670 matches
-
și că bătea pe muncitori. La 12 noiembrie 1846, Th. Ghica a cerut un nou privilegiu pentru înființarea unei fabrici de lumânări de stearină lângă Focșani, care era proiectată să fie mai mare decât cea din Iași. În cererea adresată Vistieriei, el solicita scutire de vamă pentru importul tuturor mașinilor necesare, a vitriolului ce se aducea de la Viena, a bumbacului pentru fitiluri, a hârtiei pentru împachetat, a pânzei pentru sacii de tescuit și a celorlalte materiale trebuincioase pentru fabricat gala, „elein
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ruptaș, optzeci de calfe dintre birnicii mahalalelor, patruzeci și unu de însurăței ș.a. Deasemenea, în catagrafia târgului Huși din 1851 se face observația că între 1845 și 1851 au intrat în rândul meșterilor 16 patentari sărăciți, scăpătați, 12 rupte ale Vistieriei, cinci mazili, 10 birnici etc. Un mare număr de meșteri și calfe orășenești provin însă din mediul sătesc. Între 1838 și 1845, au intrat în rândul meșterilor și al calfelor din Botoșani „două zeci capi de familie meșteri de prin
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Trecerea meșterilor de la o treaptă la alta sau de la starea de meșter la cea de calfă și invers, este un fenomen frecvent, cauzat de schimbările care se produc în starea materială a meșteșugarului. Meșterii cu dugheni „scăpătați” sunt reînregistrați de către Vistierie la calfe, adică la meșteșugarii fără dugheni (cei mai mulți dintre ei) care „lucrează cu mâna dintr-un loc în altul”. În târgul Tecuci, între 1838 și 1845, cinci meșteri de treapta a treia au fost trecuți la calfe, deoarece erau „căzuți
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
erau formele cele mai răspândite de protest și revendicări. Ele rămâneau însă de cele mai multe ori fără efect. Cui să se plângă, se întrebau rufetașii, „caimacamului ? De la el n-am avea rezultatul decât tirania și amenințarea surghiunului. Isprăvniciei ? Nu se amestecă. Vistieriei ? În toată vremea au dat dovezi de ruinarea noastră”. Atunci când condițiile de muncă și viață atingeau marginea rezistenței fizice, rufetașii se revoltau în mod spontan, neorganizat ca, de pildă, în 1843 sau în 1852, când organele de stat au descoperit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
orașe și țărani înstăriți, și țărani ziși ,,codași”. Cei dintâi, de obicei, reușiseră ca săteni să înjghebe „un negoț” și se străduiau să părăsească definitiv satul socotind, pe bună dreptate, că orașul era mai prielnic desfășurării activității lor de negustori. Vistieria însă se servea de toate mijloacele pentru a le face imposibilă strămutarea, căci pe umerii lor apăsa toată greutatea cislei și numai ei asigurau într-o măsură mai mare decât restul consătenilor achitarea ei. De cele mai multe ori, încercările Vistieriei rămâneau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
negustori. Vistieria însă se servea de toate mijloacele pentru a le face imposibilă strămutarea, căci pe umerii lor apăsa toată greutatea cislei și numai ei asigurau într-o măsură mai mare decât restul consătenilor achitarea ei. De cele mai multe ori, încercările Vistieriei rămâneau infructuoase, căci țăranii „fruntași” dispuneau de mijloacele necesare pentru înlăturarea piedicilor din calea strămutării. Cealaltă categorie de țărani, „codașii”, vedeau în strămutarea în orașe principala cale de ieșire de sub jugul clăcii și al numeroaselor datorii și obligații, cale pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
