit Cine a venit? Sosește primăvara cu muguri și cu flori Cu șiruiri lungi de berze și cârduri de cocori Sosește primăvara și-aduce-n poala ei Atâta viorele și-atâția ghiocei Natura se trezește și din grădina ei Cu drag le împletește cununi de ghiocei. Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură Prevestind un soare dulce cu lumină și căldură. În curând și el apare pe-orizontul
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
dulce cu lumină și căldură. În curând și el apare pe-orizontul aurit Sorbind roua dimineții de pe câmpul înverzit. El se.nalță de trei suliți pe cereasca mândră scară Și cu raze vii sărută june flori de primăvară. Diditei și viorele, brebenei și toporași Ce răzbat prin frunzi uscate și s-arată drăgălași! Ce razbat prin frunzi uscate i s-aratA dragaIai! PRIMAVARA “Eu sunt fiica cea mai frumoasă. Pe mine mă mângie soarele cu razele lui călduțe și luminoase. Eu
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
și p-ormă astea le-am scris când eram puști... și sânt versuri despre primăvară, flori și alte elemente poetice; dar acum, că sânt într-a V-a, și pe deasupra îndrăgostit, e altă poveste...; o să scriu ceva, de-o să rămână Viorica foarte impresionată!" Mă gândeam că e bine șf frumos să dau mai întîi o definiție a iubirii; apoi să fac un portret al iubitei, și-n urmă să-i mărturisesc dragostea mea mistuitoare! Așa s-au născut "sublimele" versuri care
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
șf frumos să dau mai întîi o definiție a iubirii; apoi să fac un portret al iubitei, și-n urmă să-i mărturisesc dragostea mea mistuitoare! Așa s-au născut "sublimele" versuri care, gândeam eu, aveau s-o facă pe Viorica să... " Iubirea e o taină mare, Ce leagă două inimi, tare...!" Păi, când i-oi citi-o, praf o fac! Și am continuat pe același ton. Nenorocirea era că nu puteam să i-o citesc Viorichii până duminică, ziua hotărâtă
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
te mănânc, o așează pe genunchii lui și-i mângâie pieptul cu arsura. Ești șic, muiere! Toarnă țuică pe pieptul ars și-i sărută arsura. — Lasă-mă, omule, că mă ustură. Ismail o ține de mijloc și cântă: —”Frunză verde viorea Dragă mi-e țâganca me Că este bine făcută Ca prin inel pătrecută Nici prea crudă, nici trăcută Nici prea mică, nici-năltuță Numai bună dă drăguță.” O strânge în brațe, o sărută până ce cad amândoi de pe scăunelul care se răstoarnă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
pe cap, dar fata îl prinde de mână și pornesc pe alee. Iarna era pe sfârșite. Când a venit primăvarea cu frumusețile ei, a înveselit inimile oamenilor care se bucurau de soare, verdeață, flori, ciripit de păsări. Primii ghiocei, primele viorele, primii toporași, primele lăcrămioare au fost pe rând mesagerii dragostei lui Cezar pentru Teofana. De câte ori o întâlnea în parc, îi aducea câte un buchețel de asemenea flori gingașe, iar ea fredona ca semn de mulțumire arii din „Aida”, „Traviata” de
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
de ea. A hoinărit toată săptămâna, a slăbit. Nu știu ce e cu ea. Cred că i-e și dor de casă, o văd mai mereu plângând... Acum să nu crezi că... Mai poate să stea oricât la mine, și până iese Viorica din spital, dar..." Și tata îi răspunse: Nu, lasă, Aurelia, mai bine o iau acasă, dacă tot mi-am luat concediu... Oricum nu prea m-am ocupat de ea. Mă gândesc s-o mai duc pe la filme, pe la muzee, prin
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
et le marché, Flammarion, Paris, 1997 MUNTEAN, ANCA, Incursiuni în creatologie, Ed. Augusta, Timișoara, 1994 MUREȘAN, P., Culoarea în viața noastră, Ed. Ceres, București, 1987 NECULA, MARCEL, Rezultatele anchetei psihosociologice desfășurate la Muzeul Tehnicii Populare în CIBINIUM, Sibiu, 1974-1978 NECULA, VIORICA, "Muzeul american în aer liber. Probleme de educație a tineretului" în Studii și cercetări, Muzeul Satului, 1981 NICOLA, I., Tratat de pedagogie școlară, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996 NICOLESCU, CORINA, Muzeologie generală, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1979 O
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
o uită și se hotărî să fie mai atentă. Astfel ea începu să simtă și alte parfumuri pentru că în grădinuța ei începuse să-și deschidă petalele și alte flori. Mirosul delicat și al altor flori de primăvară: zambila, narcisa, toporașul, vioreaua, violeta; și constată că le devenise prietenă căci, ori de câte ori se afla în preajma lor, ele își mișcau capetele împodobite și o atrăgeau cu parfumul lor. Băgă de seamă că, în lumea florilor parfumul exprimă dorința lor de a fi observate
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]