catagrafiile orașelor din 1845 și 1851 se menționează intrarea în rândul meșteșugarilor în cursul celor șapte ani, ce despart o catagrafie de alta, a unor „indivizi scăpătați”: un privilegiat, doi mazili, un ruptaș (Tecuci), 16 negustori sărăciți, 12 rupte ale Vistieriei, 5 mazili (Huși), sau promovarea în rândul meșterilor a 80 calfe, 41 de însurăței (Tecuci) și 10 birnici (Huși). În orașul Iași, alcătuitorii catagrafiei din 1845 au descoperit în rândurile meșteșugarilor 574 „familii noi”. Dezvoltarea relațiilor de tip capitalist, ai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
confecționarea și întreținerea propriei străluciri, în vreme ce domnitorii fanarioți o fac cu mai mult zel, nu numai pentru că supușii sunt un popor străin lor ca etnie, ci și pentru că le-o cere condiția precară a demnității și poruncile puterii suzerane cu vistieria mereu goală. Diferă foarte puțin mijloacele. Mentalitatea este, în esență, aceeași, deși imanentă unei „geografii a mentalităților”, adică varietății. În pofida disponibilităților modernizatoare, oamenii de stat, căci despre ei este vorba, rămân puternic marcați de concepte și habitudini feudale. Pentru ei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pune mâna” și pe București, și pe domnitorul Grigore al III-lea Ghica, „pregătit” să cadă prizonier cu o minimă garanție în raport cu susceptibilitățile Porții. Pentru trupele țariste, ca și pentru oricare armată angajată în război, problema aprovizionării era fundamentală. Cum vistieria Rusiei nu putea face față ceririlor - nota istoricul S. M. Soloviev -, oamenii de stat și Ecaterina a II-a erau preocupați să stoarcă cât mai mult din Moldova și Muntenia: bani, alimente, furaje etc.; or, Rumianțev și ceilalți comandanți au răspuns
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
45. Idem, în "Mitropolia Olteniei", nr. 7-8, Craiova, 1970, pag. 830-842. 46. Idem, în "Clopotul", nr. 3621, 10 dec. 1972, pag. a 2-a. 47. Idem, în volumul colectiv, Profil eminescian, Deva, 1973, pag. 159-170. 48. Arhivele Statului Iași, Fondul Vistieria Moldovei, Catagrafia ținutului Hîrlău Ocolul Coșula, pe anul 1831, Tr. 885, opis. 1011, nr. 210, dosarul 49. 49. Arhivele Statului Iasi, Fondul Vistieria Moldovei (1838), Tr. 1316, opis. 1488, nr. 1169. 50. AUGUSTIN Z. N. POP, Noi contribuții documentare..., pag
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
-a. 47. Idem, în volumul colectiv, Profil eminescian, Deva, 1973, pag. 159-170. 48. Arhivele Statului Iași, Fondul Vistieria Moldovei, Catagrafia ținutului Hîrlău Ocolul Coșula, pe anul 1831, Tr. 885, opis. 1011, nr. 210, dosarul 49. 49. Arhivele Statului Iasi, Fondul Vistieria Moldovei (1838), Tr. 1316, opis. 1488, nr. 1169. 50. AUGUSTIN Z. N. POP, Noi contribuții documentare..., pag. 80 și 82. 51. IDEM, Profil eminescian, pag. 159. 52. DICȚIONAR DE SINONIME, publicat sub redacția prof. univ. DR. GHEORGHE BULGĂR, editura Albatros
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
iar în Izvodul de banii scutelnicilor pe 1827, după biv vel stolnic Iordache Murguleț, găsim pe stolnicul Vasile Iurașcu și pe Stolnicul Mihalache Mavrodin, fiecare fiind prevăzuți, în izvod, cu cîte 12 scutelnici, pentru care aveau de luat bani, de la vistierie 87. Vasile Iurașcu a obținut titlul de stolnic de la Ioan Sandu Sturza voievod, prin mijlocirea vistiernicului Alecu Balș, iar el a rămas, în continuare, tot în slujba lui Balș, ca vechil, pe moșiile Brehuiești (cu Costești) și Vlădeni. Poate că
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
în sfîrșit, spița genealogică, pentru ramura lui Onciu Iurașcovici. 15. Documente privind relațiile agrare în secolul XVIII, vol. II Moldova, Edit. Acad. R.S.R., București, 1966, pag. 545. 16. Uricariul, vol. VII, Iași, 1886, pag. 244. 17. ARHIVELE STATULUI IAȘI, Fondul Vistieria Moldovei, Tr. 166, opis 184, dosarul 7 "Catagrafia ținutului Suceava, din anul 1820, Ocolul Siretul de Sus, fila 46 verso. 18. ARH. STATULUI BOTOȘANI, Fondul Mitrici, condica 9, "Căsătoriți în anul 1835", pag. 42 și Condica nr. 10, "Morți în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Suceava, din anul 1820, Ocolul Siretul de Sus, fila 46 verso. 18. ARH. STATULUI BOTOȘANI, Fondul Mitrici, condica 9, "Căsătoriți în anul 1835", pag. 42 și Condica nr. 10, "Morți în anul 7835", pag. 66. 19. ARH. ST. IAȘI, Fondul Vistieria Moldovei, Tr. 1316, op. 1488, nr. 1174; Catagrafia ținutului Botoșani, pe anul 1838, Ocolul Siretului, fila 131. 20. ARH. ST. BOTOȘANI, Fondul Mitrici, parchetul comunei Tudora, mitrica nr. 3 "Născuți la Joldești, în anul 1847". 21. Botoșanii în 1932 Schiță
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
79. OVIDIU PAPADIMA, Din corespondența lui Gheorghe Eminovici Scrisori în limba germană, în "Revista de istorie și teorie literară", 1964, nr. 2, pag. 456 și 473. 80. M. EMINESCU, Opere, VI, ediția Perpessicius, pag. 175-176. 81. ARHIVELE STATULUI IAȘI, Fondul Vistieria Moldovei, Catagrafii, Tr. 1316, opis 1488, condica nr. 1174, Catagrafia ținutului Botoșani, pe anul 1838, Ocolul Siretului, fila 131. 82. Din documentele colecției IOAN CAZAN, reprod. de AUGUSTIN Z. N, POP, în Contribuții documentare..., pag. 142. 83. AUGUSTIN Z. N.
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
lor de moarte, de parcă îi priponise moartea în inima Romei! Eu cred că ,,meritul” pentru primirea cetățeniei romane a fost cumpărat cu bani foarte mulți plătiți de mozaici în punga împăratului pentru războiul de cucerire și distrugere a statului get. Vistieria imperiului era secătuită, iar impozite noi sau bani de jefuit nu mai existau pentru că ivriții ,,persecutați”, cum ajunseseră cei mai mari cămătari și strîngători de impozite, îi adunaseră în cea mai mare parte în pungile lor. În imperiul roman dar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
că în Poleni nu se aflau preoți și dascăli, satul neavând biserică, iar numărul celor stabiliți temporar era neînsemnat; câte un căpătăier din Arama și Belcești și un morar din Gura Văii, ținutul Neamț. Prin natura lor, catagrafiile întocmite de vistieria Moldovei în prima jumătate a secolului al XIX-lea cuprind doar numele capilor de familie, care reprezentau toate categoriile fiscale din satele, târgurile și orașele țării; deci, ca documente de ordin fiscal ele nu pot avea decât un caracter orientativ
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
secolului al XIX-lea, Condica liuzilor, din anul 1803, menționa doar 6 scutelnici la Belcești ai serdarului Anastasie Dalamac și alți 2 în Ulmi, care aparțineau șetrarului Filip Bantaș, iar în anii 1813 și, respectiv, 1816, două documente întocmite de vistieria Moldovei, înregistrau la Belcești 8 scutelnici care slujeau mănăstirea Galata și alți doi din Ulmi ce aparțineau mănăstirii Frumoasa. Din catagrafia anului 1820, constatăm că satul Belcești dădea 40 scutelnici răposatului logofăt Costachi Ghica 59, dar și 5 slugi care
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
erau apoi și cele șapte găleți de galbeni, pe care erau legați să le dea, și zmeii nu sunt doar oameni, ca să nu se țină de vorbă [...], ci trebuiau să le dea. Orișicât bănet vor fi având însă zmeii în vistieria lor, șapte găleți de galbeni nu sunt nici pentru ei numai iac-așa, o pișcătură, ca să zici că nu-ți pasă. După multă cioroboreală s-au înțeles dar între dânșii ca peste noapte, când doarme, să meargă unul dintre dânșii
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
obligați să plece în America, stăpîni rămînînd cămătarii. El citează studiul Der Wucher in der Bucovina scris de Platter, profesor la Universitatea din Cernăuți, unde pe baza informațiilor statistice, se pune în evidență o depopulare masivă a regiunii și pentru vistieria imperiului, o pierdere de venituri. Dar în vremurile în care ivriții și-au pus în plan alungarea tuturor netăiaților împrejur din Iu-deea - ,,străinilor” cum spunea lepra venetică Neemia - cel care își pierdea pro-prietatea datorită cămătarilor, de cele mai multe ori ajungea și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de la fiece zece vaci”. Locuind în Polonia românii se bucurau de protecția și libertățile garantate de rege dar se conduceau după legile lor străvechi care sînt cunoscute numai parțial din scrierile poloneze:1. ,,Gloaba cuvenită de la dînșii nu merge în vistieria crăiască, ci rămîne în obștea lor pentru nevoile locuitorilor.2. Judecata se făcea prin județi aleși de însăși locuitorii și care erau să le judece numai după dreptul strămoșesc român. 3. Adunările obștești menite a înlătura trebuințele de gospodărie sau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
rândul opiniei publice. Una dintre aceste fațete se numea: Atelierul național 13. Cealaltă: Patruzeci și cinci de centime. Milioane mergeau în fiecare zi de la strada Rivoli la atelierele naționale. Este fața frumoasă a medaliei. Dar iată reversul acesteia. Pentru ca din vistierie să iasă milioane, trebuie ca acestea să fi intrat mai întâi. Iată de ce organizatorii Dreptului la muncă s-au adresat contribuabililor. Or, cultivatorii spuneau: "Trebuie să plătesc 45 de centime. Deci, mă voi priva de o haină, nu îmi voi
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
au informație perfectă. Mai semnificativ este faptul că politicienii și votanții au un stimulent mai redus să achiziționeze cantitatea corectă de informație decât au participanții la piață, deoarece ei nu cheltuie banii lor. De exemplu, când politicienii cheltuie banii din vistieria publică, ei nu au un stimulent să fie la fel de atenți sau să achiziționeze tot atât de multă informație cât oamenii care își cheltuiesc proprii bani. Un argument comun în favoarea intervenției statului se bazează pe asimetriile informaționale dintre consumatori și furnizorii de servicii
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
pe lîngă rege, pe lîngă familia și prietenii săi și pe lîngă *clericii săi se dezvoltă servicii centrale în jurul cîtorva personaje cheie: comitele palatului, care prezidează tribunalul în absența regelui; șambelanul, care se ocupă de "camera" regelui (camera), adică de vistieria acestuia, de încasările și de cheltuielile sale; *cancelarul care redactează și expediază acte scrise din ce în ce mai numeroase. La ordinele acestora se găsesc "funcționari", laici și mai ales clerici, formați pe loc. Acest ansamblu constituie palatul. În întregul imperiu, împăratul este reprezentat
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Este un bun acordat de către senior vasalului său pentru ca acesta să poată îndeplini serviciile către senior. Fieful este cel mai adesea un teren sau un castel, dar poate consta și în drepturi, venituri sau rente. Fisc. În Imperiul Roman desemna vistieria imperială. La popoarele barbare desemna tot ceea ce aparținea regelui, iar la Carolingieni a luat sensul de mare domeniu. Fiziocrație. Doctrină economică opusă mercantilismului și intervenționismului acestuia, ce pune accent pe agricultură și pe nevoia de libertate economică. Formariaj. Căsătoria în afara
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]